Programul “Paştele în Bucovina” 2016 a fost definitivat

Administraţia judeţeană a finalizat programul „Paştele în Bucovina” 2016. Evenimentele organizate în 2016 în cadrul acestui proiect vor începe cu „Festivalul ouălor încondeiate”, care va avea loc în perioada 16 – 17 aprilie în comuna Ciocăneşti, şi vor continua pe 19 aprilie, cu deschiderea Târgului de Paşte din Gura Humorului, eveniment ce va avea loc pe esplanada Muzeului Obiciurilor Populare din Bucovina din acest oraş.

Un eveniment nou inclus anul acesta în proiectul „Paştele în Bucovina” va avea loc în Suceviţa vineri, 22 aprilie a.c., de la ora 19:00, când la Casa Avram şi mai multe gospodării din comună vor fi aprinse focurile tradiţionale din ajun de Sfântul Gheorghe.

Evenimentele vor continua în Suceava, cu deschiderea Târgului de Paşte de pe esplanada Casei de Cultură, care va avea loc începând de pe 23 aprilie a.c. şi până marţi, 3 mai, între orele 10:00 şi 20:00. În program mai sunt incluse şi Târgurile de Paşte ale meşterilor populari de la Shopping City Suceava şi Iulius Mall Suceava, care vor avea loc în perioada 23 – 29 aprilie, respectiv 26 – 30 aprilie 2016.

Un alt festival al ouălor încondeiate va avea loc în comuna Moldoviţa, în data de 24 aprilie, începând cu ora 12:00, şi tot în aceeaşi zi, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Dorneşti va fi organizat un spectacol de colinde pascale.

Evenimentul de anul acesta intitulat „Drumul ouălor încondeiate” se va desfăşura în perioada 25 – 29 aprilie a.c., fiind propuse patru rute.

Astfel, Ruta 1 va avea traseul Suceava – Vama – Câmpulung Moldovenesc – Sadova – Paltin – Vatra Moldoviței – Moldovița – Sucevița – Marginea – Vicovu de Jos – Straja – Brodina – Brodina de Jos – Izvoarele Sucevei – Moldova Sulița – Breaza – Fundu Moldovei – Pojorîta – Suceava, în timp ce ruta 2 va fi pe traseul Suceava – Rădăuți – Marginea – Sucevița – Moldovița – Vatra Moldoviței – Vama – Suceava.

A treia rută propusă este Suceava – Ciocănești – Cârlibaba – Izvoarele Sucevei – Moldova Sulița – Breaza – Fundu Moldovei – Pojorâta – Suceava, iar cea de-a patra va fi pe traseul Suceava – Vama – Vatra Dornei – Coșna – Poiana Stampei – Vatra Dornei – Dorna Arini – Crucea – Holda – Ostra – Stulpicani – Frasin – Suceava.

În Joia Mare, pe 28 aprilie, la Biserica „Sf. Mihail şi Gavril” din Poiana Stampei va fi oficiată o slujbă religioasă, după care la Casa de cultură din comună va avea loc deschiderea Târgului de Paște, urmată de un concert pascal, o expoziție cu vânzare și ateliere de încondeiat ouă şi o expoziție gastronomică, ziua încheindu-se cu „Focul din Joia Mare”.

Şi anul acesta, duminică 30 aprilie, la capela Sfânta Vârvara din salina Cacica va avea loc „Învierea din adâncuri”.

„Paştele în Bucovina 2016” se va încheia duminică, 8 mai, cu Festivalul folcloric „Flori de mai”, din Iaslovăţ, şi cu un spectacol de cântece pascale, care va fi organizat la biserica „Sfânta Treime” din Arbore.

CITEȘTE MAI MULTE PE: SVnews.ro

IPS Teodosie aniversează instalarea ca Arhiepiscop al Tomisului

Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie aniversează vineri, 08 aprilie 2016, instalarea ca Arhiepiscop al Tomisului. Înaltpreasfinţia Sa s-a născut în 12 decembrie 1955, în Vatra Dornei, jud. Suceava, fiind „ultimul din cei 17 copii, dintre care 10 în viaţă, ai familiei de agricultori harnici şi buni creştini, Procopie şi Elisabeta Petrescu”, la botez primind numele Macedon.

A urmat şcoala primară în Dorna-Arini, Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ 1971-1976 şi Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (1976-1980), cu licenţă în Teologie; cursuri de doctorat, specializarea Studiul Biblic al Vechiului Testament şi Limba ebraică, la acelaşi Institut (1977-1981) şi la Universitatea Birmingham – Anglia (1 octombrie 1992-1 aprilie 1993); în paralel, a îndeplinit mai multe încredinţări: cântăreţ bisericesc la mănăstirea Antim din Bucureşti (noiembrie 1982 – octombrie 1986); asistent la Secţia Practică, Facultatea de Teologie din Bucureşti (din 1 octombrie 1986).

A fost închinoviat ca frate la schitul Crasna, jud. Prahova (1987) şi tuns în monahism (1990) cu numele Teodosie; hirotonit ierodiacon pe seama Paraclisului Sfânta Ecaterina al Facultăţii de Teologie din Bucureşti, iar mai târziu ieromonah (martie 1992), când a fost şi hirotesit protosinghel; la începutul anului 1994 a fost hirotesit arhimandrit; la 22 martie 1994 a fost ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, cu titlul Snagoveanul şi hirotonit arhiereu la 3 aprilie 1994; în iulie 1999 a obţinut titlul de doctor în Teologie al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, cu teza: Cartea Psalmilor şi importanţa ei pentru viaţa pastoral-misionară a Bisericii; doctor în Muzică (2005).

La Bucureşti a desfăşurat o impresionantă activitate în toate domeniile vieţii bisericeşti, ceea ce a făcut ca, în 21 februarie 2001, Colegiul Electoral Bisericesc să-l aleagă în istoricul scaun arhiepiscopal de la Tomis (Constanţa); s-a implicat în activitatea pastoral-misionară şi de asistenţă socială la Bucureşti şi Constanţa; a reactivat mănăstiri şi schituri, a înfiinţat aşezăminte monahale; s-a implicat în înfiinţarea unei Şcoli de cântăreţi bisericeşti la Seminarul Teologic din Bucureşti, a trei noi seminarii teologice monahale la mănăstirile Căldăruşani, Cernica şi Pasărea, şi a unui seminar în Giurgiu; a înfiinţat Seminarul Teologic Dionisie Exiguul şi Şcoala de cântăreţi bisericeşti Gherontie Nicolau, amândouă în Constanţa; supraveghează procesul de învăţământ al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Universitatea Ovidius din Constanţa ca profesor şi, o vreme, şi ca decan; conducător de doctorat; a participat ca delegat al Bisericii noastre la activităţi pastorale şi culturale în SUA şi în Europa.

A desfăşurat o bogată activitate ştiinţifică, ce s-a concretizat în temeinice lucrări precum: Cartea Psalmilor şi importanţa ei în viaţa pastoral-misionară a Bisericii (teză de doctorat publicată în 2001 şi 2008), Muzica Vechiului Testament (2001), Viaţa iudeilor oglindită în Psaltirea lui David (2001), Psaltirea cu explicaţii şi adnotări asupra termenilor biblici (2001), Psaltirea ilustrată (2002), Mărturii ale vieţii creştine dobrogene (2004), Mitropolia Tomisului (în colaborare cu Adrian Rădulescu, 2004); numeroase studii şi articole în diferite periodice bisericeşti; este membru în diferite asociaţii şi organizaţii bisericeşti, culturale şi sociale.

