Zapada cat vezi cu ochii in Pasul Tihuta - VIDEO





Unde ne petrecem Revelionul ?

În ultimul an agenţiile de turism din România, pentru a nu fi puternic afectate de criză financiară, şi-au mărit numărul de oferte last-minute şi au creat cât mai multe concepte tentante pentru turişti.
În această perioadă, în condiţiile în care apetitul românilor pentru călătorii a fost afectat atât de lipsă de timp liber dar şi de bani, "city break"-ul , pare a fi alegerea ideală pentru a petrece o mini vacanţă peste hotare mai ales dacă este vorba despre întâmpinarea noului an. Acest fenomen pare să fi luat amploare iar cei care aleg această variantă sunt în general turişti care nu au timp să petreacă un sejur sau nu dispun de o sumă mare pentru o vacanţă , dar nici nu vor să renunţe la ea.

Revelionul la Praga, unele dintre cele mai ieftine oferte externe

Capitală Republicii Cehe, Praga şi-a dobândit multiple renume, ca "oraş al celor o sută de turnuri" sau "oraş al celor o sută de poduri", aflându-se în topul celor mai vizitate capitale europene după Londra, Paris, Romă, Madrid şi Berlin, aşa cum am menţionat şi în articolele anterioare.
Dar în perioadă vacanţei de iarnă pacheţele care includ această destinaţie se bucură de un mare success aflându-se în topul celor mai ieftine vacanţe de Revelion,astfel 3 zile în capitală cehă petrecute în perioadă 30 decembrie - 2 ianuarie poate costa între 250 şi 350 euro de persoană cu cazarea la hotel de 3 stele cu mic dejun inclus.
Pentru cei pasionaţi de ski ofertele sunt multiple. Anul acesta staţiunea St. Anton este promovată pe piaţă turistică atât pentru cei care doresc să practice sporturile de iarnă cât şi pentru cei care vor să se distreze în barurile austriece.
St Anton se află la poalele drumului care urcă spre trecătoarea Arlberg. Staţiunea este un melanj de clasic şi modern, cu hoteluri şi vile aşezate de o parte şi de altă a unei văi înguste. Deşi în trecut se confruntă cu zgomotul şi disconfortul prezenţei unei căi ferate în apropiere, odată cu anul 2001 gară a fost mutată, lăsând locul unui parc şi unui superb patinoar.
Un lucru extrem de interesant este faptul că St. Anton este cunoscută că fiind o Mecca a "leneşilor" ski-ului, adică a celor care caută cu preponderanţă alte tipuri de activităţi atunci când aleg un sejur de acest tip. Staţiunea dispune de zeci de baruri şi discoteci deschise până în zori. De aceea nu este o destinaţie recomandată celor care caută pârtiile liniştite.



În România cele mai solicitate destinaţii sunt Valea Prahovei şi Vatra Dornei

În ceea ce priveşte destinaţiile de iarnă din România, agenţiile de tursim nu promovează foarte multe. Pe lângă Valea Prahovei, cea mai promovată regiune turistică, Vatra Dornei , şi Băile Tuşnad sunt cele mai căutate de turişti.

Supranumită şi "Perla Bucovinei", staţiunea Vatra Dornei este apreciată de turişti în perioada iernii mai mult datorită pârtiilor de schi. Pârtia de schi Dealu Negru are o lungime de 3000 m şi beneficiază de instalaţie de transport cu telescaun, şi este destinată schiorilor amatori, având un grad de dificultate mediu. Pârtia de schi Parc este destinată schirilor începători, sau copiilor, fiind dotată cu o instalaţie de teleschi, şi baby-schi. Agenţiile de turism oferă cazare la pensiuni cu preţuri cuprinse intre 75 lei si 90 lei de persoana pe noapte.

Situat în partea sudică a depresiunii Ciucului, oraşul Băile Tuşnad, înconjurat de munţii Harghita şi Bodoc, este renumit ca cea mai mică staţiune balneară din ţară. Zona Tuşnadului este apreciată pentru izvoarele de apă minerală cu efecte curative. În apropiere de Băile Tsnad se află şi Lacul Sf. Ana, singurul lac din Europa Centrală, aşezat într-un crater vulcanic care s-a păstrat intact. Este considerat o raritate a naturii, fiind declarat rezervaţie naturală.
În băile Tuşnad agenţiile de tursim oferă pachete în perioada Sarbatorilor de iarna cu preţuri începând de la 700 lei, ofertă ce include 3 nopţi de cazare pensiune completa si masa festiva de Revelion si Carnaval.

Salvatori pe munte, cu Dacia şi cu ARO

Într-un judeţ în care se încearcă pe toate căile o dezvoltare a turismului, posturile de jandarmi montane, înfiinţate pentru a patrula şi a interveni în caz de urgenţă în staţiunile şi pe traseele turistice, se zbat să facă faţă problemelor zilnice cu foarte puţine mijloace auto specifice, mai exact autoturisme de teren şi ATV - uri. Aşa se face că uneori apar situaţii hilare, jandarmii fiind nevoiţi să se deplaseze pe trasee montane, atât cât pot, inclusiv cu autoturisme Dacia.

În judeţul Suceava funcţionează şase posturi de jandarmi montane. Este vorba de posturile din Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Moldoviţei, Broşteni, Gura Humorului şi Cârlibaba.

Oamenii specializaţi de la aceste structuri au de patrulat trasee montane şi intervin, în colaborare cu lucrătorii de la Salvamont, atunci când o persoană aflată pe munte are nevoie de ajutor. Toţi trec prin cursuri intensive de schi şi alpinism, ce se desfăşoară timp de trei săptămâni vara şi trei iarna, la Centrul de Pregătire Jandarmi Montani Sinaia, orele de pregătire fiind, într-o primă fază, de iniţiere şi apoi de perfecţionare.

Dacă la capitolul materiale de intervenţie alpină (echipament de schi, cordeline, hamuri, sonde pentru căutare în caz de avalanşă, costume izoterme etc.) jandarmii montani sunt bine dotaţi, marea problemă este la mijloacele de intervenţie auto.


Patru maşini de teren şi patru ATV-uri, la şase posturi montane

Chiar şi în condiţiile în care Jandarmeriei Suceava i-au mai fost alocate recent câteva vehicule, toate second-hand, în dotarea posturilor montane sunt doar patru ATV-uri şi patru maşini de teren, un ARO cu motor de Toyota şi trei Nissan Terrano. Foarte puţin, dacă ne gândim că în judeţ funcţionează şase posturi de jandarmi montane. Practic, nu se poate asigura nici măcar câte un ATV şi o maşină de teren pentru fiecare post, un minimum necesar, deşi, pentru că lucrează în schimburi, fiind mobilizate 24 de ore din 24, patrulele ar avea nevoie şi de mai multe maşini. În aceste condiţii, cinci autoturisme Dacia, 1310, Papuc şi Solenza, ţin şi ele loc de maşini pentru intervenţii montane.

Căpitanul Bogdan Cornaci, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Suceava, a radiografiat situaţia actuală a jandarmilor montani din judeţ:
„Încadrarea cu mijloace auto este cu mult sub necesar, mai ales dacă ne gândim că vehiculele din dotare nu sunt noi şi mai au nevoie şi de reparaţii, însă încercăm să ne descurcăm cu ce avem la dispoziţie. Ne-am dori şi o mai bună mobilitate prin dotarea cu GPS-uri, deocamdată avem în dotare doar unul, la Postul Montan Câmpulung Moldovenesc. Sperăm că până la finele anului se va implementa sistemul de comunicaţie prin satelit TETRA, şi atunci fiecare jandarm montan va putea comunica de oriunde, foarte uşor”, a declarat căpitanul Cornaci.

Au ajuns în două ore la Cabana Rarău, cu o Dacia 1310

Deficienţele în ceea ce priveşte mijloacele de intervenţie ale jandarmilor montani s-au văzut pe 21 august, când la Cabana Rarău a izbucnit un scandal monstru, mai mulţi tineri încăierându-se cu personalul unităţii şi câţiva turişti. Chemaţi la faţa locului, jandarmii montani au ajuns abia după două ore, când protagoniştii încăierării deja dispăruseră. Ei au avut o explicaţie pentru întârziere ... Maşina ARO cu motor de Toyota, folosită la intervenţiile pe munte, era în acea perioadă defectă, astfel că echipajul s-a deplasat pe impracticabilul drum spre cabană cu un autoturism Dacia.

