Previous
Next

1 iunie 2018

Intenția Primăriei de a debranșa agenții economici de la centrala termică a dus la discuții aprinse în ultima ședință de Consiliu Local

Intenția Primăriei de a debranșa agenții economici de la centrala termică a dus la discuții aprinse în ultima ședință de Consiliu Local

În ultima ședință a Consiliului Local Vatra Dornei, care a avut loc miercuri 30 Mai 2018, s-au purtat discuții aprinse ca urmare a intenției Primăriei de a debranșa agenții economici de la centrala termică a orașului. Soluția găsită de administrație este mai mult decât discutabilă, domnul primar susținând senin, printre altele, că centrala este într-o stare avansată de degradare, cazanele putând ceda în orice clipă și prioritari sunt cetățenii, agenții economici trebuind să se descurce că au mai multe posibilități. Întrebăm și noi ... agenții economici nu sunt tot ai Dornei ? Nu plătesc și ei taxe și impozite ? Nu este destul că starea economică a Dornei este cum este, chiar trebuie ca administrația locală să le bage și mai multe ”bețe-n roate” ?

La sedință au fost prezenți pe lângă reprezentanții Primăriei și ai Consiliului Local și reprezentanți ai agenților economici care au luat cuvântul și au expus situația gravă în care se poate ajunge ca urmare a unei eventuale aplicări a acestei decizii, mai ales că surse alternative de căldură sunt foarte greu de implementat, lipsa gazului fiind unul din principalele impedimente.



Vă invităm să urmăriți în continuare materiale video referitoare la ședința în cauză, realizate atât de Orion Media cât și de Radio Dorna și vă așteptăm părerile pe acest subiect în secțiunile de comentarii:






Sedinta ordinara a Consiliului Local al Municipiului Vatra Dornei 30.05.2018 !

Publicată de Radio Dorna pe 30 Mai 2018



La Vatra Dornei a avut loc o conferinţă ştiinţifică despre turismul rural românesc în contextul internaţional

La Vatra Dornei a avut loc o conferinţă ştiinţifică despre turismul rural românesc în contextul internaţional

La Vatra Dornei s-a desfăşurat, în perioada 24 – 26 mai, cea de-a XX-a ediţie a Conferinţei ştiinţifice internaţionale „Turismul rural românesc în context internaţional - Actualitate şi perspective”. Evenimentul a fost găzduit de Agenţia Zonei Montane şi a avut ca principali co-organizatori Academia Română, filiala Iaşi – Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gh. Zane” şi Institutul Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu”-Centrul de Economie Montană Vatra Dornei, precum şi alte instituţii naţionale şi locale.

La eveniment au participat peste 70 de invitaţi din ţară şi din străinătate, oameni de ştiinţă, cercetători, cadre didactice universitare, alături de doctoranzi, masteranzi şi studenţi cu preocupări în cercetarea fenomenului turistic din spaţiul rural. De asemenea, au fost prezenţi jurnalişti, practicieni, manageri de pensiuni, specialişti cu preocupări similare.

Conferinţa s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile, primele două zile fiind destinate prezentării lucrărilor ştiinţifice la sală, iar în cea de-a treia zi a avut loc aplicaţia practică.



În program au fost înscrise 59 de lucrări ştiinţifice, având 110 autori, ce au urmărit ca tematică turismul rural şi agroturismul în contextul dezvoltării durabile la nivel naţional, regional şi global; tradiţionalism vs. modernism în turismul rural, strategii naţionale şi regionale de dezvoltare a turismului rural; managementul şi marketingul e-turismului, comportamentul prestatorilor şi consumatorilor de servicii de turism rural, rolul legislaţiei în domeniu în promovarea şi dezvoltarea turismului rural; turismul rural din perspectivă multidisciplinară şi interdisciplinară: economie, drept, psihologie, antropologie, etnografie, folclor etc. şi bunele practici internaţionale. Rezultatele cercetărilor ştiinţifice au fost publicate în volumul conferinţei, anul acesta ajungându-se la cel de-al 44-lea număr.