CITEȘTE MAI MULTE PE: CrestinOrtodox.ro.ro

Conferinţa Naţională Salvamont se organizează la Vatra Dornei

Vatra Dornei va fi gazda Conferinţei Naţionale Salvamont, eveniment care se va derula în perioada 25-27 aprilie. Ultima manifestare de acest gen s-a derulat la Vatra Dornei în 1985, astfel încât acţiunea de la finalul acestei luni poate fi considerată una de referinţă pentru salvamontiştii din această parte a ţării.

„Este o responsabilitate mare pentru noi să organizăm un astfel de eveniment, dar sunt convins că totul va fi ca la carte. Serviciile oferite de reprezentanţii Salvamont au salvat sute de vieţi, iar de multe ori fiecare secundă contează enorm. De aceea, trebuie să fim pregătiţi mereu şi să alegem cele mai bune soluţii, iar o întâlnire cum este cea de la finalul lunii aprilie nu poate fi decât extrem de utilă”, a explicat Petrică Ariciuc, şeful Salvamont Vatra Dornei.

Suceava este unul din cele 24 de judeţe din România în care există servicii Salvamont şi chiar dacă intervenţiile nu sunt foarte spectaculoase şi numeroase, acestea au fost mereu extrem de utile.

CITEȘTE ARTICOLUL COMPLET PE: MonitorulSV.ro

Vasile Șeicaru, Vasile Mardare și Victor Hoaja, la Vatra Dornei

În această lună, iubitorii muzicii folk îi pot vedea pe 14 aprilie, începând de la ora 18:00, în sala de spectacole a Casei de Cultură „Platon Pardău” din Vatra Dornei, pe îndrăgitul artist Vasile Șeicaru, fost membru al Cenaclului Flacăra, Vasile Mardare, unul din cei mai cunoscuți interpreți de muzică folk și Victor Hoaja, membru al grupului Armonia Group.

Bilete se pot achiziționa de la sediul Casei de Cultură, de luni până vineri, între orele 08:00-16:00. Prețul unui bilet este de 15 lei.

Tabără de aventură și creație pentru juniori organizată la Vatra Dornei

Euroski anunță organizarea, la Vatra Dornei, a unei tabere de aventură și creație pentru juniori. Vă redăm comunicatul făcut de organizatori:

SUMMER ADVENTURE CAMP este o tabara outdoor premium, organizata in conditii profesionale, destinata copiilor cu varste cuprinse intre 8 si 14 ani. Calitatea premium pe care o oferim garanteaza un sejur montan activ, individualizat copiilor, care presupune desfasurarea de activitati de agrement outdoor la cel mai inalt nivel, asigurarea unor conditii de cazare si masa excelente, respectiv utilizarea de echipamente specifice, certificate.

Perioada: 24 - 29 IULIE 2016 (Vatra Dornei)

TARIF: 980 RON.

Tariful include: Cazare in pensiune 3 stele cu pensiune completa (3 mese pe zi) / activitati tematice / echipamente conexe / tricou personalizat si certificat de participare Summer Adventure Camp.

Locuri disponibile: 26

Mai multe detalii despre eveniment puteți obține accesând pagina de facebook a Euroski sau site-ul de prezentare www.euroski.ro !

Duminica aceasta s-a săvârșit Sfântul Maslu de obște la Parohia Șaru Dornei

A devenit deja o tradiție ca în fiecare an, pe parcursul Postului Paștelui, în parohiile bisericești din zona Dornei să se săvârșească Taina Sfantului Maslu de obște, în sobor de preoți. Astfel, în duminicile și sărbătorile din post, enoriașii sunt invitați să participe la aceste slujbe speciale, parohiile rotindu-se între ele în organizarea acestora.

Taina Sfântului Maslu este a șaptea Taină a Bisericii Ortodoxe și a fost instituită de însuși Mântuitorul când a trimis pe Sfinții Apostoli la propovăduire, zicându-le: ”Celor ce vor crede, aceste semne vor urma: în numele Meu, demoni vor izgoni, peste cei bolnavi își vor pune mâinile și se vor face sănătoși”. Astfel, Sfântul Maslu cu mai multi preoți, făcut cu credință și post pentru cei bolnavi și ungerea lor cu untdelemn sfințit formează cea mai puternică slujbă și rânduială de vindecare și alinare a bolilor sufletești și trupești.

În Duminica a treia din post, cea a Sfintei Cruci, a venit rândul Parohiei Șaru Dornei să organizeze sluba de Sf. Maslu. După cum v-am informat într-un articol anterior, cu această ocazie au fost aduse spre închinare de la Constanța, cu binecuvântarea IPS Teodosie, și Moaștele Sfântului Mare Tămăduitor Pantelimon, pelerinajul la acestea începând încă de vineri seara.

Ziua de Duminică a început cu oficierea Sfintei Liturghii oficiată de preoții slujitori ai Parohiei Șaru Dornei împreună cu diaconii Arhiepiscopiei Tomisului, însoțitori ai Sfintele Moaște, iar ulterior, în jurul orei 13, a început sâvârșirea Sf. Maslu în sobor de preoți veniți de la majoritatea parohiilor din zonă, pe lângă aceștia fiind prezent și Părintele Protopop, Aurel Goraș. Pentru că vremea a permis și pentru a se evita aglomerația, fiind multă lume prezentă, slujba s-a oficiat în aer liber, în curtea bisericii. După citirea rugăciunilor și a celor șapte evanghelii specifice acestei slujbe, celor prezenți le-a fost adresat și un cuvânt de învățătură de către Părintele Protopop Goraș și de către Părintele Emanuel Antone, slujitor la Parohia Șaru Dornei, iar apoi, credincioșii au fost miruiți cu untdelemn sfințit.

Totodată, toți cei prezenți au putut vedea și care este stadiul lucrării la pictura noii biserici care se construiește în comuna Șaru Dornei, aceasta fiind deschisă celor interesați.

Vă prezentăm câteva fotografii de la acest eveniment și mai facem precizarea că în duminica care urmează, a patra, este rândul Parohiei Neagra Șarului să găzduiască slujba de Sf. Maslu.

Dornenii sunt invitați la o campanie de ecologizare

Grupul Vatra Dornei Tineret (VDT), împreună cu Salvamont Vatra Dornei, vă invită vineri, 15 aprilie 2016, de la ora 9:00, în fosta Lunca Dornelor, la o campanie de ecologizare a zonei „Drumul Tătarilor”. Sunt așteptați toți dornenii cărora le pasă și care sunt dispuși să ofere o mână de ajutor, sloganul manifestării fiind „Natura nu e un loc de vizitat. E acasă ...”

Este anunțată participarea sigură a Salvamontului Dornean, a membrilor grupului VDT, precum și a elevilor de la Liceul Teoretic „Ion Luca”, Liceul Tehnologic „Vasile Deac” și Școlile Generale I, II și IV.

Pentru mai multe detalii despre eveniment puteți accesa pagina de Facebook a acestuia, AICI !

Comuna Dorna Arini se promovează turistic prin ”Cobza de Vacanță” - VIDEO

Comuna Dorna Arini, ce pune la bătaie o zestre remarcabilă a peisajelor, mănăstirilor și obiceiurilor bucovinene, vrea sa își facă renume în țară și peste hotare și, astfel, beneficiază de promovare turistica în cadrul unui proiect finanțat cu fonduri europene care a fost demarat acum aproximativ 4 ani de către actualul primar al comunei, Ioan Moraru. Și pentru că are personalitatea ei distinctă, comuna Dorna Arini nu-și strigă frumusețea cu buciumul bucovinean, ci cu tradiționala cobză.

