Programul proiectului „Crăciun în Bucovina” 2016 a fost definitivat de Consiliul Județean

Consiliul Județean Suceava a finalizat definitivat programul ediției de anul acesta a proiectului „Crăciun în Bucovina”. Evenimentele vor începe pe 28 noiembrie 2016, de Ziua Bucovinei, cu deschiderea târgului de Crăciun de pe esplanada Casei de Cultură Suceava și se va încheia pe 13 ianuarie 2017 cu sărbătorile de iarnă pe stil vechi.

În broșura care a fost tipărită pentru a promova acest proiect, președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, are un mesaj pentru turiști, în care spune că „puternic conturată pe harta culturală a României, Bucovina strălucește prin valorile sale materiale şi spirituale, prin stilul ei propriu şi unitar, prin marea sa bogăţie şi diversitate. Lasă-te atras de farmecul acestui spaţiu plin de măreţie şi solemnitate şi vino să-i cunoşti oamenii, să-i vezi frumuseţile şi să-i descoperi misterele! Aceasta este Bucovina, Grădina tradiţiilor ... Odată ce ai părăsit aceste meleaguri, după ce i-ai descoperit frumuseţea inedită şi magia, îţi va fi de-a dreptul imposibil să-i uiţi peisajele pure, oamenii simpli şi ospitalieri, cultura spirituală şi civilizaţia”.

Manifestările incluse în cadrul proiectului continuă pe 5 și 6 decembrie 2016 cu două concerte de colinde, „Poveste de Crăciun” și „Colindă Suceava!” care se vor desfășura pe esplanada Casei de Cultură din Suceava. Apoi, de pe 7 – 10 decembrie a.c., în mai multe localități, printre care Calafindești, Mănăstirea Humorului, Fundu Moldovei sau Vatra Dornei vor avea loc șezători de iarnă.

În cadrul proiectului va fi organizat și un concert de Crăciun pe care interpreta Paula Selling îl va susține în data de 22 decembrie 2016, de la ora 19:00, la Muzeul de Istorie din Suceava.

Pentru prima dată, anul acesta, va fi organizat „Festivalul internațional de datini și obiceiuri de Anul Nou – După datina străbună”. Evenimentul va avea loc pe 27 decembrie 2016 în municipiul Suceava și va începe, de la ora 11:00, cu parada măștilor, pe traseul stadionul Areni – esplanada Casei de Cultură. Apoi, de la ora 13:00, în centrul Sucevei va începe spectacolul de datini și obiceiuri de Anul Nou, în cadrul căreia va fi prezentată „Malanca Bucovinei”, cu formații din județul Suceava și regiunea Cernăuți.

De precizat că potrivit programului, în toate localitățile din județul Suceava vor avea loc acțiuni și spectacole de Crăciun și de Anul Nou, în cadru cărora turiștii vor putea să cunoască tradițiile și obiceiurile din Bucovina.

Ediția de anul acesta a proiectului Crăciun în Bucovina se va încheia cu sărbătorile de iarnă pe stil vechi, evenimentele urmând să aibă loc în perioada 7 – 13 ianuarie 2017, în localitățile Cornu Luncii, Rîșca și Drăgușeni.

Vă prezentăm mai jos broșura oficială a evenimentului care cuprinde și programul complet al manifestărilor:

SURSA: SVnews.ro

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

Zona Pasului Tihuţa s-ar putea transforma în staţiune turistică

Bistriţa-Năsăud este printre puţinele judeţe care nu a reuşit încă să exploateze mitul lui Dracula, asta în ciuda faptului că scriitorul Bram Stoker a plasat acţiunea din romanul său chiar aici. Aceste lucruri se vor schimba însă, autorităţile locale având în plan să transforme zona într-o staţiune turistică.

Sursa Foto: TuristDeRomania.ro

„Cât vezi cu ochii, un ocean de vârfuri de brazi, întretăiat pe ici-colo de hăuri întunecate şi de câte un fir argintiu, râurile care clocotesc prin păduri.(...) Către apus se vedea o vale adâncă şi de acolo, întinzânu-se până departe, lanţurile de munţi semeţi”, descrie Bram Stoker Pasul Tihuţa, pe atunci „Borgo Pass”, în romanul său Dracula.