Au participat la salvarea a 68 de persoane

Totuşi, în ciuda acestor probleme, activitatea jandarmilor de la cele şase posturi montane este una destul de eficientă. În primele zece luni ale anului în curs, jandarmii montani au aplicat 1.352 de sancţiuni contravenţionale, au constatat 38 de infracţiuni şi au participat la 20 de acţiuni de salvare a unor persoane rătăcite, acţiuni desfăşurate în colaborare cu salvamontişti, pompieri sau poliţişti. În total, prin aceste acţiuni, au fost salvate 68 de persoane (cele mai multe, 43, la finele lunii trecute, când s-a blocat telescaunul de la Vatra Dornei), turişti, oameni plecaţi la cules ciuperci sau călugări care se rătăciseră prin munţi ori prin pădure.

Târgul local de Ecoturism, la Vatra Dornei

Târgul local de Ecoturism, organizat de Asociaţia de Ecoturism din România, va avea loc la Vatra Dornei, în perioada 26-28 noiembrie 2010. Evenimentul va reuni, la pensiunea Poiana Izvoarelor, membri ai reţelei de servicii ecoturistice din cadrul Asociaţiei de Ecoturism din Ţara Dornelor. Va fi prezentată situaţia ariilor protejate din România şi campania pentru conservarea naturii din cadrul proiectului “Coaliţia 2000”.

În cadrul târgului va fi organizată şi expoziţia “Călare în Carpaţi”, pe data de 26 noiembrie 2010, începând cu ora 9.30, la Salonul Alb al Casei de Cultură.



Spaniolii ne vaneaza ursii

Foarte multi straini sunt interesati sa vaneze ursii care traiesc în padurile din Bucovina. Printre cei de peste hotare care vor sa vaneze ursii pe fondurile de vanatoare gestionate de institutia silvica se numara în acest an si spaniolii. Pentru aceasta distractie ei scot din buzunar sume între 500 si 10.000 de euro. Seful Departamentului Vanatoare si Cai de Rasa din cadrul Directiei Silvice Suceava, Cristi Tomniuc, ne-a declarat ca sezonul de vanatoare a început pe 15 septembrie si se va încheia pe 30 decembrie.

Joi sunt asteptati la Suceava vanatori spanioli care vor vana ursi în zona Campulung si Vatra Dornei. Chiar daca au mai fost vanatori straini care au încercat sa vaneze ursi înca de la începutul acestui sezon, deocamdata nici un animal nu a cazut în bataia pustii. Potrivit silvicultorilor, 60 la suta din ursii Europei traiesc în Romania, adica cam 7.000. Cateva sute pleaca anual în strainatate, sub forma de trofee de vanatoare.



Vanatorii vor primi din nou unda verde pentru a vana, dar de aceasta data mistreti în luna ianuarie anul viitor. Un grup de vanatori spanioli a platit la sfarsitul anului 2009 suma de 25.000 de euro Ocolului Silvic Suceava pentru a vana 40 de mistreti. Acesta a fost cea mai mare partida de vanatoare organizata în ultimii zece ani. Sapte vânatori din Spania, însotiti de doi români, s-au adunat în padurile de la Marginea, Breaza, Brosteni, Moldovita si Pojorâta. În plus, unul dintre participanţi a vrut să aibă ca trofeu şi un urs, aşa ca a mai rămas câteva zile la pândă. În final, acesta a doborât un animal care provocase mai multe pagube în gospodariile din Brosteni si din zona Dornelor.

Concurs pentru functia de Arhitect sef – Primaria Municipiului Vatra Dornei

Agentia Nationala a Functionarilor Publici, cu sediul in Bucuresti, str. Smardan nr. 3, sector 3, organizeaza concurs pentru ocuparea functiei publice de conducere vacante de arhitect sef din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Vatra Dornei, judetul Suceava.

Concursul se organizeaza la sediul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, in data de 13 decembrie 2010, ora 10.00, proba scrisa si in data de 15 decembrie 2010, ora 14.00, interviul.

Inscriere: Dosarele de inscriere la concurs se depun la sediul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, pana la data de 02 decembrie 2010.


Conditiile de participare sunt:

ARHITECT SEF

- studii universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de lunga durata absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta din domeniul arhitecturii sau urbanismului, stiintelor ingineresti – specializarea constructii;

- studii de masterat sau postuniversitare in domeniul administratiei publice, management ori in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice;

- vechime in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice minimum 3 ani.

Relatii suplimentare se pot obtine la sediul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici si la nr. de telefon: 0374 112726.

Fascinaţia celor 12 apostoli din Călimani

Ca punct de plecare se pot alege Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Neagra Şarului. Avantajul localităţii Poiana Stampei, este că poate oferi un turism de weekend iubitorilor de drumeţii. În după-amiaza zilei de vineri se pot vizita rezervaţia Tinovul Mare şi turbăria în care se găseşte o plantă protejată, numită Roua cerului. Sâmbătă se poate urca pe vârful Ouşorul, de pe care, cu puţin noroc, dacă eşti priceput şi echipat, poţi executa şi un zbor cu parapanta pentru a completa imaginea de vis oferită de pe acest munte. Duminică, drumeţia poate fi îmbinată cu turismul religios în Rezervaţia 12 Apostoli.

Dacă te porneşti devreme de-acasă, departe ajungi spune proverbul. În cazul în care porniţi devreme spre 12 Apostoli s-ar putea să ajungeţi… cu capul în nori din cauza ceţii. Asta înseamnă că ora potrivită pentru a străbate acest traseu, dar şi pentru a avea timp pentru câteva popasuri, este 9.

Rezervaţia geomorfologică şi geologică 12 Apostoli adăposteşte statui cu forme zoo şi antropomorfe, stane de piatră modelate de natură de-a lungul timpului în fragmente de lavă cimentată.

Cu o suprafaţa de 200 ha, rezervaţia a fost creată pentru protejarea acestor stânci, sculpturi ce reprezintă ba figura unui moş cu barbă, ba a unui bătrân, a unui urs cu capul plecat… Aceste forme au apărut prin acţiune eoliană, dezagregarea fizică, eroziunea aglomeratelor. În paralel există şi o legendă conform căreia oameni fără credinţă ar fi fost transformaţi în stane de piatră de Dumnezeu. Complexul statuar 12 Apostoli precum şi vârful Lucaciu aflat în imediata apropiere păstrează şi mărturii ale unor evenimente despre care se presupune că ar aparţine culturii dacilor de odinioară, modelate în decursul timpului în forme ale credinţei ortodoxe româneşti.

De la bătrâni din Poiana Stampei, cu ocazia sărbătorii celor 12 Apostoli din data de 29 iunie, am aflat că mulţi locuitori din zonele învecinate Călimanului porneau pe poteci consacrate spre Vf. Lucaciu, la marea întâlnire. Sărbătoarea celor 12 apostoli, a căpătat un puternic caracter patriotic, devenind Nedeea din Călimani, iar urcările pe acest vârf cunoscute local ca "Moşii de la Călimani" sau "Moşii de Sân' Petru". Aceste întâlniri pe vârf de munte s-au păstrat până în 1914, când au fost restricţionate de autorităţi. Vecinii acestui munte, locuitori din Ardeal, Bucovina şi Moldova, se adunau, uniţi prin credinţă, limbă şi neam, la 12 Apostoli şi Lucaciu, la o manifestare ce inspira elanuri de luptă pentru unitate naţională.

Localnicii spun că obiceiul şi-ar avea originea în străvechiul cult dacic al soarelui, bradului şi focului, elementul central fiind cultul moşilor şi strămoşilor. Poveştile localnicilor sunt susţinute şi de istorici. Referitor la existenţa unor asemenea figuri pe unele vârfuri de munte, istoricul Nicolae Densuşianu, în "Dacia preistorică", susţine că ele ar reprezenta urmele vechilor pelasgi care au trăit pe aceste meleaguri şi care le-au ridicat în cinstea unor zeităţi.