“Cobza de vacanță la Dorna Arini” este brand-ul localității, și are sarcina de a aduce celebritate locului, în schimbul a circa 150 de mii de euro. Nu e tocmai o misiune imposibilă, dacă luăm la rând minunățiile pentru care turiștii din toată Europa, nu doar din Romania, străbat și în prezent mii de kilometri.

Mănăstirile ortodoxe din regiune impresionează atât prin vechimea lor, cât și prin arhitectura lor: Mănăstirea Piatra Tăieturii, Schitul Mestecăniș sau Schitul Podu Coșnei. La câțiva km de Vatra Dornei, se pot vizita vestitele lăcașuri de cult: Mănăstirea Putna, Sucevița, Moldovița, Voroneț și Humor.

În comuna Dorna Arini, la poalele Dealului Bârnărel, se află Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului, ctitorită de IPS Teodosie Tomiteanul, Arhiepiscopul Tomisului. Mănăstirea este ridicată în întregime din lemn, ceea ce o îi oferă statutul de monument unic în țara noastră.

Totodată, este cunoscută și pentru clopotnița din lemn, care are o înălțime de 60 de metri și găzduiește 24 de clopote, dintre care cel mai mare cântărește 5 tone.

Dar sufletul locului nu stă însă în gravitatea vieții monahale, ci este reprezentat, mai degrabă, de cobză, un simbol cu nenumărate tâlcuri la Dorna Arini, care sugerează bogăția experienței pe care o trăiești pe aceste meleaguri.

Pe lângă instrumentul muzical consacrat, cobza mai semnifică în Bucovina și coșul artizanal tradițional, dar și o spectaculoasă specialitate culinară cu păstrăv.

La Dorna Arini, cobzarii se reunesc în fiecare an, în cadrul festivalului național al Cântecului Cetinii de la sfârșitul verii.

Iarna, turiști din toată țara și din străinătate se strâng în vatra satului pentru Festivalul de tradiții și obiceiuri de iarnă, organizat în cea de-a treia zi de Crăciun.

De asemenea, din Dorna Arini este posibil accesul în mai multe masive montane: Giumalău (prin Rusca și din Cheile Zugrenilor), Rarău (din Cheile Zugrenilor și Chiril), Munții Bistriței (prin Dorna Arini și Rusca), Pietrosul Bistriței (prin Cheile Zugrenilor, Cozănești și Rusca). Localitățile învecinate cu aceasta sunt Ortoaia, Rusca, Șaru Dornei și Vatra Dornei.

Sunt populare și activitățile în aer liber, precum echitația, drumețiile, plimbarea cu pluta, ciclismul montan, etc.

La conferința de presă de finalizare a proiectului, din vara anului trecut, primarul Ioan Moraru a declarat: „Am dorit şi cred că am reuşit într-o bună măsură să contribuim la dezvoltarea economică a comunei Dorna Arini într-o manieră în care bogăţiile sale naturale şi culturale să fie în egală măsură apreciate în prezent şi păstrate pentru generaţiile viitoare cu respectarea principiilor dezvoltării durabile şi ale protecţiei mediului. În cei mai bine de patru ani cât a durat implementarea acestui proiect am reuşit să dezvoltăm capacitatea administrativă a Primăriei comunei Dorna Arini prin implicarea personalului din primărie, am implementat pachetul de promovare turistică al comunei Dorna Arini şi am organizat două ediţii ale Festivalului Naţional ”Cântecul Cetinii”. De asemenea, s-a reuşit păstrarea locurilor de muncă permanente în turism şi chiar crearea de noi locuri de muncă, dar şi creşterea volumului investiţiilor în dezvoltarea sectorului turistic la nivelul comunei”.

Vă prezentăm în continuare câteva filme documentare, preluate de pe site-ul oficial al proiectului, www.cobzadevacanta.ro, care exprimă cel mai bine cele detaliate mai sus. Vizionare plăcută !

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - SPOT TV

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - FILM DOCUMENTAR

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - VARA

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - TOAMNA

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - IARNA

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - PRIMĂVARA

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - CE ESTE O COBZĂ

Mai multe detalii despre proiect și despre comuna Dorna Arini găsiți pe www.cobzadevacanta.ro !

Moaștele Sfântului Pantelimon vor ajunge la Parohia Șaru Dornei

Parohia Șaru Dornei informează pe toți cei interesați că în săptămâna a III-a din Postul Paștilor, între 01 - 03 Aprilie 2016, vor fi aduse spre închinare, de la Constanța, cu ajutorul și binecuvântarea IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, moaștele Sfântului Pantelimon, Mare Tămăduitor de Boli. Detalii despre programul slujbelor puteți vedea în imaginea de mai jos:

La Casa de Cultură „Platon Pardău” se joacă spectacolul „Moara cu noroc”

Teatrul Municipal „Bacovia” din Bacău prezintă vineri, 25 martie a.c., de la ora 17.00 și 19:00, pe scena Casei de Cultură „Platon Pardău” din Vatra Dornei, spectacolul cu piesa „Moara cu noroc”, o dramatizare după nuvela lui Ioan Slavici, în regia lui Marius Gilea.

În rolurile principale: Ştefan Ionescu (Ghiţă), Bogdan Matei (Lică Sămădăul), Alina Simionescu (Ana), Alexandru Zob (Pintea), Nela Zare (soacra), Dumitru Rusu (Marti), Nina Ionescu (Uţa), alături de actorii Secţiei de Animaţie, Ion Cosa, Mihai Chihaia şi Tiberiu Gabor Bitere.

Scenografia aparţine lui Vladimir Turturică, iar muzica originală, de factură modernă, este semnată de Călin Grigoriu.

„Este un spectacol modern, dinamic, în acelaşi timp păstrează şi notele specifice teatrului clasic... Este o poveste, o dramă, jucată cu dinamism, rolurile aducând actorii la maximum de performanţă”, declara Anca Sigartău, managerul Teatrului Municipal „Bacovia”.

Biletele s-au pus în vânzare la Casa de Cultură „Platon Pardău”, cu preţul de 15 lei.

SURSA: MonitorulSV.ro

EARTH HOUR - Ora Pământului se sărbătorește și la Vatra Dornei

54 de orașe din România au anunțat deja participarea la evenimentul global Ora Pământului (Earth Hour), prin stingerea simbolica a luminilor și evenimente dedicate. WWF-România încurajează indivizi și organizații, companii, instituții publice și centre culturale din toată țara să stingă lumina timp de o oră, astăzi, 19 martie, la ora locală 20:30.

De pe site-ul oficial al evenimentului, Ora-Pamantului.ro, aflăm că: „Anul acesta mesajul și îndemnul nostru pentru comunitatea Earth Hour din România este, în continuare, „Dăruiește naturii din energia ta”. Îi invităm pe români să stingă luminile în case și să iasă la o tură cu bicicleta, o alergare scurtă sau o simplă plimbare simbolică prin oraș, împreună cu prietenii, vecinii, familia, colegii. În loc să consumăm energie acasă, putem alege să dăruim propria energie, în aer liber. La nivel de orașe, provocăm autoritățile și asociațiile locale să organizeze, pe parcursul lunii martie, acțiuni de mediu care să culmineze pe 19 martie cu o tură de biciclete, pe un traseu prestabilit, unde să se adune toți cetățenii preocupați de poluare și de aglomerarea din orașe.”