O nouă conducere a fost votată la organizația locală PSD Vatra Dornei

O nouă conducere a fost votată la organizația locală PSD Vatra Dornei

Sâmbătă, 26 Mai 2018, a avut loc conferinţa de alegeri a Organizaţiei Municipale PSD Vatra Dornei, în prezenţa preşedintelui organizaţiei judeţene, senatorul Ioan Stan, a senatorului Virginel Iordache, a subsecretarului de stat Cristian Șologon, la alegeri fiind prezenţi şi primarii PSD şi preşedinţii organizaţiilor locale PSD din Bazinul Dornelor.

În cadrul conferinţei a fost prezentat un bilanţ al ultimilor patru ani de activitate politică, fiind evaluată şi activitatea organizaţiei şi rezultatele din alegeri. În discursul său, preşedintele PSD Suceava, Ioan Stan, a apreciat activitatea depusă de organizaţie, concretizată prin rezultatul foarte bun la alegerile generale din decembrie 2016. Ioan Stan a spus că acest rezultat evidenţiază şi un progres remarcabil în zona de munte, „dovadă că mesajul social-democrat a fost receptat şi apreciat”.



La alegeri, cei peste o sută de delegaţi l-au reconfirmat prin vot pentru funcţia de preşedinte al organizaţiei pe consilierul judeţean, inginerul Gheorghe Apetrii. Tot prin vot a fost aleasă componenţa noului birou executiv ce va conduce organizaţia pentru următorii patru ani, ca și secretar fiind ales Mateiciuc Ilie Sorin, iar ca vicepreședinți Marinca Mihaela, Păștinaru Andreia, Cozianu Claudiu, Stan Constantin, Țarcă Adrian, Carol Cârcu, Candrea Maxim, Cocoreanu Stelu și Rusu Monica.

După alegeri, conducerea aleasă a PSD Vatra Dornei şi-a exprimat convingerea în unitatea PSD ca o garanţie a implementării programului de guvernare asumat.

Mai multe detalii despre acest eveniment și despre planurile de viitor ale organizației locale PSD Vatra Dornei puteți afla, mai jos, din cadrul unui interviu telefonic realizat de Radio Orion cu președintele Gheorghe Apetrii:








7 aprilie 2018

Pastorala de Paște a ÎPS Pimen: ”2018, pentru noi, românii, este un an binecuvântat de Dumnezeu”

Pastorala de Paște a ÎPS Pimen: ”2018, pentru noi, românii, este un an binecuvântat de Dumnezeu”

Iubitului nostru cler, cinului monahal şi binecredincioşilor creştini din de Dumnezeu păzita noastră Arhiepiscopie, har, milă şi pace de la Dumnezeu – Tatăl, iar de la noi arhierească binecuvântare !

IUBIŢI CREDINCIOŞI,

Despre Învierea Sa din morţi Mântuitorul a spus ucenicilor Săi, în trei rânduri, cu puţin timp înainte de împlinirea ei: „Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia” (Matei 17, 22-23; 20, 18-19; 26, 31-32).

Despre împlinirea dumnezeiescului fapt al Învierii, sfinţii evanghelişti spun că acesta s-a petrecut în ziua cea dintâi a săptămânii, Duminica, potrivit tradiţiei Bisericii, după miezul nopţii; faptul în sine rămâne, ca orice Taină a lui Dumnezeu, necuprins de mintea omenească, nesimţit, nevăzut de simţurile omului. Textele liturgice, cuvintele slujbelor din biserica noastră Ortodoxă ne vorbesc, în felul lor, foarte limpede ca să putem pricepe că Tainele lui Dumnezeu se înţeleg prin credinţă şi tăcere, cum scrie Sf. Ioan Gură de Aur. Dumnezeu, pentru încredinţarea noastră, ne oferă mărturii şi martori ai unor fapte legate direct de înfăptuirea Tainei, a lucrării mântuitoare a lui Dumnezeu.