În ciuda faptului că Bram Stoker plasează mare parte din acţiunea romanului său aici, această zonă nu a fost exploatată cum se cuvine. Vasile Şut, primarul comunei Tiha Bârgăului, pe teritoriul căreia se află Pasul Tihuţa, vrea să schimbe acest lucru şi să transforme zona într-o staţiune turistică. Acesta vrea însă să se alieze cu Vasile Laba, primarul comunei Bistriţa-Bârgăului, unde se află altă atracţie turistică a judeţului Bistriţa-Năsăud şi anume Colibiţa, promovată sub numele de „marea de la munte”.

„Marea de la munte” se aliază cu „Ţinutul lui Dracula”

Primăria Bistriţa-Bârgăului, sprijinită de autorităţile judeţene, deja a început demersurile pentru ca zona Colibiţa să devină staţiune turistică, lipsind doar un aviz în acest sens. S-a testat aerul, despre care se spune că este la fel de pur ca în Alpi, s-a făcut un centru de informare turistică şi chiar un punct de prim ajutor.

„Am avut o întâlnire cu autorităţile din Bistriţa-Bârgăului şi vrem cumva să le unim. Ne dorim o singură staţiune. Trebuie să facem un plan urbanistic zonal şi să vedem ce mai ne trebuie acolo. Practic e o extindere a staţiunii Colibiţa. Din câte am înţeles este posibilă o astfel de asociere între zone”, a explicat primarul comunei Tiha Bârgăului, Vasile Şut.

Titulatura de staţiune va ajuta autorităţile locale să acceseze fonduri pentru dezvoltarea sa. Şi privaţii vor avea o uşă deschisă în accesarea fondurilor europene sau guvernamentale pentru dezvoltarea serviciilor oferite în domeniul turismului. Planurile primarului Vasile Şut nu se opresc aici. Acesta vrea să pună la punct şi un parc tematic de distracţii, tocmai în zona în care Bram Stoker plasează castelul lui Dracula. Anul viitor va fi gata documentaţia, urmând ca mai apoi să se caute o sursă de finanţare, proiectul anunţându-se costisitor.

Citeste mai mult pe Adevarul.ro

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

Zilele Comunei Dorna Candrenilor ~ 14-15 August 2016

Primăria și Consiliul Local din Dorna Candrenilor organizează, în zilele de 14 - 15 august a.c., Zilele Comunei Dorna Candrenilor și Festivalul „La izvor de apă vie”, iar programul este următorul:

Duminică, 14 august - Slujbă la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Dorna Candrenilor, vizitare Casa Tradițională - Muzeu, Muzică în parc (ora 12.00)

Luni, 15 august - Fanfara Calafindești (orele 12.00 - 14.00), Corul „Ecclesia” (orele 14.00 - 14.20), Ansamblul „Arcanul” Suceava (orele 14.20 - 16.00), Premierea Cuplurilor de Aur și premierea voluntarilor, Spectacol susținut de Ansamblul folcloric „Plai Bucovinean”, Vasiluț Raluca, Laura Erhan, Dănuț Lăcătuș, Dinu Robu, Ionel Chiruță, Lenuța Candrea, Nițucă Ionela, Corina Hociș (orele 16.00 - 18.00), Ovidiu Purdea Someș (orele 18.00 - 19.00), Maria Coman (orele 19.00 - 20.00), Pamfil Roată (orele 20.00 - 20.30), Ionuț Candrea (orele 20.30 - 21.00), Călin Brăteanu (orele 21.00 - 22.00), Foc de artificii.

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

Zilele Dornei 2016 vor avea loc în perioada 14 - 22 Iulie ... Vezi programul manifestărilor !

Primăria municipiului Vatra Dornei organizează, în perioada 14 - 22 iulie 2016, o nouă ediţie a „Zilelor Dornei”, eveniment care cuprinde ample manifestări culturale și sportive, concentrate, în cea mai mare parte, în zona Parcului Municipal. Conform raportului prezentat în ultima sedință de Consiliu Local, suma aproximativă la care se ridică organizarea evenimentului de anul acesta este de 120.000 lei și se precizează că ”evenimentul este dedicat dornenilor, dar şi turiştilor din staţiune, devenind astfel o modalitate de promovare a Dornei”.