În Vatra Dornei, inițiativa a fost luată de către Serviciul Salvamont, în frunte cu Petrică Ariciuc, care organizează în această seară începând cu orele 20:30 un tur al stațiunii Vatra Dornei tinându-se cont de recomandările făcute de organizatori și anume:

- Echipament obligatoriu: Lanternă / Lumânare

- Mijloace de deplasare acceptate: Bicicletă, Cărucior, Role, Cal, Trasură, Troler, ...

- NU SUNT ACCEPTATE MIJLOACE DE TRANSPORT MOTORIZATE SAU PROPULSATE ELECTRIC

Locul de intâlnire este sediul Salvamont Vatra Dornei din incinta Casei de Cultură. Detalii se găsesc și pe pagina de facebook a evenimentului: VEZI AICI

Mai jos puteți urmări clipul oficial Earth Hour 2016:

Detalii despre campania națională sunt disponibile pe www.ora-pamantului.ro, iar pentru a afla noutăţi despre campania internaţională accesaţi www.earthhour.org.

Cum arăta Vatra Dornei în anii 80 față de 2016 ... Vezi un documentar despre Vatra Dornei de altădată si spune-ti parerea !

Vă propunem să vizualizați un documentar despre Vatra Dornei și restul Tării Dornelor realizat în anii 80 și intitulat „Vatra Dornei - Drumuri și Confluențe”, care prezintă aspectul și atracțiile stațiunii din acele timpuri, detalii despre viața oamenilor, despre activitatea economica, ... , etc.

După ce vizualizați filmulețul vă invităm să vă spuneți părerea, în secțiunea de comentarii, în legătură cu felul în care a evoluat, sau nu, orașul nostru din anii 80 și până astăzi, în 2016. Arată orașul mai bine astăzi sau era mai agreabil în urmă cu peste 30 de ani ? S-a schimbat Vatra Dornei în bine sau timpul a cam stat în loc pentru orașul nostru ? Spune-ți părerea pe VatraDorneiLive.ro !

Folosește secțiunile de comentarii de mai jos și spune-ți părerea !

Festivalul judeţean de poezie „Nichita în luna lui Marte” va avea loc la Vatra Dornei

Primăria municipiului Vatra Dornei prin Casa de Cultură „Platon Pardău”, în parteneriat cu Centrul Cultural Bucovina, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Teatrul Municipal „Matei Vișniec” Suceava și Inspectoratul Județean Școlar Suceava, organizează, în ziua de 31 martie, la Vatra Dornei, cea de-a X-a ediţie a Festivalului judeţean de poezie „Nichita în luna lui Marte”.

La concursul care îşi propune să aducă în atenţia elevilor noţiuni despre viaţa şi opera poetului Nichita Stănescu, să descopere, să sprijine şi să promoveze noi şi autentice talente în rândul tinerilor din învăţământul gimnazial şi liceal, sunt acceptate poezii nepublicate şi nepremiate la alte concursuri literare.

La concurs pot participa elevi din clasele V-VIII şi IX-XII, din judeţul Suceava, care nu au debutat editorial şi nu au câştigat Marele Premiu la ediţiile anterioare ale festivalului.

Poeziile, care vor fi redactate cu diacritice, corect din punct de vedere gramatical (ortografie şi punctuaţie), se vor trimite până la data de 18 martie a.c. pe adresa: nichita.festival@yahoo.com.

Lucrările vor fi însoţite de un CV, care va conţine numele şi prenumele autorului, locul şi data naşterii, clasa, instituţia de învăţământ, activitate literară (dacă este cazul), adresa completă, numărul de telefon şi adresa electronică (email).

Fiecare participant are dreptul să se înscrie în concurs cu minimum cinci şi maximum zece poezii.

Laureaţii vor fi anunţaţi până la data de 28 martie a.c., pentru a fi prezenţi la festivitatea de premiere, care va avea loc la Sala Oglinzilor, la Primăria Vatra Dornei, pe 31 martie.

Organizatorii asigură cazarea laureaţilor şi o masă. Transportul este suportat de laureaţi. Juriul concursului va fi alcătuit din poeţi, membri ai Uniunii Scriitorilor din România. Membrii juriului nu mai pot schimba ulterior ordinea rezultată în urma jurizării.

Pentru cele mai valoroase poezii prezentate în concurs, juriul va acorda următoarele premii: Marele Premiu „Nichita în luna lui Marte”, Premiul I, Premiul II, Premiul III - clasele V-VIII, Premiul I, Premiul II, Premiul III - clasele IX-XII, Premiul Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina, filiala Arboroasa, Vatra Dornei.

Vor fi acordate, în funcţie de posibilităţi, şi premii ale unor reviste literare.

Relaţii suplimentare se pot obţine de la Carmen Veronica Steiciuc (carmen_steiciuc@yahoo.com sau tel. 0745 773 290).

CITESTE MAI MULT PE: MonitorulSV.ro

Ciocănești a primit, din nou, titlul de Sat Cultural al României

Localitatea Ciocănești din județul Suceava se află printre cele 23 de Sate Culturale ale României care au fost desemnate, vineri, la București, de Asociația cele mai frumoase sate din România (AFSR).

Comuna Muzeu Ciocanesti este atestata documentar din anul 1400, într-un hrisov prin care se consemneaza primirea muntelui Suhard, de catre Alexandru Cel Bun, de la doamna sa Ana, ca danie de domnie.

Ciocanesti a fost prima asezare locuita aparuta în calea ctitorilor Moldovei, incepând cu Bogdan si Dragos, întemeietorul de tara, pâna la Stefan Cel Mare si Sfânt, în secolul al XV – lea si continuand cu alti domni ai Moldovei care au venit in Ciocaanesti, unde pe lânga suflet românesc, au gasit mesteri faurari pentru armele lor. De aici vine si denumirea comunei Ciocanesti, de la mesterii "ciocanari de arme" din atelierele lui Stefan cel Mare, din aceasta zona, care l-au ajutat sa apere si sa pastreze pentru noi si pentru "urmasii urmasilor nostri", pamântul sfânt si roditor al Moldovei.

În anul 1774, localitatea Ciocanesti este amintita în documente austriece, odata cu anexarea Nord-Vestului Moldovei, denumit ulterior „Bucovina „(Tara Padurilor de Fagi în traducere), la Imperiul Habsburgic, urmare a Tratatului de la Kuciuk-Kainardji.

Baronul Enzenberg, al doilea Guvernator militar al Bucovinei, a dispus despagubiri masive în zona Dornelor pentru asezarea colonistilor germani, în vederea exploatarii unor zacaminte de fier si mangan.

În anul 1918, consecinta a Tratatului de la Paris - Verssailles, Bucovina, din care facea parte si localitatea Ciocanesti, revine României prin suprimarea unei nedreptati istorice care a durat 144 de ani.

Cu toate acestea trecând peste influientele austriece, predominante în localitatile vecine, Ciocanestiul si-a pastrat autenticitatea si specificul românesc, lucru ilustrat si astazi în existenta si mentinerea ornamentelor si motivelor nationale traditionale viu colorate, nu numai pe costumele populare ci si pe cladirile si locuintele cetatenilor din comuna.

Pentru a primi titlul de SAT CULTURAL AL ROMÂNIEI 2016 comunele candidate au depus candidatura, au trecut de etapa de preselecție si au prezentat în fața juriului programele culturale (minim 5 evenimente care se vor derula în acest an).

Juriul format din specialiști a acordat punctaje cuprinse intre 80 – 100 puncte comunelor finaliste.