Să ascultăm câteva cuvinte din slujba bisericească închinată sărbătorii Învierii Domnului în zilele de duminică: „Doamne, pecetluită fiind groapa de cei fărădelege, ai ieşit din mormânt, precum Te-ai născut din Născătoarea de Dumnezeu. N-au cunoscut cum Te-ai întrupat îngerii Tăi cei fără de trup. N-au simţit când ai înviat ostaşii cei ce Te-au străjuit. Că amândouă au fost pecetluite pentru cei ce ispiteau; dar minunile s-au descoperit celor ce se închină cu credinţă Tainei…

Doamne, încuietorile cele veşnice zdrobindu-le, şi legăturile rupându-le, ai înviat din mormânt, lăsând giulgiurile Tale spre mărturia adevăratei îngropării Tale celei de trei zile. Şi ai mers în Galileea, Cel ce ai fost străjuit în peşteră…

Doamne, femeile au alergat la mormânt să Te vadă pe Tine, Hristoase, Cel ce ai pătimit pentru noi; şi venind au aflat un înger şezând pe piatra răsturnată şi acela către dânsele a grăit, zicând: A înviat Domnul! Spuneţi Ucenicilor că a înviat din morţi Cel ce mântuieste sufletele noastre.

Doamne, precum ai ieşit din mormântul pecetluit, aşa ai intrat şi la Ucenicii Tăi, prin uşile încuiate, arătându-le lor patimile trupului, pe care le-ai primit, Mântuitorule, îndelung răbdând. Ca Cel ce eşti din sămânţa lui David răni ai răbdat, iar ca Fiu al lui Dumnezeu, lumea ai slobozit…”.

DREPTMĂRITORI CREŞTINI,

Cele spuse până aici, scrise în cărţile de slujbă ale Bisericii, le socotim ca o prezentare pe scurt cuprinzătoare şi pe înţelesul cuvenit al minţii cât şi al sufletului, pentru întărirea credinţei noastre în faptul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. Cuvintele din slujbele noastre Ortodoxe sunt scrise de Sfinţii Părinţi ai Bisericii noastre, purtători de Dumnezeu.

Martorii si mărturisitorii Învierii Domnului sunt sfintele femei Mironosiţe, Sfinţii Apostoli şi „fraţii” (I Corinteni 15, 6), credincioşii care L-au urmat, ascultându-I cuvintele şi bucurându-se de binefacerile Lui împărtăşite celor bolnavi, „timp de patruzeci de zile vorbind despre Împărăţia lui Dumnezeu” (Faptele Apostolilor 1, 3).

Faptul Învierii este chezăşia învierii noastre (I Corinteni 15, 20-23). Faptul Învierii este temelia credinţei şi trăirii noastre creştine (I Corinteni 15, 14, 17-19; 31-34; 58).

Să punem la inimă cuvintele de povăţuire duhovnicească ale Sf. Ap. Pavel: „Să vă înnoiţi în duhul minţii voastre şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, cel după Dumnezeu, zidit întru dreptate şi în sfinţenia adevărului… Mâniaţi-vă şi nu greşiţi; soarele să nu apună peste mânia voastră. Cel ce fură să nu mai fure, ci mai vârtos să se ostenească lucrând cu mâinile sale, lucrul cel bun, ca să aibă să dea şi celui ce are nevoie. Din gura voastră să nu iasă nici un cuvânt rău, ci numai ce este bun, spre zidirea cea de trebuinţă, ca să dea har celor ce ascultă… Fiţi buni între voi şi milostivi, iertând unul altuia, precum şi Dumnezeu v-a iertat vouă, în Hristos” (Efeseni 4, 23-32).

„… Vouă vi s-a dăruit, pentru Hristos, nu numai să credeţi în El, ci să şi pătimiţi pentru El… Nu faceţi nimic din duh de ceartă, nici din slavă deşartă, ci cu smerenie unul pe altul socotească-l mai de cinste decât el însuşi. Să nu caute nimeni numai ale sale, ci fiecare şi ale altuia” (Filipeni 1, 29; 2, 3-4).