Legat de atragerea turiștilor pentru acest eveniment și de așa zisa promovare a Dornei este totuși păcat că Primăria l-a anunțat cu mai puțin de o săptămână înainte de debutul său. Am mai spus-o și în legătură cu Serbările Zăpezii, nu înțelegem de ce Primăria nu are o strategie de marketing și comunicare mai profesionistă în acest sens. Dacă anunți evenimentul doar cu câteva zile înainte cum poți, ca pe lângă localnici, să atragi și cât mai mulți turiști care să vină să-și cheltuie banii în Vatra Dornei contribuind astfel și la dezvoltarea activității agenților economici implicați care oferă servicii de cazare, masă și nu numai. Din păcate se dă impresia că se face doar ca să fie făcut fără a se gândi și la implicațiile economice pentru că totuși se ”investesc” aprox. 1,2 miliarde de lei vechi în acest eveniment și ar fi normal să fie urmări ”palpabile”.

Avem în acest sens exemplul fericit al organizatorilor Dorna Art (29 - 31 Iulie) care cu un buget mult mai mic reușesc să organizeze un festival de succes și bineînțeles că au început promovarea cu mult timp înainte ... așa se procedează dacă îți dorești un eveniment de succes și autoritățile locale ar trebui să ia exemplul acestora. Ca și idee așa, Vatra Dornei a apărut prin Dorna Art chiar într-un reportaj Pro TV ... este mare lucru pentru că asta înseamnă promovarea Dornei și asta înseamnă atragerea turiștilor !

Din punctul nostru de vedere Primăria ar trebui să anunțe din timp un calendar al evenimentelor pe care le organizează  (cu date certe) astfel încât, pe lângă localnici, toți turiștii care își programează concediile să poată ține cont de el ... păi suntem până la urmă stațiune turistică sau nu mai suntem ?

Programul manifestărilor anunțate de Primărie pentru Zilele Dornei este următorul:

Mai multe detalii despre eveniment găsiți pe pagina de Facebook a acestuia: Zilele Dornei 2016

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

O nouă atracție ecoturistică în Țara Dornelor: Centrul de vizitare al Parcului Național Călimani

Astăzi, la Șaru Dornei, s-a inaugurat centrul de vizitare al Parcului Național Călimani într-un nou format:

- o expoziție cu caracter educativ despre valorile din Parcul Național Călimani în interiorul centrului și o incursiune prin peisajul și cultura locală în curtea acestuia;

- un magazin cu produse meșteșugite de localnici;

- o potecă tematică special amenajată pentru o incursiune de o oră în lumea nevăzută a tinovului Șaru Dornei.

Centrul de vizitare prin noua lui abordare și înfățișare devine una dintre atracțiile centrale ale destinației pentru ecoturism Țara Dornelor. Acesta este gândit pentru a crește atractivitatea destinației și capacitatea Parcului de a comunica vizitatorilor valorile sale naturale și culturale într-un mod plăcut și interesant.

”Sperăm ca turiștii, printr-o vizită la centrul nostru, să înțeleagă mai multe despre valorile pe care le păstrăm în Parc. Totodată, ne dorim ca localnicii să găsească în Centrul de vizitare un loc pentru întâlniri și evenimente culturale. Centrul nu este numai al administrației parcului, ci și al localnicilor.” declară directorul Parcului Național Călimani, Basarab Bîrlădeanu.

”Noul format al acestui centru nu numai că polarizează destinația, făcând-o mai atractivă, dar și creează ocazia ca localnicii să aibă beneficii de pe urma existenței unei arii protejate în proximitatea lor. Astfel, o arie protejată dobândește o nouă dimensiune socială și economică, aducând noi posibilități de dezvoltare a micilor afaceri din domeniul turismului și al meșteșugurilor.”, a declarat președintele Asociației de Ecoturism din România, Andrei Blumer.

Această inițiativă se încadrează în eforturile din ultimii ani ale Asociației de Ecoturism din România (AER) de a dezvolta o rețea de 10 destinații de ecoturism, Țara Dornelor fiind una dintre ele.

Noua haină a centrului și activitățile conexe sunt pregătite de Administrația Parcului Național Călimani în parteneriat cu Asociația de Ecoturism din România, cu susținere financiară din partea Fundației Federale Germane de Mediu (DBU), Fundației pentru Parteneriat și MOL România.

CITEȘTE MAI MULTE PE: Agerpres.ro

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

Punctul de belvedere de la Piatra Șoimului - Rarău poate fi finalizat până în august

Punctul de belvedere de tip skywalk de la Piatra Șoimului - Rarău poate fi pus la dispoziţia turiştilor din vara acestui an. Consiliul Judeţean Suceava a aprobat, ieri, studiul de fezabilitate pentru acest obiectiv şi, potrivit preşedintelui CJ, Cătălin Nechifor, construirea şi ansamblarea pot fi finalizate în lunile iulie - august.