Cele 23 de SATE CULTURALE ALE ROMÂNIEI sunt :

Comuna Ciocănești, județul Suceava, reprezentată de dl Primar Radu Ciocan

Comuna Drăguș, județul Brașov, reprezentată de dl Primar Gheorghe Sucaciu

Comuna Sângeorgiu de Mureș, județul Mureș, reprezentată de dl Primar Sofalvi Szabolcs

Comuna Vorona, județul Botoșani, reprezentată de dl Primar Aurel Ștefan

Comuna Miroslava, județul Iași, reprezentată de dl Primar Dan Niță

Comuna Sisești, județul Mehedinți, reprezentată de dl Primar Răducan Marian

Comuna Șiria, județul Arad, reprezentată de dl Primar Valentin Bot

Comuna Tulgheș, județul Harghita, reprezentată de dl Primar Marcel Vancu

Comuna Vadu Crișului, județul Bihor, reprezentată de dl Primar Dorel Florian

Comuna Izvoarele, județul Prahova, reprezentată de dna Primar Margareta Dinulescu

Comuna Jidvei, județul Alba, reprezentată de dl Primar Alin Trif

Comuna Cândești, județul Dâmbovița, reprezentată de dna Primar Popa Georgeta

Comuna Bacia, județul Hunedoara, reprezentată de dl Primar Panţa Nicolae

Comuna Horia, județul Constanța, reprezentată de dl Primar Gigel Sava

Comuna Bonțida, județul Cluj, reprezentată de dl Primar Emil Cărhat

Comuna Ruginoasa, județul Iași, reprezentată de dl Primar Ionel Moraru

Comuna Arcani, județul Gorj – reprezentată de dl Primar Aristică Coiculescu

Comuna Costești, județul Vâlcea, reprezentată de dl Primar Toma Marius Pestereanu

Comuna Dudeștii Noi, județul Timiș, reprezentată de dl Primar Alin Adrian Nica

Comuna Văcăreni, județul Tulcea, reprezentată de dl Primar Neagu Costel Neagu

Comuna Cornești, județul Cluj, reprezentată de dl Primar Dorel Julean

Comuna Polovragi, județul Gorj, reprezentată de dl Primar Ștefan Făsuescu

Comuna Prundeni, județul Vâlcea, reprezentată de dl Primar Ion Horăscu

Satele Culturale ale României este un program AFSR inițiat în ianuarie 2014 sub patronajul Ambasadei Franței în România și a Delegației Wallonie – Bruxelles la București, cu scopul de a promova patrimoniul cultural și turistic al satului românesc.

Comunele din România au putut candida la acest titlu cu condiția să organizeze pe parcursul acestui an minimum 5 evenimente culturale – expoziții, festivaluri, concursuri, etc – în domeniul culturii, artei populare, gastronomiei și turismului cultural.

Jurizarea programelor culturale propuse de comunele finaliste :

Calitatea, numărul și diversitatea evenimentelor – 50 puncte

Viziunea comunei, prezentarea proiectelor de dezvoltare – 20 puncte

Parteneriatul – 10 puncte

Experiența candidatului – 10 puncte

Importanța și impactul evenimentelor – 10 puncte

CITESTE MAI MULT PE: SuceavaNews.ro

Mâna dreaptă a Sf. Ierarh Nectarie va ajunge sâmbătă la Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului Dorna Arini

Mâna dreaptă a Sf. Ierarh Nectarie de la Mănăstirea Eghina din Grecia va ajunge în acest sfârşit de săptămână în Bucovina şi va fi găzduită de Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din comuna Dorna Arini.

Mâna va fi adusă de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe din Grecia, condusă de Episcopul de Eghina, Preasfinţitul Efrem, la iniţiativa Arhiepiscopului Tomisului, Înalt Preasfinţitul Teodosie.

Întregul eveniment a fost organizat de Arhiepiscopia Tomisului, care a avut iniţiativa invitării delegaţiei din Grecia la Constanţa, cu ocazia sărbătoririi celui de-al doilea hram al Parohiei Sf. Nectarie din oraş, unde credincioşii sunt aşteptaţi în aceste zile în perelinaj.

Sâmbătă dimineaţă delegaţia din Grecia va pleca spre Bucovina, fiind aşteptată în jurul orei 16 la Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din satul Gheorghiţeni. Sfintele moaşte aduse de delegaţia greacă vor fi întâmpinate la intrarea în satul Gheorghiţeni (dinspre Vatra Dornei), de Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, eveniment la care sunt aşteptaţi să participe numeroşi credincioşi.

După întâmpinare, sfintele moaşte vor fi conduse în procesiune spre Mânăstirea Acoperământul Maicii Domnului Sf. Procopie şi Elisabeta din localitatea Dorna Arini.

Pentru a se cinsti sosirea sfintelor moaşte, în biserica de lemn a mănăstirii se va face în mod neîntrerupt, începând cu ora 17.00, slujba Privegherii, iar de la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică, slujba Sfintei Liturghii.

Duminică dimineaţă, începând cu ora 9, Înalt Preasfinţitul Teodosie va săvârşi Sfânta Liturghie Arhierească în demisolul bisericii mari a mânăstirii cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil. Slujba va fi însoţită de cântările Coralei Bărbăteşti Ortodoxe „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului.

CITESTE MAI MULT PE: MonitorulSV.ro

Serbările Zăpezii 2016 s-au anulat din cauza condițiilor meteo

Dupa ce in cursul zilei de ieri, 15.02.2016, Primaria Vatra Dornei anuntase ca editia cu numarul 33 a Serbarilor Zapezii va avea loc in weekend-ul 19 - 21 Februarie 2016, iata ca astazi a anuntat anularea tuturor manifestarilor din cauza conditiilor meteo nefavorabile unui asemenea eveniment, conditii care totusi se stiau si ieri.

”Răzgândelile” si ”bâlbele” executivului dornean tind sa devina deja penibile ... ba stabilim programul ca poate facem serbarile, ba se fac serbarile, ba nu se mai fac ... nu ne-ar fi mare mirarea ca maine sau poimaine sa se anunte iar ca se vor face daca cumva se schimba prognoza peste noapte !

Evenimentul ar fi urmat să se desfăşoare pe parcursul weekend-ului 19 - 21 februarie, iar locaţia unde urmau să aibă loc concertele ar fi trebuit să fie stabilită de comun acord cu cei de la TVR Iaşi, care în ziua de duminică ar fi televizat spectacolul folcloric. Vineri, 19 februarie, pe scena Serbărilor urma să fie prezent localnicul Michael STAR, cu party în aer liber, iar sâmbătă, 20 februarie, ar fi evoluat Mandinga şi Puya.

Pe de alta parte, probabil ca este mai bine ca s-a decis anularea Serbarilor pentru ca oricum felul in care ar fi fost organizate nu ar fi adus nici un fel de beneficiu turismului dornean, o data din cauza vremii total nefavorabile (cu toate ca s-au mai facut serbari pe ploaie in alti ani) dar pe de alta parte, si cel mai important, din cauza timpului foarte scurt in care ar fi trebuit sa se faca mediatizarea evenimentului.

Nu poti sa atragi public pentru un astfel de eveniment daca hotarasti sa-l faci cu doar cateva zile inainte ! Cum s-ar fi putut atrage turisti care sa vina la Serbarile Zapezii Vatra Dornei, asa din scurt, astfel incat sa aiba de castigat si agentii economici dorneni si implicit bugetul local ? Organizarea in acest mod ar fi fost doar o risipa de fonduri, care dat fiind anularea Serbarilor, speram sa fie folosite in alte scopuri, insa cu mai multa ”chibzuinta”.