Izolarea muntelui Călimani face ca foarte puţină lume să meargă acolo, situaţie care permite o bună conservare şi protecţie a ecosistemelor montane, lipsa deşeurilor şi a copacilor scrijeliţi. Un astfel de traseu montan durează 6 - 7 ore, din care aproximativ 4 - 4,5 ore înseamnă urcuş, dar frumuseţile naturii şi pădurile Bucovinei la sfârşit de toamnă merită efortul. Urcuşul este domol, traseul este bine marcat, aşa încât să nu vă rătăciţi.

În apropierea grupului de stânci, poţi privi la ele, poţi vedea spre Vatra Dornei şi Panaci, culmile Tamău şi Pietrele Roşii sau poţi privi spre „graniţa” cu judeţul Bistriţa-Năsăud. Practic, te afli la limita dintre istorie şi realitate, dintre cer şi pământ! Cele 12 pietre cu forme date de eroziune, vânt şi, poate, istorie se impun prin măreţie. Figura bătrânului este cea care îţi stârneşte curiozitatea. Bătrânul din piatră se evidenţiază prin cele trei feţe distincte, orientate spre cele trei cărări ce se îndreaptă spre el: către Gura Haitii - o faţă lată; spre nord - un cap mai mic, cu o frunte îngustă şi o barbă alungită; spre sud - o faţă mai înaltă, îngustă şi un coif pe creştet.

Traseul către 12 Apostoli urmăreşte catena nordică a depresiunii vulcanice spre Vf. Pietrosul (2103 m), cel mai înalt pisc al Munţilor Călimani. Pentru a ajunge la destinaţie, vei străbate o potecă şerpuitoare printre pâlcuri de molizi şi tufărişuri cu ienupăr, pajişti cu afin şi merişor, acolo unde trăieşte cocoşul de munte. Primul popas recomandat este Vârful Lucaciu (1769 m), de unde se deschide o panoramă generoasă către Valea Negrişoarei şi Munţii Rodnei, la nord, Valea Bistriţei intercalată de Masivele Rarău şi Giumalău, la est, Munţii Ceahlău la sud şi, în sfârşit, cei 12 apostoli (1773 m), la vest. Porneşte din nou la drum, prin labirintul ienuperilor, iar primul care te va întâmpina este "Moşul", un bloc stâncos care aduce cu figura unui bătrân îngândurat, după care se înşiruie, ca într-o procesiune, celelalte formaţiuni. De aici, vei putea vedea Pietrosul, flancat la est de Vârfurile Călimanul Cerbului şi Căliman Izvor, iar la vest este Bistricior şi Strunior.

Poveştile bătrânilor spun despre acest loc că haiducul Pintea, după ce a fugit din Baia Mare, unde era slugă, s-a ascuns aici, tocmindu-se cu simbrie ca păstor la un baci. În timp ce păzea turma de oi la păscut, el a întâlnit un moş care i-a dat o secure şi i-a spus că destinul îi va pune în faţă câteva cumpene peste care va trebui să treacă.

Ceaţa, vântul puternic, temperatura scăzută de sfârşit de toamnă şi întunericul care vine destul de repede impun ca despărţirea de cei 12 apostoli să aibă loc până la ora 14. Drumeţia continuă însă pe alt traseu, printre jnepeni şi ienuperi care adăpostesc cocoşul de mesteacăn (monument al naturii) pe care, cu ceva şanse, îl poţi surprinde cu aparatul de fotografiat. Afinele, prunişoarele, merişoarele ocupă mari suprafeţe în cuprinsul rezervaţiei, ocazie cu care poţi constata că ursul nu a intrat încă în hibernare, dar nici nu are "treabă" cu turiştii, fiindcă el este cel care nu doreşte să se intersecteze cu oamenii. După aproximativ o oră de mers, în care nu poţi să nu te opreşti pentru a admira urmele lăsate de obuzele lansate din avioane în cel de-al Doilea Război Mondial sau să bei apă de izvor, chiar din locul care apare în reclama apei Bilbor (alături cei 12 apostoli) la poalele Vf. Lucaciu (1770 m) este construită o mănăstire. Dacă vi s-a făcut foame sau pur şi simplu vreţi să vă odihniţi şi să vă încălziţi într-un loc cuprins de linişte, puteţi bate la poarta ei. Aici sunt doar patru vieţuitori şi stareţul, dar ei sunt atât de ospitalieri, încât vă vor face să serviţi măcar un ceai din fructe de pădure sau să vă potoliţi foamea cu un borş fierbinte.

De la mănăstire, drumul până la Poiana Negri, zonă renumită de altfel pentru izvoarele de apă minerală, poate fi parcurs cu o maşină de teren sau pe jos, fiind un traseu uşor. Chiar dacă nu te poţi abate prea mult de la drumul forestier destul de abrupt şi cu multe serpentine, a doua variantă oferă cel mai frumos spectacol al toamnei, cu păşuni subalpine, păduri de molid şi de fag. Drumul trece şi printr-o carieră de piatră care oferă o imagine de neuitat, datorită coloritului rocilor din care este alcătuit muntele. Sunt culori de toamnă care se armonizează frumos cu copacii din jur

SURSA: CraiNou.ro

Bărbat omorât în bătaie, în propria casă

Un bărbat în vârstă de 42 de ani a fost găsit mort în propria casă, din primele indicii ale poliţiei rezultând că acesta a decedat după ce a fost lovit violent cu pumnii şi picioarele. Fapta s-a petrecut în satul Glodu, comuna Panaci, victima, Nicolaie Amăriuţei, fiind găsită moartă în cursul zilei de ieri. Imediat ancheta a fost preluată de ofiţeri ai Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei, sub coordonarea unui procuror criminalist de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava. Cel mai probabil, agresiunea s-a petrecut din cursul nopţii de duminică spre luni, sau chiar din seara de duminică.

Din informaţiile pe care am reuşit să le obţinem rezultă că bărbatul locuia singur, soţia fiind plecată în străinătate, iar cele două fetiţe ale cuplului stând în internatul unui grup şcolar din oraşul Broşteni. Bărbatul ar fi stat la un pahar de rachiu cu un zilier venit la muncă în sat şi, pe fondul consumului de alcool, între cei doi a izbucnit o altercaţie. Aseară, anchetatorii aveau şi un suspect, un anume Maricel Sandu din Botoşani. Cel mai probabil acesta va fi cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de loviri cauzatoare de moarte, el susţinând că l-ar fi lovit pe cel în locuinţa căruia se afla doar pentru a se apăra.


Cazul de omor petrecut în comuna Panaci a fost confirmat şi de constatările medico-legale, conform acestora bărbatul găsit mort în propria casă decedând după ce a încasat mai multe lovituri violente cu picioarele şi genunchii în stomac şi abdomen.

Din ancheta poliţiei rezultă că între cei doi, pe fondul consumului de alcool, a izbucnit un conflict spontan, bărbatul din Botoşani aplicându-i mai multe lovituri celui care l-a primit în casă, după care a dispărut. Necropsia a concluzionat că moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat unei hemoragii interne produse ca urmare a lovirii repetate.

Suspectul poliţiei a fost reţinut, urmând a fi cercetat pentru comiterea infracţiunii de omor.

Fonduri externe pentru modernizarea drumului de la Prislop la Iacobeni

Banca Europeană de Investiţii va finanţa lucrările de modernizare a drumului de la Prislop la Iacobeni, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur. Acesta a declarat că valea Bistriţei Aurii va fi prioritară pentru administraţia judeţeană, precizând că reabilitarea drumurilor din zonă este prinsă în programul de investiţii pentru anul viitor. Drumul judeţean Vatra Dornei – Broşteni, precum şi drumul care leagă localităţile Stulpicani şi Broşteni pe la Holda reprezintă alte două obiective avute în vedere de administraţia judeţeană pentru a fi modernizate anul viitor, ca de asemenea şi artera Coşna- Ilva Mare de pe Valea Ilvelor, drumul vechi între Bucovina şi Ardeal. Şeful administraţiei judeţene a amintit şi de modernizarea drumului spre Botoşani, precum şi de continuarea lucrărilor de modernizare a E 85 de la Roman spre Suceava.