Structura construită predominant din sticlă, cu pardoseala transparentă, va permite vizualizarea în condiţii de maximă siguranţă a priveliştii spre masivele Giumalău, Ceahlău, Rarău şi spre Pietrele Doamnei.

Terenul pe care va fi amplasat punctul de belvedere este situat la o altitudine de 1.530 metri şi are o suprafaţă de 48 mp. Construcţia va avea o suprafaţă de 37 mp şi se va realiza cu o structură din fundaţii izolate din beton armat, încastrate în stâncă, pe care se vor fixa grinzi metalice. Pardoseala se va realiza din grătare metalice de oţel zincat, iar parapetele vor fi din sticlă securizată transparentă, de o înălţime de 1,25 m.

Accesul se face doar pietonal, dinspre cabana Rarău, pe o potecă marcată, prin Rezervaţia Rarău-Pietrele Doamnei, potecă ce se desprinde din drumul judeţean DJ 175 B.

Noul punct de belvedere va fi dotat cu telescop şi barieră acces de pietonal tip turnichet rotativ pentru control acces.

Valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA, este de 439.925 lei. Termenul de realizare este de 5 luni, însă Nechifor apreciază că acesta poate fi devansat.

CITEȘTE MAI MULTE PE: MonitorulSV.ro

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

Festivalul Dorna Art lansează înscrierile pentru prima ediție ”Arată-te la Dorna Art”

Festivalul Dorna Art lansează înscrierile pentru prima ediție Arată-te la Dorna Art, secțiune care are ca scop susținerea trupelor și artiștilor tineri.

Anul acesta la Arată-te la Dorna Art pot participa proiecte muzicale. Secțiunea vizează persoanele creative și talentate, care își doresc să beneficieze de vizibilitate și/sau să se lanseze.

Sunt acceptate trupe și artiști care au un proiect de orice gen muzical, fie că se află la prima apariție pe scenă, fie că au mai avut concerte până acum.

Trupele și artiștii vor trece printr-un proces de selecție, în urma căruia, câștigătorii vor avea ocazia să concerteze pe scena Dorna Art (29-31 iulie, la Vatra Dornei). Costurile privind transportul și cazarea vor fi asigurate de organizatorii festivalului.

Data limită pentru înscrieri este 1 iunie 2016.

Regulamentul concursului, precum și informații suplimentare despre Festivalul Dorna Art și secțiunea Arată-te la Dorna Art, găsiți pe www.dorna-art.ro și www.facebook.com/DornaArt !

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

Reportaj Pro TV despre comuna muzeu, Ciocănești - VIDEO

In inima Bucovinei, un intreg sat se transforma in muzeu. Asa cum in prea putine locuri se intampla, aici, consiliul local ii obliga pe cei care construiesc sa respecte vechea arhitectura a zonei.

Fatadele caselor sunt pictate cu motive traditionale, in culori vii. Astfel, locul s-a pastrat ca intr-o poveste de care turistii se bucura in fiecare an.

La aproape 100 de kilometri de Suceava, de-a lungul Bistriei Aurii, intr-o vale inecata parca de muntii impaduriti, se afla Ciocanesti. Pentru frumusetea sa si a celor 600 de case, a fost desemnat "Satul cultural al Romaniei" si astfel a devenit un muzeu viu.

Intr-o perioada in care inca se construieste haotic, iar multe localitati au fost mutilate de tabla, inox si geamuri tip termopan, aici oamenii si-au pastrat, ajutati si de autoritati, vechea arhitectura.

Aristica Ujica, localnica: "E o traditie la noi asta cu motivele nationale. Asa am primit-o de la parinti si la cativa ani le refacem, le vopsim, le ingrijim."

Marcel Scheul, viceprimarul comunei Ciocanesti: "In certificatele de urbanism se specifica: constructiile noi sau cele care intra in renovare sa aibe pe fatade motivele traditionale din Ciocanesti."

Munca nu este deloc usoara, povesteste cel mai in varsta mester popular din sat, o femeie. Avea doar 10 ani cand a lucrat impreuna cu tatal ei la prima ei casa traditionala din comuna. De atunci si-a continuat meseria si azi se poate mandri ca mai bine de jumatate din casele din Ciocanesti au fost pictate de mainile ei. Silvia Scheul, mester popular: "Am lucrat si noaptea, la bec, pana terminam. Erau multe case de facut si trebuia sa le fac."