Din pacate, nu ne ramane decat sa spunem ca lipsa de viziune a executivului si a consiliului local dornean s-a vazut si in organizarea serbarilor care, culmea, ar trebui sa fie cel mai important eveniment din agenda anuala a municipiului Vatra Dornei. Dar cum cel mai simplu este sa dam vina pe prognoza atunci concluzionam spunand ca doar vremea este de vina si nimeni altcineva ! Doar asa este si cu caldura din apartamentele dornenilor ... vremea este de vina, nu-i asa ? Sa speram totusi ca vor veni vremuri mai bune sau mai bine zis, vremuri noi si oameni noi !

Vatra Dornei a găzduit Campionatul Naţional de Sanie pe pârtie naturală

La aproape o lună de zile de la a treia etapă de Cupă Mondială la sanie pe pârtie naturală, Pârtia de sanie Bucovina din Vatra Dornei a găzduit în perioada 12-13 februarie Campionatul Naţional de Sanie pe pârtie naturală. Aşa cum era de aşteptat, sănierii de la Clubul Sporturilor de Iarnă Vatra Dornei s-au impus în cele trei probe, simplu feminin, simplu masculin şi dublu, unii dintre juniori cu rezultate remarcabile concurând şi în probele rezervate seniorilor.

Chiril – Rarău, drumul spre medalii de la sanie cu role la sania pentru gheaţă

Adrian Filimon, sănier legitimat la Clubul Sporturilor de Iarnă Vatra Dornei, ne-a spus că a fost un concurs reuşit pentru că în primul rând vremea a ţinut cu practicanţii acestui sport.

„Ne-am întors de curând din Italia, de la Campionatul European de Sanie, unde am ocupat locul VII pe echipe, rezultat care ne mulţumeşte. Antrenamentele specifice le facem la Vatra Dornei pe gheaţă pe timp de iarnă, iar pe timp de vară ne antrenăm cu sania cu role pe drumul Chiril - Rarău şi facem pregătire specifică pentru a avea condiţie fizică. Pregătirea din vară se reflectă iarna în competiţia pe gheaţă. Practic acest sport de la 14 ani, la început am făcut sanie clasică 7 ani, iar din 2006 practic sanie pe pistă naturală. Sania clasică e acea sanie pe pârtia de bob pe care toată lumea o numeşte jgheab, e de viteză mai mare, de o sensibilitate mai mare. Aici noi nu urcăm pe pereţi, avem doar talpa de gheaţă, avem mantinela din lemn. Deosebirea este că aici avem gheaţă naturală, în timp ce la sania clasică avem gheaţă artificială. Noi încercăm să atragem tot mai mulţi sportivi spre sania pe pistă naturală, mulţi vin vara, dar renunţă iarna, când e mai frumos şi mai spectaculos”, ne-a spus Adrian Filimon.

Juniorii dorneni au luat toate medaliile

De la Ioana Magdalena Ismană am aflat că la acest final de Campionat Naţional a fost mult mai uşor decât la etapa de Cupă Mondială, când a fost deschizătoare de pârtie. Motivul ar fi lipsa emoţiei pe care o ai când cobori şi ştii că te văd cei mai buni antrenori şi sportivi. Se antrenează la CSI Vatra Dornei cu profesorul Vladimir Todaşcă de un an, la competiţia de sâmbătă având ca obiectiv ocuparea unui loc pe podium, pe care şi l-a îndeplinit.

“A venit şi vremea să culegem roadele muncii noastre. La sfârşitul sezonului de iarnă 2016 am câştigat titlurile de campioni naţionali, atât la junioare, prin Nicoleta Burlui, cât şi la juniori, prin Petrică Pilug. Avem şi medaliile de argint şi de bronz la aceleaşi categorii. Într-un cuvânt, am luat toate medaliile la categoria juniori. Un rezultat excepţional care încununează un proiect început în urmă cu trei ani”, ne-a spus profesorul Vladimir Todaşcă, antrenorul lotului de juniori la sanie de la Clubul Sporturilor de Iarnă Vatra Dornei.

Anişoara Hutopilă, dublă campioană naţională în 2016

Dubla campioană naţională în 2016, Anişoara Hutopilă, ne-a spus că a avut un sezon satisfăcător, ultima competiţie de sanie găzduită de Vatra Dornei în această iarnă a fost foarte bine organizată, a fost o gheaţă excepţională, mai bună ca la Cupa Mondială, dar a avut şi emoţii pentru că a avut concurenţi bine pregătiţi în rândul seniorilor.

“Mă bucur că am obţinut titlul de campioană naţională la simplu şi în proba de dublu şi sper ca Federaţia Română de Bob şi Sanie să ne susţină pentru a putea participa la etapa de Cupă Mondială de la Umhausen, Austria, care va avea loc în perioada 19-21 februarie, unde avem ca obiectiv locul IV pe echipe, poziţie pe care am ocupat-o la etapele la care am participat”, a precizat Anişoara Hutopilă.

Sportivii de top au concurat relaxaţi

Şi directorul Clubului Sporturilor de Iarnă Vatra Dornei, profesorul Octavian Pungovschi, s-a arătat bucuros că această ultimă competiţie care a încheiat sezonul de sanie 2015-2016 s-a desfăşurat în cele mai bune condiţii, dar şi-a exprimat şi mâhnirea faţă de modul în care este tratat acest sport în alte cluburi.

“Mă bucur că avem gheaţă cel puţin la nivel de Cupă Mondială, chiar puţin mai bună decât am avut în urmă cu o lună. Sportivii noştri de top s-au întors de la Campionatul European şi de la etapa de Cupă Mondială din Italia şi au concurat relaxaţi, fără presiune. Concurenţa a fost mai mult între ei, concurenţii veniţi de la cluburile din ţară fiind în mare majoritate începători. Traseul a fost acelaşi ca la etapa de Cupă Mondială, dar timpii obţinuţi de sportivii noştri care au participat şi la această competiţie sunt cu 2 – 3 secunde mai buni decât la Cupa Mondială. Asta datorită pregătirii, înainte de etapa de Cupă Mondială temperaturile ridicate nepermiţând utilizarea pârtiei de sanie, şi lipsei presiunii, la Cupa Mondială fiind ştacheta destul de ridicată. Atunci intervine o anumită presiune psihică asupra concurenţilor, miza fiind destul de mare. Ne pare rău că nu au mai participat şi concurenţii de la Sinaia. În primul an în care competiţia a fost găzduită de Vatra Dornei chiar ne-au luat toate locurile I, dar e aceeaşi politică pe care eu am spus-o mereu şi care nu mi se pare corectă: vor să vină să ia medalii şi dacă nu iau medalii nu mai vin. Ca să iei medalii trebuie să te pregăteşti, să te lupţi. Conştienţi de valoarea sportivilor de la CSI Vatra Dornei, cei de la Sinaia au spus că pentru locurile 5 – 6 nu vin. Şi nu au venit”, a precizat Octavian Pungovschi.