Sporirea noastră duhovnicească pentru înnoirea în duhul minţii noastre este chezăşuită de duhul comuniunii, iar ca loc, Sfânta Biserică, locaşul de închinare şi acesta pe pământul ţării noastre, fiind încredinţaţi de adevărul trăit de strămoşii noştri: „Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-i în ţara mea”, adevăr spus nu la figurat, ci în realitatea lui, aceasta cu referire la gustul pâinii noastre româneşti făcută pe vatră, şi această vatră a cuptorului să fie pe vatra pământului nostru strămoşesc. Nu numai gustul pâinii noastre, hrană pentru trup, ci şi cuvântul, cuvintele limbii noastre româneşti plac inimii noastre, cum spune Mihai Eminescu: „ fiecare – om (n.n.) – are nevoie de un tezaur sufletesc, de un reazim moral într-o lume a mizeriei şi durerii şi acest tezaur îl păstrează limba sa proprie în cărţile bisericeşti şi mirene. În limba sa numai, i se lipesc de suflet preceptele bătrâneşti, istoria părinţilor, bucuriile şi durerile semenilor săi… Prin urmare, faptul că noi, românii, câţi ne aflăm pe acest pământ, vorbim o singură limbă, una singură, nu ca alte popoare străine ce ne înconjoară, e dovadă destulă şi că aşa voim să fim, nu altfel” (Idealul unităţii politice a românilor).

Iată de ce acest an 2018, pentru noi, românii, este un an binecuvântat de Dumnezeu: împlinirea a 100 de ani de la întregirea hotarelor istorice ale ţării noastre; este întregirea vieţuirii noastre, a tuturor românilor, trăitori şi mărturisitori ai credinţei noastre ortodoxe şi vorbitori ai limbii române.

Închei acest cuvânt pastoral cu tradiţionala urare creştinească: „Sărbătoarea Învierii Domnului să o trăiţi cu bucuria mântuirii! Hristos a înviat!”

† PIMEN

ARHIEPISCOP AL SUCEVEI Şl RĂDĂUŢILOR

6 aprilie 2018

Săptămâna Patimilor - Sfânta și Marea Vineri (VIDEO)

Săptămâna Patimilor - Sfânta și Marea Vineri (VIDEO)

In Vinerea Mare se face pomenire de sfintele, mantuitoarele si infricosatoarele Patimi ale Mantuitorului. Rastignirea nu era practicata de evrei. Cu exceptia crucificarii a 800 de locuitori ai Ierusalimului de catre regele Alexandru Ianeul in 87 i.Hr., in Palestina aceasta pedeapsa era aplicata doar de catre autoritatea romana. Cel care primea condamnarea la moartea pe cruce era dezbracat de haine, biciuit si obligat sa parcurga drumul pana la locul executiei, cu barna orizontala a crucii in spate, legata de mainile intinse. Sentinta era pronuntata de catre conducatorul provinciei intr-un loc public.

Din Scriptura aflam ca dupa ce Hristos a fost biciuit, Pilat, spalandu-se pe maini, rosteste sentinta. Mantuitorul Hristos este trimis spre locul rastignirii, purtandu-Si crucea.

Ajuns la locul executiei, bratul orizontal al crucii era fixat cu ajutorul cuielor de bratul vertical infipt din timp in pamant, iar picioarele condamnatului puteau fi asezate pe un scaunel de picioare, ceea ce usura durerile, dar lungea supliciul. Ele puteau fi si tintuite fara sprijin, usor indoite, cu talpile lipite de stalpul vertical. In varful acestuia se fixa o scandura pe care era consemnata vina condamnatului, in cazul Domnului: "Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor".

Trupul mort, coborat de pe cruce, putea fi aruncat intr-o groapa comuna, impreuna cu instrumentele executiei sau putea fi incredintat oricui s-ar fi milostivit sa-l ingroape.

Din Sfintele Evanghelii cunoastem ca Iosif din Arimateea l-a coborat pe Domnul de pe Cruce si l-a ingropat impreuna cu Nicodim, in mormantul sau aflat intr-o gradina din apropierea locului rastignirii.




Moartea biruita prin moartea lui Hristos

Moartea a intrat in creatie prin despartirea omului de Dumnezeu. Din iubire fata de om, Fiul Lui Dumnezeu S-a intrupat si a primit moartea de buna voie. A primit-o nu din curiozitate, ci pentru a o invinge. Astfel, Hristos intoarce rostul mortii. In loc de mijloc de trecere la cel mai redus grad de viata, ea e folosita de El ca mijloc de biruire a ei, afirma parintele Dumitru Staniloae. El a invins moartea nu numai pentru ca a fost Dumnezeu, ci si pentru ca umanitatea Lui a fost fara de pacat.