Insa dincolo de frumusetea peisajelor si a caselor, zona are si oferte gastronomice. Doar suntem in Bucovina. Aici gasiti pastravul cu carne dulce, prajit in faina de malai. Iar de Pasti, localnicii va asteapta sa vopsiti sau sa pictati, impreuna cu ei ouale si sa vizitati "Muzeul National al Oualor Incondeiate".

Pentru cei care vor sa petreaca mai mult de o zi in localitate, o camera pe noapte pentru doua persoane costa 60 de lei, fara mic dejun.

CITEȘTE MAI MULTE PE: StirileProTV.ro

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

Cele mai frumoase locuri din Munţii Călimani

Masivul Călimani şi Ţara Dornelor reprezintă destinaţia ideală pentru o vacanţă la munte. Peisaje minunate, atracţii unice în ţară şi variate posibilităţi de distracţie dau reţeta unui sejur perfect.

Zonă turistică veche de mai bine de o sută de ani, Ţara Dornelor este locul perfect unde să te detaşezi departe de zgomotul oraşului. Iarna la schi, vara la river - rafting, mountain bike, zboruri cu parapanta, călărie montană, expediţii în Călimani, tiroliană şi „via ferrata“ - cale de fier, în Ţara Dornelor este imposibil să te plictiseşti.

Pentru un sejur reuşit în zona montană a judeţului Suceava, este recomandat să te cazezi la un hotel sau o pensiune din Vatra Dornei sau din localităţile din apropiere. Odată instalat la o pensiune, cu harta în mână sau cu ajutorul unui ghid este momentul să descoperi minunăţiile din acest colţ de ţară.

Lacul Colibiţa

Pe malurile acestui lac de acumulare din Munţii Călimani se află staţiunea turistică cu acelaşi nume. Lacul a fost creat prin construcţia, între 1977 şi 1991, a unul baraj cu scop hidroenergetic pe cursul râului Bistriţa.

Lacul este întins pe 270 de hectare şi are o lungime de, atenţie, 13 kilometri. Întinderea de apă se află la o altitudine de 900 de metri. Din zona lacului, pot fi admirate crestele Călimanilor.

Rezervaţia 12 Apostoli

Rezervaţia întinsă între pârâiele Neagra Sarului şi Poiana Negri este celebră pentru o serie de formaţiuni stâncoase neobişnuite. Stâncile seamănă extrem de mult cu oameni sau diverse creaturi, motiv pentru care au primit nume ca „Moşul”, „Mareşalul”, „Ramses”, „Mucenicul”, „Guşterul”, „Cămila”, „Dragonii”, „Cezar” sau „Nefertiti”. Aceste stânci alcătuiesc un soi de complex cunoscut drept „Tempul Uriaşilor”. La 12 apostoli se poate ajunge pornind pe un traseu care are că punct de plecare localitatea Gura Haitii.

Vatra Dornei

Staţiunea suceveană este înconjurată de Munţii Călimani, Rodnei, Bistriţei şi Giumalău. Este atât staţiune balneară, cât şi destinaţie de schi, având parte de turişti tot timpul anului. Staţiunea are parte de un telescaun ce te poartă până pe Dealul Negru, de unde ai parte de un peisaj impresionant.

Poţi pleca şi într-o călătorie cu barca pneumatică pe Bistriţa, dar şi într-o tură călare. În staţiune, devine tot mai popular şi „nordic walking”, un sport în care se folosesc nişte beţe asemănătoare celor de schi. Şi un truc pentru cei care mergeţi cu copiii: dacă vreţi ca veveriţele din parcul central să se apropie de voi, strigaţi-le „Mariana” şi oferiţi-le câteva nuci.

Cascadele Tihu şi Băuca

Sunt două cascade ce pot fi vizitate de turiştii care aleg să pornească spre traseul de creastă al Călimanilor.

Scaunul Domnului

Este un loc absolut special din Munţii Călimani şi este cel mai cunoscut punct de atracţie al defileului Mureşului, fiind un vârf muntos care domină Deda Bistra. La o înălţime de 1.381 m, platoul Scaunul Domnului veghează peste păduri şi sate, iar în spatele numele lui se ascunde o legendă care spune că acolo se afla scaunul de judecată pe care va şedea Domnul la Judecata de Apoi.