CITESTE MAI MULT PE: MonitorulSV.ro

Articol despre Biserica din Poiana Stampei in Formula AS

UN VIS ÎN FLĂCĂRI

Cu jalba la Împăratul

Sfârşit de toamnă în anul 1882. Patru ţărani ro­mâni, cu straie albe şi plete lungi, stau stingheri, într-o piaţă uriaşă din centrul Vienei, în faţa majes­tuosului palat al Habsburgilor. Veniţi pe jos tocmai din Buco­vina, fuseseră aleşi de obştea sătească să ducă o jalbă la împărat: prea­luminatul Franz Josef, să le îngă­duie prin mila şi strălucirea lui, ridicarea unei biserici ortodoxe în satul lor românesc, pierdut printre munţi. Hai­nele li-s prăfuite, opin­cile schimo­nosite de-atâta drum. O mie de kilometri peste munţi, prin păduri şi prin nesfârşita pustă ungu­rească. Şi-acum, pala­tul Hofburg le stă dinainte, copleşindu-i cu măreţia lui. Casa împăratului! Nici la o sută de paşi n-ai voie să te apro­pii de por­ţile lui. Gărzile imperiale îi opresc. "Cine sunteţi, de unde ve­niţi?", îi întreabă un bărbat cu fire­turi, privindu-le bun­diţele cu blană de dihor la mâneci şi cămeşoaiele lungi, strân­se în chimir. "Bucovina? Cum aţi ajuns aici?...". Soldaţii îi alungă. Cei patru stau şi se sfă­tuiesc. Con­ducătorul lor, Sava Pra­lea, priveşte încrun­tat spre palatul cu sute de odăi scăldate-n lu­mini. Un om dârz, înalt, cu pomeţii sculptaţi în piatră, aşa cum îl arată fotografiile. "E prea mare ruşinea să ne-ntoar­cem acasă, să zicem că nici măcar n-am fost primiţi de Împărat!", îşi zice, când, deodată, vede câteva caleşti aurii apropiindu-se de palat. Dintr-o trăsură coboară însuşi Franz Josef, îmbrăcat ca în fotografii, în unifor­ma sa militară. Nu mai are nimic de pierdut. Se repede spre gărzi şi strigă către Îm­părat, în cea mai curată limbă germană: "Majestate, am venit tocmai din Bu­co­vina ca să vorbim olecuţă cu dumneata! Nu plecăm de aici, Majestate!...". Suve­ranul se opreşte şi îl pri­veşte mirat. Sunt faţă în faţă, mai marele Impe­riului austro-ungar şi un ţăran buco­vinean în opinci. E în­crun­tat împăratul. Masiv, cu favoriţi şi mustaţă bo­gată. Garda vrea din nou să îi alunge, îmbrâncindu-i cu arme­le. Dar atunci se întâmplă o minune. Franz Josef ridică braţul şi face semn să fie lăsaţi.

"Nu putem trăi fără Dumnezeu"

Nimeni nu poate şti ce l-a făcut pe împărat să-i pof­tească în palat. Citise "ceva" în ochii acelui mun­tean cu pomeţi pietroşi şi înalţi, o nobleţe cu care-şi stăpânea disperarea? Sigur este că după ce i-a chemat înăuntru, i-a pus şi la masă cu el. "Ce vreţi?", i-a în­trebat. "Biserică vrem, preamărite. Noi nu putem trăi fără Dumnezeu", a răspuns Sava Pralea, cu glas înalt. "Oamenii au strâns bani, au dăruit pământuri, au făcut sacrificii. N-au nevoie decât de-un cuvânt, de drepta­tea Măriei Voastre." Vorbesc şi ceilalţi ţărani. Îi zic suveranului că ăsta este marele lor vis. Că oamenii care i-au trimis nu-şi pot trăi credinţa ortodoxă fără biserică. Franz Josef îi ascultă şi zice "nu". Ridicarea unei biserici ortodoxe ar constitui un antecedent foar­te periculos pentru întreg imperiul. Toate bisericile din Bucovina fuseseră închise. Rămăseseră doar trei mâ­năstiri, Moldoviţa, Dragomirna şi Putna. Împăratul se ridică de la masă şi vrea să plece. Atunci, lui Sava Pralea îi vine un gând ce va străbate veacurile şi istoria. Cu lacrimi în ochi, spune că dacă cererea le este împlinită, biserica va fi închinată căsătoriei prin­ţului moştenitor Rudolf, cu principesa Ştefania a Bel­giei. Că se vor ruga pentru tânărul cuplu imperial, în cântări de clopote şi de toacă. Impresionat de gândul bucovineanului, Franz Josef se aşează din nou la masă şi sem­nea­ză aprobarea de înălţare a bisericii. Ba le oferă celor patru jălbari şi bani, o trei­me din preţul construcţiei, plus patru policandre din cristal de Boe­mia, drept dar din partea principilor căsătoriţi, precum şi alte odoare, care aveau să ră­mână în biserică. A fost acesta un caz unic în timpul celor 144 de ani de ocu­paţie habsburgică, şi nemaiîntâlnit în toate cele 40 de provincii ale impe­riului. Biserică ortodoxă în Bu­co­vina! Cei patru ţărani s-au întors acasă ca nişte învingători, întâm­pinaţi de oameni îmbră­caţi în haine de sărbă­toa­re. O întâm­plare preami­nunată, păs­trată până în ziua de azi, în amintirea şi sufletele sătenilor din Po­iana Stam­pei.

Pe urmele adevărului

"Erau altfel de oa­meni aceia. Hotărâţi, cre­deau în visul lor. Au făcut biserica în nici un an de zile. Catedrală din bârne de brad, cu cinci turle, foarte mare, pentru vremurile de-atunci. Toţi oamenii s-au jertfit pentru ea. Toţi! Au dat vita din grajd, su­manu' din cui, au dat calu', oile din staul, ca să pună bani pentru biserică! Numai o Evan­­ghelie costa atunci cât două perechi de boi. Şi toţi au ştiut, neam de neam, zise din tată-n fiu, cât sacrificiu a fost ca să se-nalţe bise­rica. "

Paraschiva Abudnăriţei e strănepoata directă a lui Sava Pra­lea, omul care i-a vorbit împăratu­lui. În fa­milie s-a păstrat întoc­mai în­tâmplarea petre­cută atunci, povestită de bunic. Stă în faţa mea cu un maldăr de acte şi de fotografii. Pa­­ras­chi­va s-a născut în Poiana Stampei şi a moştenit, cred, ceva din firea înaintaşilor săi. O simţi din as­pri­mea patimii cu care vor­­beşte, apă­sând pe cuvinte, de parcă fie­care vorbă ar fi rostită ca să rămână aşa, în­cremenită pe veci. A fost profesoară de ro­mână şi scrie acum mo­no­grafia satului ei de naştere. A colindat prin tot fostul imperiu, din Cernăuţi şi până la Viena, ca să găsească documente despre strămo­şii ei, ca să vadă locurile pe unde au pribegit. La Viena a mers mai mult "ca să-şi închipuie". Cum vor fi arătat cei patru ţărani bucovineni, în luxul acela imperial? Paraschiva nu l-a prins pe străbu­nicul Sava. Dar aproa­pe îl poate "ve­dea", din descrie­rile bunicului Ioan Pralea şi din docu­mente. A găsit la Cernăuţi co­respondenţa dintre sătenii învin­gători şi marele pictor Epaminonda Bu­cevschi, pe care l-au chemat să pic­teze biserica ime­diat după ce-au primit aprobarea împăratului. "V-aş ruga să mi se pună la dispoziţie o locuinţă şi un local luminos pentru lucru, compus din trei piese, precum şi ajutorul comunei, pentru a nu pierde vremea cu trebu­rile mena­jului. Aştept, prin urmare, devizul pentru a putea să declar dacă pot accepta lucrul pentru preţul fixat sau nu", le răspun­dea, în 1883, pictorul renumit în toată Academia de Artă din Viena, prieten al lui Eminescu, cel ce pictase mari mâ­năstiri ale Bucovinei, catedrale în Roma, Viena şi Zagreb, inclusiv celebrul portret al lui Ştefan cel Mare pe care-l ştiu azi toţi românii. Mii de florini au adunat localnicii ca să-şi vadă lăcaşul ridicat şi împodobit, ca să se bucure de îngerii şi sfinţii lui Epaminonda, pictaţi cu tristeţe, în ultimii săi ani, îna­inte de-a se stinge de boală, la numai 48 de ani... Icoanele împărăteşti, catapeteasma suflată cu aur, dar şi vasele liturgice de aur, candelele de argint şi poli­can­drele de cristal, dăruite de împărat. Din Ardeal au pri­mit Evanghelia cu care a slujit însuşi Mitropolitul Andrei Şaguna, tipărită de acesta, în anul 1859. Iar sfinţirea a fost săvârşită de chiar Mitropolitul Bu­co­­vinei şi Dalma­ţiei, Silvestru Mo­rariu-Andrievici, cel mai ma­re a­pă­rător al drep­tu­rilor ro­mâ­nilor bu­covi­neni din toate vre­murile.