Staţie de transfer cargo în zona Suceava-Salcea

„Drumul spre Botoşani este licitat, adjudecat şi vom începe rapid modernizarea acestui drum expres, care să lege şi Aeroportul Salcea. Lucrăm la o staţie de transport intramodal, adică transferul de marfă de pe CFR pe tiruri sau de pe tiruri pe CFR şi pe avioane cargo a containerelor undeva în zona Suceava-Salcea şi atunci ne trebuie acest drum. Dacă ne gândim la drumurile spre est sau spre sud ne gândim la E 85. Va fi o altă discuţie, pentru că interesul este să legăm Suceava de Roman pentru că ne-au uitat cu acest drum şi va fi o altă etapă să ne luptăm pentru modernizarea lui”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean. Una din sursele de finanţare importante în 2011 pentru modernizarea drumurilor, a spus Flutur, va fi Programul guvernamental „10.000 de kilometri de drumuri judeţene şi locale”.

EVENIMENT - Expozitia de fotografie "Calare in Carpati"



Detalii: Asociatia de Ecoturism Tara Dornelor in colaborare cu Asociatia de Ecoturism din Romania si Agrom Vatra Dornei organizeaza la Casa de Cultura Vatra Dornei (Salonul Alb) expozitia de fotografie: Calare in Carpati. Expozitia va fi deschisa publicului in perioada 27 noiembrie - 11 decembrie 2010.

Nume Firma: Asociatia de Ecoturism Tara Dornelor

Administrator: Alina Ionita

Telefon: 0745 070 973

ANUNT - Angajare muncitori calificati si necalificati

Detalii Anunt: Societate Comerciala angajeaza muncitori calificati si necalificati.



Telefon: 0230 307 570; 0754 589 427

E-mail: forestmetal_grup@yahoo.com

ANUNT - Vanzare masina taxi

Detalii Anunt: VAND DACIA LOGAN 1.5 DCI 2007 FARA ACCIDENTE. MASINA ESTE TAXI SI POTI SI TU SA FACI TAXIMETRIE MAI DEPARTE.



Pret: 3500 euro

Nume: Marcel

Telefon: 0741 755 226

E-mail: sc_lecram_srl@yahoo.com

ANUNT - Angajam tamplari cu experienta

Detalii Anunt: Angajam urgent tamplari cu experienta pentru punct de lucru Plaiul Sarului.



Nume: Ing. Gabi Macovei

Telefon: 0721 293 158

E-mail: anamariamacovei@vdnet.ro

ANUNT - Inchiriere vila revelion Vatra Dornei

Detalii Anunt: Inchiriez vila in Vatra Dornei, pe perioada revelionului, 4 camere, 2 bai, bucatarie, living, loc de parcare in curte, incalzire cu lemne si boiler electric.



Pret: 150 RON / noapte

Nume: Iasmina Dragomir

Telefon: 0744 490 052

ANUNT - Vand teren intravilan Vatra Dornei

Detalii Anunt: VAND TEREN INTRAVILAN,3000 MP, STR. UNIRII.



Pret: NEGOCIABIL

Nume: OPRISAN

Telefon: 0722 665 491

E-mail: ilieopr@yahoo.com

Vatra Dornei, gătită pentru Anul Nou

Nordul Bucovinei vă invită în acest sfârşit de săptămână la o excursie în trecut. Chiar dacă nu este zăpadă pentru schi sau săniuş, Vatra Dornei are multe de oferit.

Primul popas este la Muzeul de Etnografie, situat pe strada Mihai Eminescu, la numărul 17, în incinta Palatului Primăriei.
Doar aici „alaiul caprei“ este ca acum 100 de ani, când mergeau strămoşii noştri prin sate de Anul Nou. Coarnele nu sunt împodobite doar cu panglici, ci şi cu busuioc şi mentă creaţă. În jurul ei, copii miniaturizaţi se bucură de colaci şi nuci.

„Muzeul este în aşa fel aranjat încât să se păstreze autenticitatea şi tradiţiile specifice zonei. Are anual în jur de 6.000 de vizitatori, dintre care 200 sunt străini. Cel mai mulţi rămân uimiţi de ştergarele făcute în zona Neagra Şarului“, spune Cătălin Voievodu, muzeograf. Tot aici sunt expuse şi obiecte vechi din ceramică, culese din zonele Rădăuţi, Păltinoasa şi Marginea, satul în care se mai lucrează şi astăzi ceramica neagră.
Aceste vase au fost făcute de familia Magopăţ, care duce tradiţia mai departe. „Bunicul meu, care a trăit 83 de ani, a fost olar. La fel şi tatăl şi străbunicul meu. Am făcut facultatea la Bucureşti şi am ales să mă întorc. Sunt singurul băiat din familie. Păstrăm modelele moştenite din generaţie în generaţie. Totul se face manual“, povesteşte Corneliu Magopăţ, cel mai tănăr olar de ceramică neagră din Europa.



Cazare la pensiune cu 50 de lei pe noapte
La muzeul Etnografic din Vatra Dornei mai puteţi admira expoziţia de ţesături, cu lăicere, cergi, năframe şi alte veşminte uzate de vreme.

Şi obiectele din lemn atrag atenţia în mod deosebit. Unicate în lume sunt scafaiele sau covatele, făcute în Broşteni din anomaliile fagului şi ale paltinului. În colecţie mai există şi un budai, vas pentru laptele pus la prins, specific satului Gura Negrii. Nici măştile nu lipsesc. Câteva zeci de sculpturi în lemn îmbogăţesc colecţia.

Muzeul este deschis de luni până sâmbătă, între orele 8.00 şi 16.00, iar biletul costă 2 lei. Cei care doresc să rămână sâmbătă seara în Vatra Dornei se pot caza cu 50 de lei la una dintre pensiunile din oraş (http://www.cazarevatradornei.ro/).

Valvis are 1,2 mil. euro pentru promovarea Aqua Carpatica şi ţinteşte 10% din piaţă

Jean Valvis, omul de afaceri elveţian de origine greacă, ce deţine compania Valvis Holdings, doreşte să obţină în următorii doi ani o cotă de piaţă în volum de 10% pe segmentul apelor minerale, după ce a lansat pe piaţa locală apa Aqua Carpatica.
"Estimăm un volum de vânzări de aproximativ 40 de milioane de litri în anul următor şi o cotă de piaţă de aproximativ 10% în următorii doi ani pentru Aqua Carpatica", spune Valvis, care a vândut în 2002 Dorna Apemin către Coca-Cola.

Omul de afaceri reintră astfel în competiţie cu o altă marcă pe care el a creat-o, Dorna, care se află pe poziţia a cincea în topul brandurilor de apă minerală, după Borsec, Izvorul Alb, Izvorul Minunilor - Stâna de Vale şi Bucovina, potrivit unui top al companiei de cercetare a pieţei MEMRB pentru luna octombrie 2010. Potrivit studiului citat, cele cinci mărci au o cotă de piaţă cumulată de 53,9 în volum.

Noul brand nu şi-a propus însă să muşte din cota de piaţă a competitorilor, ci doreşte să crească mizând pe potenţialul pieţei locale.
"Studiile indică faptul că în România consumul este în medie de 60 de litri, în timp ce în Europa Occidentală a ajuns la 120 de litri. Aşadar vizăm o piaţă cu potenţial de creştere, în care este loc pentru noi branduri", spun reprezentanţii Valvis Holding.

La un preţ mediu de vânzare de 2,5 lei per litru la raft şi vânzări de 40 de milioane de litri, Aqua Carpatica ar putea genera în primul an încasări la raft de 100 de milioane de lei (23,3 mil. euro).

Valvis pătrunde după aproape opt ani din nou pe această piaţă, dominată de jucători români şi estimată la 300 de milioane de euro, după ce a investit 12,5 milioane de euro în tehnologii de captare şi îmbuteliere. Unitatea de producţie se află la 20 de kilometri de Vatra Dornei, în comuna Panaci, are o capacitate anuală de producţie de 92 milioane de litri şi angajează în prezent 100 de persoane.



Aqua Carpatica se vinde deja în reţelele Metro, Auchan, Cora, Carrefour, Real şi Kaufland.
Cu celelalte lanţuri compania se află în negocieri. Preţul la raft variază în funcţie de reţeaua de hipermarketuri.