Pentru Hristos moartea nu era inevitabila, deoarece El fiind strain de pacat nu purta in Sine germenele mortii. Hristos nu moare de o moarte naturala, rezultat al unui proces ce culmineaza cu descompunerea fizica, nu este atins de vreo boala, ci primeste moartea de buna voie. De aceea indura moartea in toata grozavia ei, moartea prin excelenta.

Moartea suportata de Hristos naste in noi, daca ne unim cu El, o stare noua, de incetare a alipirii egoiste si patimase la cele ale lumii si de daruirea vointei Lui de a ne iubi unii pe altii. Iar aceasta ne da puterea de a birui si noi moartea.

Spre deosebire de noi, care induram moartea in mod pasiv, ca pe o consecinta a pacatului, Hristos a intampinat-o in stare de maxima concentrare spre a o birui. In canonul pascal compus de Sfantul Ioan Damaschin se canta: "Praznuim omorarea mortii".

Din Sfintele Evanghelii aflam ca in momentul in care Hristos Si-a dat duhul, s-a aratat o serie de semne miraculoase: catapeteasma templului s-a rupt, pamantul s-a cutremurat, pietrele s-au despicat si multe trupuri ale celor adormiti au inviat.




Punerea in mormant a Domnului

De teama ca trupurile celor osanditi sa nu ramana pe cruce si a doua zi, cand se praznuiau Pastile, iudeii cer permisiunea lui Pilat sa se zdrobeasca fluierele picioarelor osanditilor si apoi sa fie coborati de pe cruce. Se folosea acest procedeu spre a grabi moartea celor rastigniti. Dupa ce primesc acordul de la Pilat, ostasii zdrobesc fluierele picioarelor celor doi talhari, deoarece acestia inca nu murisera. Cand au venit insa la Hristos, au constatat ca El murise si atunci nu I-au mai zdrobit oasele. Spre a se convinge ca Hristos a murit cu adevarat, un ostas i-a impuns coasta cu sulita si indata au tasnit sange si apa.

Iosif din Arimateea si cu Nicodim iau trupul lui Hristos de pe cruce, il ung cu aromate si il infasoara intr-un giulgiu. Pe cap ii pun o mahrama, implinind astfel, intru totul datina iudaica a inmormantarii.

Evanghelistul Matei spune ca mormantul in care Hristos a fost pus apartinea lui Iosif, iar de la Ioan aflam ca era "un mormant nou, in care nu mai fusese nimeni ingropat" (19, 41).

Iudeii vor pecetlui piatra mormantului in nadejdea ca uitarea sa-L acopere definitiv pe Cel ce zacea acolo. Dar ei nu vor putea opri astfel nici coborarea la iad si nici invierea lui lisus, urmata de raspandirea noii credinte.

Mormantul lui Hristos ramane gol. Nu mai este cum spunem noi "locas de veci". Acest mormant ne vesteste ca si mormintele noastre vor ramane goale.




Slujba Prohodului

Vinerea Mare este zi aliturgica, adica nu se savarseste nici una dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principala din aceasta zi este scoaterea Sfantului Epitaf din altar si asezarea lui pe o masa in mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfantului Epitaf retraim coborarea de pe Cruce a lui Hristos si pregatirea Trupului Sau pentru inmormantare.

Seara se canta Prohodul si se inconjoara biserica cu Sfantul Epitaf. Este o procesiune de inmormantare. Epitaful pe care il poarta preotii ajutati de credinciosi simbolizeaza trupul Mantuitorului. Dupa procesiunea din jurul bisericii, Sfantul Epitaf este asezat pe Sfanta Masa din altar, unde ramane pana la Inaltare. Punerea pe Sfanta Masa reprezinta punerea Domnului in mormant.


CITEȘTE MAI MULTE PE: CrestinOrtodox.ro