"E greu să-nţelegeţi ce-a în­semnat biserica asta pentru oa­me­nii din Poiana Stampei. Nu-i aşa, o biserică oarecare. Toată sufe­rinţa lor, toată jerfa e adu­nată în pereţii aceia zugrăviţi cu sfinţi stră­­vechi. Toate aceste odoare erau încă acolo, înă­un­tru. Peste 130 de ani de istorie şi sacrificii. Oamenii încă ştiu. Nu neapărat că au toţi monografia în case, primită în dar de la noi, dar le-a rămas aşa, o mândrie, din poveştile bă­trâ­nilor. C-au reuşit să facă sin­gura bise­rică ortodoxă în vremu­rile acelea... La sfinţirea ei, s-au adunat puhoaie de oameni din toată Bu­covina. Primul preot a fost nimeni altul decât Si­meon Florea-Marian, cel mai mare folclorist al românilor. E statuia lui acolo, în faţă. O să vedeţi. Oamenii încă ştiu. Îi apasă istoria. Mereu s-au simţit responsabili pentru biserica asta. S-o ţină în viaţă. S-o ocrotească. Apoi au adunat iarăşi bani pentru ea, aproape cinci miliarde de lei. Au refăcut-o, albă, nouă. Ca o mirea­să era. Ca o mireasă..." Şi Pa­raschiva Abudnăriţei iz­bucneşte în lacrimi.

Trei ore blestemate

Anul trecut, pe 18 februarie dimineaţa, Paraschiva se afla într-un magazin de legume din Vatra Dornei. Vorbea liniştită cu un vânzător pe care-l cunoştea. Deo­dată, în prăvălie a intrat un bărbat neguros, "cu căciulă brumărie şi cojoc" - care-i zice vânzătorului: "Aţi auzit, arde biserica din Poiana Stampei..." La în­ce­put, Paraschiva a crezut că n-aude bine. Poate cea­laltă biserică, din Podu Coşnei... Sau poate cea din deal, de la Dornişoara?... Nu se poate să fie cea ve­che! Abia apoi, când şi-a dat seama c-ar putea fi ade­vărat, a simţit "că i se taie picioarele". I s-a făcut rău acolo, în magazin. Vestea cea rea fusese adevă­rată! Biserica a ars din temelii, vreme de trei ore, cu toate tezaurele ce se aflau înăuntru. Trei ore! Atât! Istorie transformată în cenuşă.

Împreună cu soţul ei, Ioan, Paraschiva Abudnăriţei a scos o monografie a satului Poiana Stampei. Om al locului, fost militar, bărbatul cunoaşte bine munţii şi oamenii, aşa că îl rog să-mi fie călăuză, pe drumul meu către satul acela mare, ascuns între piscurile Rod­nei şi Călimaniului. Omul conduce maşina atent prin zăpezi, ştie locul ca-n palmă, recunoşti în el colonelul de vânători de munte, azi în vârstă de 65 de ani, care-a trăit o viaţă doar printre soldaţi în pustietăţi primej­dioase. Cu toate astea, când vine vorba despre biserica arsă, vocea i se înmoaie. "Simţeam mereu nevoia să intru în ea. De sute şi sute de ori m-am rugat acolo nu doar la slujbele obişnuite. Simţeam că acolo ceva mă ajută. Lucrul ăsta cu arma, cu grenada, cu trotilul e ceva foarte... apăsător. Mă rugam la Dumnezeu şi stăteam cu calendarul creştin în mână, încercând să fac o planificare, să nu trag, să nu folosesc arma­men­tul în zilele de sărbătoare. Doar bunul Dumnezeu m-a ajutat ca în 38 de ani de carieră să nu se-ntâm­ple ceva rău sub comanda mea, aşa cum se-ntâm­pla des, pe-atunci, în meseria noastră. E un loc bine­cuvântat acela. Un loc cu atâta pace..."

Oprim pe culmea Florenilor, lângă un cimitir întins şi pustiu. De-aici se vede toată Poiana Stampei. Case mari, risipite pe vale, cu hornuri fume­gând peste zăpe­zile ceţoase. De-aici a văzut colo­nelul, pe 19 februa­rie, când tocmai venea dinspre Vatra Dornei, o flacără mai înaltă decât toate acope­rişurile, ţâşnind de undeva din mijlocul lor, ca o trâmbă apocaliptică ce-acoperea cu fumul ei dus de vânt jumătate din întinsul depre­siunii. Aici a oprit maşina şi s-a uitat. I-au dat lacri­mile. Şi-a zis că aşa ceva nu este cu putinţă...

...  CITEȘTE CONTINUAREA ARTICOLULUI : Formula AS

Cei ce vor să îi sprijine pe locuitorii din Poiana Stampei în această nouă încercare

de a-şi construi o biserică, pot folosi conturile:

RO22CECESV433RON1096614 (lei) şi

RO24CECESV43C1EUR1096615 (euro),

C.U.I 13290534 sau tel. 0740/11.95.49 (consilier Vladimir Popescu). 

Serbarile Zapezii Vatra Dornei 2016 vor avea loc in weekend-ul 19 - 21 Februarie

Serbările Zăpezii 2016 s-au anulat din cauza condițiilor meteo. Click pentru detalii !

Primaria Vatra Dornei a anuntat astazi in mod oficial ca editia 33 a Serbarilor Zapezii Vatra Dornei va avea loc in weekend-ul 19 - 21 Februarie 2016, hotararea fiind luata in urma unei sedinte a executivului dornean.

In cadrul programului manifestarilor nu au aparut modificari, acesta fiind acelasi cu cel anuntat acum o saptamana si vi-l prezentam din nou, de aceasta data cu mai multe detalii pentru ziua de duminica:

Vineri, 19 Februarie 2016

MICHAEL STAR

DORU BIGHIU

Sambata, 20 Februarie 2016

PUYA

MANDINGA

Duminica, 21 Februarie 2016

SPECTACOL DE FOLCLOR

Pamfil Roata, Gheorghe Gheorghe, Domnica Dologa, Alexandru Pugna, Polina Gheorghe, Dumitru Dobrican, Maria Murgoci, Ansamblul „Dorna Dorului”, Ansamblul şi Orchestra „Arcanul” al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, în total, peste 20 de nume urmând a evolua în spectacol.

Sunt sanse mari ca programul de duminica, de folclor, sa fie transmis live pe TVR Iasi, purtandu-se negocieri in acest moment, astfel cei care nu vor putea ajunge la Vatra Dornei avand posibilitatea de a urmari spectacolul la televizor.

In concluzie, va asteptam la Vatra Dornei si va vom tine la curent cu eventualele noutati care vor aparea ! Vizitati VatraDorneiLive.ro !