"Preţul apei în ambalaj de 0,5 litri este cuprins între 1,59 şi 1,79 lei, iar cel pentru 1,5 litri variază între 2,4 şi 2,7 lei", au declarat reprezentanţii Valvis Holding.
Aqua Carpatica este distribuită în toate judeţele ţării, compania având încheiate parteneriate cu 59 de distribuitori locali.
Mai mult, Aqua Carpatica va fi exportată şi pe alte pieţe. Spre deosebire de piaţa locală unde apa minerală va fi comercializată în ambalaje PET şi de sticlă în cantităţi de 0,5 şi 1,5 litri, pe plan extern ea va fi distribuită doar în ambalaj de sticlă, la 0,7 litri.

"Acest brand de apă minerală, ce se poziţionează în categoria premium, dorim să îl exportăm pe cele mai exigente şi pretenţioase pieţe ale capitalelor occidentale", spune Valvis.
Pentru promovarea şi poziţionarea brandului Aqua Carpatica, grupul Valvis Holding va investi 1,2 mil. euro, sumă ce include atât campania de lansare, cât şi alte proiecte de construire a brandului.

SURSA: ZF.ro

Au recunoscut că au dat şpagă la Parchet, pentru a scăpa de judecată

Suspiciunile în legătură cu dosarele măsluite de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, acolo unde mai mulţi indivizi cercetaţi pentru infracţiuni la regimul rutier au scăpat de judecată, după ce-ar fi oferit şpagă unor funcţionari, încep să devină certitudini.
Zilele trecute, doi dintre indivizii cu pricina au fost trimişi în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, deşi, iniţial, la Parchetul de la Vatra Dornei au fost scoşi basma curată.

Soţul grefierei recunoaşte faptele de corupţie

Unul dintre inculpaţi, se arată în actele de sesizare a instanţei, este Neculai Bulughiană (63 de ani), chiar soţul fostei grefiere de la unitatea de Parchet de la Vatra Dornei, Angelica Mariana Bulughiană (43 de ani), cercetată penal de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava pentru fapte de corupţie în mai multe dosare penale în care erau anchetaţi fel de fel de indivizi prinşi la volan cu o alcoolemie peste limita legală.
Neculai Bulughiană a fost prins pe 21 martie 2007, la ora 17.15, la volanul unui Opel Vectra, pe raza municipiului Vatra Dornei, cu o alcoolemie de 2,40 la mie.
Soţul grefierei, pe atunci, la Parchetul Vatra Dornei a ajuns pe mâna poliţiei, după ce, într-o curbă uşoară la dreapta, pe fondul vitezei neadaptate la condiţiile de trafic, a pătruns pe contrasens şi a intrat în coliziune frontală cu un autoturism marca „VW Passat”.
Chiar dacă dosarul a fost trimis de poliţie cu propunere de arestare preventivă, la Parchetul de lângă Judecătoria Vatra Dornei soluţia a fost aceea de scoatere de sub urmărire penală.
După aproape trei ani de atunci, odată cu izbucnirea scandalului de corupţie, dosarul a fost redeschis şi preluat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, iar anchetatorii au stabilit că în încercarea de a se sustrage răspunderii penale, Neculai Bulugiană a adus doi martori care au dat declaraţii nesincere şi a solicitat calculul retroactiv al alcoolemiei, recunoscând că cererea sa a fost admisă prin coruperea unor funcţionari publici din cadrul Parchetului Vatra Dornei.

Cu o alcoolemie de 2,35 la mie, la volanul unei maşini neînmatriculate, cu numere false. Dosar închis

Al doilea individ dat pe mâna judecătorilor de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava este Adrian Florea (24 de ani) din comuna Coşna, administrator la aceeaşi firmă cu soţul fostei grefiere Bulughiană, SC Pingrup SRL Dorna Arini.
Respectivul a fost trimis în judecată în două dosare. Unul dintre acestea data din februarie 2009 şi, la fel ca şi în cazul dosarului lui Neculai Bulughiană, a fost închis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei.
Adrian Florea a fost prins, pe 22 februarie 2009, pe DN 17, pe raza comunei Dorna Candrenilor, la volanul unei maşini neînmatriculate, cu numere false de circulaţie.
Tânărul, susţin anchetatorii, avea în sânge o îmbibaţie alcoolică de 2,20 grame la mie.
„Reţeta” muşamalizării dosarului în cauză a fost identică cu cea din dosarul lui Neculai Bulughiană, martori mincinoşi şi o cerere de recalculare a alcoolemiei, cerere care, a recunoscut Adrian Florea, a trecut de procurorul de caz tot prin oferirea unei sume de bani.
Pe lângă cele trei infracţiuni din 2009, Adrian Florea a fost trimis în judecată şi într-un alt dosar, preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava de la unitatea de Parchet din Vatra Dornei.
De data aceasta, Florea va fi judecat pentru că pe 10 martie a.c. a fost prins pe strada Roşu din municipiul Vatra Dornei, la volanul unui BMW, cu o îmbibaţie alcoolică de 2,35 grame la mie.

În jur de 1000 de euro, muşamalizarea unui dosar penal

Dosarul presupuselor fapte de corupţie de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei se află încă în lucru la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, iar surse apropiate anchetatorilor ne-au mărturisit că, cel mai probabil, va fi trimis un etaj mai sus în clădirea Parchetelor, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Suceava.
Şi asta pentru că, pe lângă fosta grefieră Angelica Mariana Bulughiană, vizat este şi fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, Gheorghe Rusu, actualmente pensionar, cel care ar fi instrumentat toate aceste dosare suspecte.
Din informaţiile pe care le deţinem, muşamalizarea unui dosar ar fi costat în jur de 1000 de euro.
Numeroase dosare trimise de Poliţia din Vatra Dornei unităţii de parchet din localitate, cu propunere de trimitere în judecată, nu au mai ajuns în instanţă, iar anchetatorii vor să verifice dacă soluţiile date au fost şi cele corecte.
Potrivit unei situaţii primite în baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, în ultimii cinci ani (2005 -2010/trimestrele I-III) s-au soluţionat 656 de dosare privind infracţiuni la regimul circulaţiei.
Dintre acestea, doar 257 au ajuns pe rolul instanţelor de judecată, iar restul, fie au primit alte soluţii, fie, în mare parte din cazuri (n.r.-302 dosare) au fost închise pe motiv că fapta nu prezintă gradul social al unei infracţiuni.
Rămâne de văzut câte dintre aceste dosare au fost măsluite pentru a nu mai ajunge pe mâna judecătorilor.


Reabilitare termica la Caminul Cultural Neagra Sarului

În luna noiembrie a acestui an Primăria Șaru Dornei a fost fericita câștigătoare a miniproiectul ”REABILITARE TERMICA EXTERIOARĂ A CAMINULUI CULTURAL NEAGRA SARULUI”. Microproiectul, a fost inițiat de GRUPUL DE INIȚIATIVĂ CETINA 2010, cu sprijinul ARDZZI (Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale) Gura Humorului, prin SGM (schema de granturi mici).

Temeiul legal al SGM este reprezentat de legea 167 / 2005, privind ratificarea Acordului de Împrumut dintre România şi BIRD pentru finanţarea proiectului privind Închiderea Minelor, Refacere a Mediului şi Regenerare Socio-Economică, semnat la Bucureşti, la 28. 01. 2005, precum si Hotărârea Guvernului nr. 1060/2005, publicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr.855 din 22 septembrie 2005 cu modificările prevăzute în Hotărârea de Guvern nr.1556 / 2009, publicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 890 din 18 decembrie 2009.

Obiectivele proiectului de reabilitarea termica a Căminului Cultural Neagra Șarului sunt:
 - stoparea procesului de degradare a imobilului Căminul Cultural din localitatea Neagra Șarului, prin reabilitarea termică a acestuia;
 - îmbunătăţirea continuă a mediului cultural din localitatea Neagra Șarului, comuna Șaru Dornei și implicit a localităţilor învecinate;
 - dezvoltarea posibilităţii de manifestare, conservare şi valorificare a identităţii culturale, a tradiţiilor şi obiceiurilor;
 - înfiinţarea, consolidarea şi operaţionalizarea unor funcţiuni noi (infrastructura fizică şi de servicii) la nivelul Căminului Cultural Neagra Șarului pentru activităţi şi evenimente cultural artistice;
 - îmbunătăţirea activităţilor de întreţinere şi gestionarea adecvată a patrimoniului cultural a comunei Șaru Dornei şi activităţilor cultural artistice.


A fost inaugurat drumul judeţean Vatra Dornei-Panaci, modernizat cu fonduri europene

Lucrările de modernizare a drumului judeţean Vatra Dornei-Panaci, în lungime de 22 de kilometri, au fost inaugurate vineri de preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, alături de care s-au aflat prefectul Sorin Arcadie Popescu, deputatul PDL Dumitru Pardău, reprezentanţi ai constructorilor, ai administraţiilor locale din zonă şi consilieri judeţeni democrat- liberali.

Investiţia a fost realizată cu fonduri europene prin Programul Operaţional Regional, de către consorţiul format din societăţile Conbucovina, Cominco şi Eurostrade şi a costat 38,7 milioane de lei fără TVA. De-a lungul drumului au fost construite 47 de podeţe, 200 de metri liniari de drenuri, 7.500 de metri de şanţuri dalate şi 100 de metri de ziduri de apărare. 
Preşedintele Consiliului Judeţean a apreciat importanţa investiţiei arătând că aceasta reprezintă „o lucrare strategică, o nouă deschidere a judeţului Suceava către Ardeal”.

El a făcut un apel la primarii din localităţile prin care trece drumul modernizat să ia măsuri pentru ca gardurile şi faţadele caselor aflate în zona arterei de circulaţiei să arate frumos. „Fac apel la primari să ia măsuri pentru a reabilita faţadele caselor şi gardurile de la marginea drumului, iar acolo unde trebuie refăcute gardurile şi familiile respective nu au posibilităţi să le ajute cu lemn pentru că primăriile au păduri în proprietate. Locuinţele care sunt la drum trebuie să arate frumos având în vedere faptul că zona este una de maximă importanţă turistică”, a declarat Flutur.


Termen 1 Decembrie 2010 pentru verificari si intrare in legalitate a instalatiilor de transport cu cablu pentru persoane

Pana pe data de 1 decembrie 2010, proprietarii instalatiilor de transport cu cablu pentru persoane, din judetul Suceava au obligatia de a verifica si intra in legalitate cu instalatiile pe care le administreaza.

Aceasta este o directiva data de Prefectura Suceava,in urma unui control la telefericele din judet, dupa ce, in urma cu doua saptamani, un grup de 40 de copii de la o scoala din Iasi a ramas blocat in telescaunul de la Vatra Dornei. In ultima perioada a fost verificata starea tehnica si documentatia aferenta celor 17 instalatii de transport cu cablu pentru persoane din judetul Suceava. Astfel, pentru teleschi-ul din Poiana Stampei se impune intrarea în legalitate, instalatia nefiind autorizata ISCIR si neavând Autorizatie de Construire, iar pentru instalatia de la pârtia Malini se impune protejarea rotii tractoare împotriva intemperiilor cu o copertina metalica. In ceea ce priveste instalatia de la Vatra Dornei, unde au ramas blocati copiii turisti, având în vedere vechimea, se recomanda expertizarea.





Cupa Dornelor la Şah - Vatra Dornei

Casa de Cultură din Vatra Dornei a găzduit zilele trecute Cupa Dornelor la şah. La această competiţie au participat 85 de copii şi elevi, băieţi şi fete, împărţiţi, în concurs, pe grupe de vârstă, participare numeroasă fiind înregistrată şi din comunele din Bazinul Dornelor, nu doar din municipiul-staţiune.

După partide aprig disputate primele locuri la fete au fost obţinute de către Maria Druiu (Vatra Dornei) - categoria sub 8 ani, Denisa Slatariu (Panaci) - categoria 8 – 10 ani, Geanina Chiperi (Poiana Stampei) categoria 10 - 12 ani, Alina Arvinte (Coşna) - categoria 12- 14 ani, Cristina Negrea (Panaci) -categoria 14 – 16 ani, Roxana Chiforescu (Dorna Candrenilor) - categoria peste 16 ani.

La baieţi, cei mai buni au fost Mircea Goguţă (Vatra Dornei) - categoria sub 8 ani, Luca Hriţcu (Vatra Dornei) - categoria 8- 10 ani, Ciprian Ghiula (Iacobeni) - categoria 10 – 12 ani, Vlad Sava (Vatra Dornei) - categoria 12 – 14 ani, Marius Rusu (Dorna Candrenilor) - categoria 14 – 16 ani şi Nicolae Pindelea (Dorna Candrenilor) - categoria peste 16 ani.

S-a întocmit un clasament „pe localităţi”, Vatra Dornei fiind urmată de către Dorna Candrenilor şi Panaci, în timp ce cea mai bună şcoală a fost desemnată Grupul Şcolar Agricol din Dorna Candrenilor, urmată de Şcoala cu clasele I-VIII din Panaci şi Şcoala cu clasele I-VIII nr.1 din Vatra Dornei.

Premiile constând din jocuri de şah au fost asigurate de către Primăria Municipiului Vatra Dornei, iar cupele, diplomele şi tricourile de sport de către Direcţia pentru Sport a Judeţului Suceava. Concursul a fost organizat de Clubul Copiilor şi Elevilor, alături de Casa de Cultura „Platon Pardău” şi Primăria Vatra Dornei. Premierea a fost făcută de către reprezentanţii Clubului Copiilor din Vatra Dornei, precum şi de către arbitrii concursului, atestaţi de către Federaţia Română de Şah: Ec Stelian Hasna, plt.adj. Gheorghe Iacob Gheorghe şi prof. Florin Puşcaşu.


Cazinoul din Vatra Dornei in paragina - Reportaj TVR - VIDEO

Ceea ce ar fi trebuit să fie perla staţiunii Vatra Dornei a ajuns astăzi doar o ruină.

Un edificiu monument istoric este acum un şantier abandonat. Ruina, situată fix în centrul oraşului, a avut ghinionul să fie prinsă de Revoluţia din 1989 în plin proces de renovare. De atunci, nimeni nu a mai mişcat un deget pentru finalizarea lucrărilor.

Un reportaj de Nicoleta şi Gheorghe Cherecheşiu.


Biserica ii tine lumanarea cazinoului Vatra Dornei

„Aceasta cladire va ramane multi ani si pana in veci asa cum este. Si cred ca solutia va fi finala, daca nu se va interveni, daramarea ei fara discutie!” – asa zice preotul Mihai Valică, reprezentantul Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor, despre Cazinoul din Vatra Dornei, intrat in 2004 in proprietatea bisericii si lasat de atunci sa se degradeze. Motivul: biserica santajeaza astfel statul sa-i retrocedeze toate padurile si proprietatile confiscate.

  

Celebru in secolul 19 – cand era vizitat de imparatul Franz Iosef sau de arhiducele Ferdinand – construit dupa modelul din Baden Baden - Germania, Cazinoul din Vatra Dornei isi traieste ultimele zile, vegheat de Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, care in loc sa-l ingrijeasca ii tine lumanarea. Biserica a primit cladirea monument in 2004 si refuza s-o reabiliteze pana cand statul nu-i va retroceda TOATE proprietatile pe care i le-au confiscat comunistii. Un santaj popesc demn de Biserica Ortodoxa Romana, subliniat in repotajul difuzat de TVR.

SURSE: TVR.ro  

Boc a inaugurat în Pasul Tihuţa finalizarea modernizării E 576, Suceava - Cluj Napoca

Premierul Emil Boc, ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, şi preşedinţii Consiliilor judeţene Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Suceava au inaugurat, sâmbătă, în Pasul Tihuţa, la limita dintre judeţele Suceava şi Bistriţa Năsăud, finalizarea lucrărilor de modernizare a e 576 Suceava-Cluj Napoca.

Boc a inaugurat în Pasul Tihuţa finalizarea modernizării E 576, Suceava - Cluj Napoca. Cu aceeaşi ocazie, a fost lansat şi un proiect comun al judeţelor Suceava, Bistriţa-Năsăud şi Cluj de punere în valoare a potenţialului economic şi turistic din zonele riverane ale DN 17, ce a fost supranumită "Şoseaua Nordului".

Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a declarat că este bucuroasă că modernizarea acestui drum a fost finalizată, dar că în calitate de ministru nu poate fi mândră pentru că proiectul a durat zece ani.

Ea a arătat că modernizarea drumului european E 576, Suceava-Cluj Napoca, realizat printr-un proiect de finanţare al BEI, a costat 385 de milioane de euro, fiind modernizaţi 315 kilometri de drum naţional.

Preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a arătat, la rândul său, că acest drum este "coloana vertebrală" a nordului ţării, ce face legătura între Bucovina şi Ardeal şi străbate 37 de unităţi administrativ-teritoriale. El a subliniat că acest drum este cel mai spectaculos şi a exemplificat numai cu priveliştea din Pasul Tihuţei, de unde se văd Munţii Suhard, Munţii Rodnei şi Munţii Călimani.

Flutur a prezentat premierului proiectul de colaborare convenit de preşedinţii Consiliilor judeţene din Suceava, Cluj şi Bistriţa-Năsăud, pentru punerea în valoare a potenţialului turistic şi economic al zonei adiacente acestui drum modernizat.

El a arătat că cele trei judeţe au elemente comune şi pot prezenta pachete turistice complementare astfel încât turiştii să viziteze obiective din cele trei zone.

"Am venit azi să inaugurăm acest drum, dar noi am decis să facem şi următorul pas, să stabilim cum putem pune în valoare această investiţie", a spus Flutur.

El a anunţat că anul viitor acest drum va face parte din proiectul Pelerin în Bucovina, pe traseul Viena-Suceava, finanţat printr-un program european, şi că prin modernizarea acestei căi de transport din Suceava poate deveni un punct important pentru relaţiile cu Ucraina şi Republica Moldova.

La rândul său, premierul Emil Boc a spus că este de apreciat colaborarea anunţată de cele trei Consilii judeţene şi consideră că acesta poate fi un model pentru promovarea interesului comun.

"Este un model ce poate fi urmat în ţară", a spus Boc.

El a mai declarat că în această toamnă Guvernul lansează programul 10.000 de kilometri de drumuri judeţene şi locale în valoare de un miliard de euro.

Boc a explicat că acest program este multianual, finanţat de la bugetul de stat cu credit furnizor prin care se va face conectarea drumurilor judeţene şi locale la drumurile naţionale sau la autostrăzi.


Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, vine la inaugurarea lucrărilor de pe DN 17

Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, este invitată să participe la sfârşitul acestei săptămâni la inaugurarea lucrărilor de modernizare a Drumului Naţional 17. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a spus că în cursul zilei de sâmbătă va avea loc o întâlnire în Pasul Tihuţa, la limita judeţelor Suceava şi Bistriţa-Năsăud, la care vor participa şefii de administraţii din cele două judeţe şi din Cluj, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor locale.

„Sâmbătă, în pasul Tihuţa, la limita dintre judeţul Suceava şi Bistriţa-Năsăud vom avea o întâlnire prilejuită de finalizarea DN 17. Deşi mai sunt o serie de observaţii în procesul verbal de recepţie, finalizăm DN 17 după aproape zece ani de când s-a gândit cineva la acest drum”, a spus Flutur.

El a adăugat că pe lângă preşedinţii de Consilii Judeţene din Suceava, Bistriţa-Năsăud şi Cluj, la întâlnirea din Pasul Tihuţa vor fi prezenţi şi primarii localităţilor din cele trei judeţe prin care trece DN 17. Gheorghe Flutur a spus că în cadrul întâlnirii vor fi dezbătute mai multe teme, printre care strategia de deszăpezire şi stabilirea unui sistem de comunicare între autorităţile din localităţile de pe DN 17. „Întâlnirea se va numi . Şi pe lângă cele două teme de discuţie, primarii vor prezenta potenţialul turistic al fiecărei localităţi de pe DN 17. Drum pe care anul viitor vom demara proiectul . Va fi un drum al pelerinilor şi din acest motiv vrem să discutăm cu toţii primarii pentru a şti exact care este potenţialul fiecărei localităţi”, a mai declarat Flutur.


Asociaţia Proprietarilor din Neagra Şarului a schimbat faţa localităţii

Între reuşitele la care a lucrat RECL din comuna suceveană Şarul Dornei se află şi înfiinţarea Asociaţiei de Proprietari Neagra Şarului, care se ocupă de administrarea cvartalului de şase blocuri construite în anii 60. Asociaţia din satul Neagra Şarului este printre foarte puţinele, dacă nu chiar unica asociaţie de proprietari din ţară care funcţionează într-o localitate din mediul rural.

Înfiinţarea asociaţiei a înlesnit Primăriei Şaru Dornei posibilitatea de a obţine de la Ministerul Dezvoltării Regionale alocarea a o parte din fondurile necesare pentru realizarea Proiectul „Reabilitare termică a blocurilor de locuinţe din satul Neagra Şarului”.

Realizarea acestui proiect a îmbunătăţit confortul celor câteva sute de familii, dar în acelaşi timp a schimbat peisajul urbanistic al cvartalului de blocuri. „Zona noastră este o zonă frumoasă, cu peisaj deosebit iar acum, prin reabilitarea blocurilor s-a făcut şi mai frumoasă”, ne-a declarat Ana Mihaela Aaniţei, administratorul IT la Şaru Dornei.


O comună din Bistriţa-Năsăud a obţinut peste 400 de hectare de pădure în Şaru Dornei

O comună din judeţul Bistriţa-Năsăud a obţinut peste 400 de hectare de teren cu vegetaţie forestieră pe raza localităţii sucevene Şaru Dornei. Decizia a fost luată în ultima şedinţă a Comisiei Judeţene de Fond Funciar Suceava, în care comunei Mărişelu i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafaţă de teren de 417,9 hectare de teren pe suprafaţa comunei Şaru Dornei.

Potrivit unui comunicat al Prefecturii Suceava, în şedinţa Comisiei Judeţene de Fond Funciar au fost validate, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, 1.103 hectare de terenuri, din care 1066 hectare de terenuri forestiere şi 37 hectare de terenuri agricole. Potrivit Prefecturii, comunei Stulpicani i-a fost validată cererea pentru o suprafaţă de teren cu vegetaţie forestieră, doar cu amplasament, pe suprafaţa comunei Pojorâta.

Comisia Judeţeană de Fond Funciar a mai adoptat o hotărâre prin care un moştenitor al unui veteran de război a primit în oraşul Siret o suprafaţă de 75 de ari de teren agricol extravilan. Potrivit comunicatului Prefecturii, în şedinţa comisiei au fost invalidate 19 cereri de restituire a terenurilor.


Ansamblul „Dorna Dorului” a impresionat China

La invitaţia Ministerului Afacerilor Externe, Ansamblul „Dorna Dorului” a participat recent la Expoziţia Mondială de la Shanghai, China, eveniment important pentru promovarea pe diverse planuri a imaginii României în lume.

În cadrul Pavilionului României, Ansamblul „Dorna Dorului” a susţinut în această perioadă peste 300 de spectacole, a câte 15-20 minute, dornenii fiind de fiecare dată aplaudaţi de sutele de spectatori încântaţi de frumuseţea costumelor, a dansurilor şi cântecelor bucovinene.

Spectacole susţinute la „Farfuria zburătoare” şi în „Oraşul parc al mătăsii”

Ansamblul “Dorna Dorului” a susţinut un spectacol în afara pavilionului, la Centrul Cultural (sau „Farfuria Zburătoare”, cum este numită de chinezi) din cadrul „Expo 2010” din Shanghai, spectacol de o oră, la care au participat peste 400 de spectatori, turişti din toate colţurile lumii.

Un alt eveniment important la care au fost invitaţi să susţină un spectacol membrii „Dorna Dorului” a fost „Festivalul Lunii”, organizat de Guvernul local al municipalităţii Hangzhou, oraş supranumit „Oraşul parc al mătăsii”, capitală a provinciei Zheijiang, situată în partea de Est a Republicii Populare Chineze, cu o populaţie de peste şapte milioane de locuitori.

Artiştii români au fost invitaţi de Guvernul local al municipalităţii Hangzhou să prezinte dansuri, cântece și tradiții românești, în cadrul unui spectacol susținut pe scena amplasată în parcul orașului. Reprezentația ansamblului a fost urmărită de peste 1.000 de spectatori.

Chinezii au fost impresionaţi de evoluţia dornenilor

„Atât publicul numeros care a asistat la spectacolul nostru din Hangzhou, cât şi spectatorii de pe scena Greenopolis sunt foarte plăcut impresionaţi de cântecele şi jocurile noastre populare. Suntem mândri că reprezentăm România la evenimente de o asemenea anvergură şi că putem arăta publicului chinez câteva aspecte ale culturii noastre bogate. Cea mai atractivă parte a programului a fost hora de la final, când spectatorii ni s-au alăturat cu mare bucurie”, a declarat Dumitru Candrea, preşedintele Fundaţiei Cultural Artistice „Dorna Dorului”.

Pavilionul României a organizat în data de 31 octombrie 2010 festivitatea care a marcat încheierea prezenţei la Expoziţia Mondială de la Shanghai. Ultimul spectacol pe scena Pavilionului a fost susţinut împreună de cele două ansambluri folclorice, „Dorna Dorului” şi Ansamblul Secuiesc din Harghita. Participarea la Expo Shanghai a presupus aducerea în prim plan a tot ceea ce este reprezentativ pentru România: cultură, tradiţii, obiceiuri şi potenţialul turistic.

Dumitru Candrea ne-a declarat că a fost o experienţă unică, pe care membrii Ansamblului „Dorna Dorului” şi-ar dori să o mai repete. Totodată, el a ţinut să mulţumească Consiliului Local Vatra Dornei şi primarului Ioan Moraru pentru sprijinul oferit ansamblului pentru participarea la acest eveniment internaţional.


Un teren din Neagra Şarului in topul terenurilor pretabile pentru o investiţie turistică

Preţurile terenurilor au scăzut cu până la 66% la în primele 10 luni din 2010, cele mai afectate fiind terenurile intravilane care se află în localităţile din apropierea marilor oraşe.

Conform unui top al terenurilor pretabile pentru o investiţie turistică, pensiune sau chiar un complex, amplasate în zone cunoscute pentru potenţialul lor, alcătuit de imobiliare.ro, pe locul întâi se află un teren de 1.500 metri pătraţi, lângă Vatra Dornei, la Neagra Şarului, care poate fi achiziţionat cu 6.450 euro, preţul pe metru pătrat fiind de 4,3 euro. Pentru fiecare zonă a fost calificată o singură ofertă.

Pe locul 2 este o proprietate din Râşnov, unde proprietarul unui teren de 828 metri pătraţi, cu un front stradal de 20 de metri, solicită 8.000 de euro pentru proprietatea sa, adică mai puţin de 10 euro/mp. De asemenea, cu 19.000 de euro, 10 euro/mp, poate fi achiziţionat un teren de 1.900 de metri pătraţi la Gura Râului, pe drumul ce leagă Municipiul Sibiu de staţiunea Păltiniş. pe locul patru este situat un teren de 1.390 metri pătraţi din Cisnădioara, judeţul Sibiu, care poate fi achiziţionat cu 18.000 de euro, 13 euro/mp.

La polul opus se află terenurile din Breaza, judeţul Prahova, care au o cotă mai bună pe piaţă. Astfel, cu aproape 40.000 de euro, 30 euro/mp, poate fi achiziţionată o parcelă de teren din zona centrală a localităţii Breaza, cu o suprafaţă de 1.333 metri pătraţi.

De asemenea, în localitatea braşoveană Moeciu de Sus, este scoasă la vânzare o parcelă de teren cu o suprafaţă de 3.500 metri pătraţi, cu un front stradal de 50 metri, la un preţ de 25 euro/mp. În Mărginimea Sibiului, la doar câţiva kilometri de Sibiu, cei care doresc să-şi construiască o casă de vacanţă sau o pensiune, pot investi într-un teren de 6.000 metri pătraţi, cu toate utilităţile incluse. Preţul solicitat pentru acest teren este de 23 euro/mp.


S-a răsturnat cu tirul în şanţ şi a lovit un biciclist beat

Din cauza vitezei, într-o curbă un tir a ajuns pe contrasens şi s-a răsturnat lovind un biciclist aflat în stare avansată de ebrietate.

Potrivit Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, pe DJ 174 D, în comuna Dorna Candrenilor, Ionel C., în vârstă de 42 ani, din Suceava, în timp ce conducea un autotractor cu semiremorcă, din cauza vitezei într-o curbă deosebit de periculoasă, a pătruns pe contrasens.

Aici s-a răsturnat, accidentându-l pe Vasile I., în vârstă de 42 ani, din localitate, care mergea bicicleta. Şi şoferul a fost rănit. Biciclistul avea 1,26 mg/l alcool pur în aerul expirat.


Drumul lemnului, în colimatorul organelor de anchetă

În perioada 4.11-5.11.2010, poliţişti şi specialişti din cadrul I.T.R.S.V. Suceava, precum şi ai D.S. Suceava au organizat şi desfăşurat o acţiune pe linia prevenirii transportului, prelucrării şi comercializării ilegale a materialului lemnos, efectuând 30 de controale la gatere, 47 în fondul forestier şi 186 pe drumurile publice.

Au fost constatate 4 infracţiuni, aplicându-se, totodată, 11 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1680 de lei. Material lemnos confiscat: 21,05 mc. Lemn de lucru supus aceleiaşi măsuri: 19,5 mc.

A fost depistat Viorel H., din comuna Panaci, care a tăiat fără drept un număr de 19 arbori, specia molid, de pe proprietatea sa, cu un volum de 31,90 mc şi o valoare a prejudiciului de 4.237 lei. Totodată, sus-numitul a mai tăiat fără drept şi 2 arbori, specia molid, din fondul forestier de stat, administrat de OS Broşteni.

Bărbatul este cercetat penal pentru încălcări ale Codului silvic, urmând ca dosarul să fie trimis cu propuneri procedurale către Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei.

SURSA: CraiNou.ro

Strada cu numele poetului Adrian Paunescu, la Vatra Dornei

Poetul Adrian Paunescu a cumparat în anul 1998 un apartament pe strada Parcului din Vatra Dornei, pentru a petrece în orasul-statiune scurte vacante.

Strada din Vatra Dornei unde se afla apartamentul poetului Adrian Paunescu va purta numele acestuia. Primarul orasului, Ioan Moraru a declarat ieri ca va initia un proiect de hotarare în acest sens, care va fi supus aprobarii Consiliului Local. “Pe aceastra strada, situata în apropierea parcului locuiesc aproximativ 60 de familii. Eu am purtat discutii cu cativa locuitori si am facut aceasta propunere care a fost agreata. Cert este ca odata schimbat numele aleei, din partea localnicilor apar niste costuri, trebuie schimbate cartile de indentitate, modificari în ce priveste evidenta la biroul Spatiului Locativ din cadrul Primariei, carte funciara etc. Dar cred ca daca este rabdare si întelegere acestea vor fi operate si nu vor fi discutii contradictorii ”, a spus edilul orasului.

Trebuie precizat ca poetul Adrian Paunescu a cumparat în anul 1998 un apartament pe strada Parcului din Vatra Dornei pentru a petrece în orasul-statiune scurte mini-vacante. Edilul localitatii considera ca toti cei care formeaza deliberativul local, indiferent de culoarea politca, vor fi de acord cu aceasta initiativa. Primarul Ioan Moraru a mai spus ca tot în memoria celui care a fost Adrian Paunescu în parc, pe Aleea Scriitorilor, alaturi de alte chipuri ale unor ilustrii oameni de cultura si de arta, va fi montat un bust al marelui poet plecat la ceruri saptamana trecuta.

Adrian Paunescu detine pe strada Parcului la parterul unei case naţionalizate un apartament cu 3 camere. Vecinii au arborat un drapel negru la intrarea în locuinta imediat dupa ce a fost anuntat decesul marelui poet. Ei ne-au povestit ca Adrian Paunescu venea rar în zona, cel mai mult prefera sa vina vara, iar Carmen si Ana Maria, sotia si fiica poetului, preferau sa vina la munte iarna. „Apartamentul este unul cât se poate de simplu, doar pentru vacante. Nu l-am vazut de vreo 3-4 ani. Cel mai mult venea vara, mai facea un gratar si se plimba prin parc. Statea maxim 2-3 zile ”, ne-a spus Viorel Bliontu, fochist la o vila apropiata apartamentului lui Adrian Paunescu.


VatraDorneiLive.ro © Toate Drepturile Rezervate
We Vatra Dornei