Platoul a fost format natural din zidurile stâncilor ce oferă o frumoasă panoramă spre crestele mai înalte ale Călimanilor. În zonă, apele repezi de munte aduc cu ele păstrăvi, lipani sau lostriţe, în timp ce vânătorii sau turiştii pot avea surpriza de a se întâlni cu mistreţi, urşi şi căpriori sau chiar frumoşii cocoşi de munte.

Accesul la Scaunul Domnului se poate face pe mai multe trasee. Cel mai recomandat ar fi traseul ce porneşte din satul Deda-Bistra de pe DN 15 (Tg Mureş - Topliţa) şi urcă până la Vârful Zăpodia Ursului, de acolo ajungându-se prin Şaua Scaunului pe Vârful Scaunul (marcaj banda albastră).

Gura Haitii

Satul este un ideal punct de plecare în trasee din masivul Călimani. De aici porneşte şi un traseu considerat a fi „cea mai frumoasă potecă turistică din ţară”. Drumul, lung de 1,7 kilometri, duce de la Gura Haitii în Templul Uriaşilor, din Rezervaţia 12 Apostoli. Traseul traversează păduri de molid şi brad şi pajişti subalpine, putând fi parcurs fie pe jos, fie călare sau cu bicicleta.

Vârful Pietrosul Călimanilor

Este un vârf vulcanic, cel mai înalt din Munţii Călimani, cu o înălţime de 2.100 de metri. Traseele spre vârf sunt absolut superbe, mai ales cel care porneşte din Gura Haitii şi continuă prin zonele 12 Apostoli şi Pietrele Roşii.

Pentru mai multe detalii despre Parcul Național Călimani accesați: www.calimani.ro !

CITEȘTE MAI MULTE PE: WorldWideRomania.com

Personalități de prestigiu la Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti

Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural Bucovina, Primăria şi Consiliul Local Ciocăneşti organizează, în zilele de 16-17 aprilie a.c., în cadrul programului „Paştele în Bucovina”, cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti.

La ediţia din acest an, care se desfăşoară „Sub Zodia Artelor”, organizatorii au invitat la Ciocăneşti personalităţi artistice reprezentative cum sunt actorul Ion Caramitru şi interpreta de muzică populară Maria Dragomiroiu.

Programul manifestărilor este următorul: sâmbătă, 16 aprilie, după deschiderea oficială a festivalului (ora 11.30), la Şcoala Gimnazială Ciocăneşti se va desfăşura cea de-a IV-a ediţie a Concursului „Tradiţie - Valoare sacră”, iar Casa de Cultură „Florin Gheucă” va găzdui Concursul de Încondeiere „Dr. Anton Setnic”, lansări de carte şi un simpozion (orele 12.00-14.00).

La Casa de Cultură „Florin Gheucă”, care între orele 12.00-15.30 va găzdui Târgul de Ouă Încondeiate, este programat, la ora 12.30, vernisajul expoziţiei de pictură „Spaţialitate şi volumetrie în arhitectura tradiţională bucovineană”, realizată de artistul plastic Radu Bercea (30 de lucrări în acuarelă, cu biserici, mănăstiri şi case tradiţionale din Bucovina).

La ora 13.00, pe platoul de festivităţi din localitate, va fi prezentată expoziţia-concurs „Coşul pascal”, iar de la ora 14.30, după slujba de sfinţire a festivalului şi prezentarea mesajului oficialităţilor, va avea loc primirea oficială în Academia Artelor Tradiţionale a meşterului popular Silvia Şcheul şi acordarea diplomelor pentru păstrarea motivelor tradiţionale ciocăneştene.

După-amiază, la ora 15.15, este programat concertul de muzică folk „Ochii albaştri ai lui Dumnezeu” prezentat de Ştefania Iacob, iar la ora 16.15, actorul Ion Caramitru şi muzicianul Aurelian Octav Popa vor susţine spectacolul „Dor de Eminescu”.

La ora 17.30 vor avea loc festivităţile de premiere ale concursurilor festivalului, iar seara (ora 20.00) participanţii vor avea parte de un concert de muzică de cameră („Muzicamerfest - compromisuri muzicale”) şi un recital cu arii din opere celebre (ora 21.00), susţinut de tenorul sucevean Sorin Ursan Delaclit.

Duminică, 17 aprilie, începând cu ora 8.00, la bisericile din comună va fi oficiată Sfânta Liturghie, iar între orele 11.00-17.00, la Casa de Cultură „Florin Gheucă” va continua Târgul de Ouă Încondeiate.

La ora 14.00, David şi Miruna Ţăran şi Ana Maria Chiloti vor interpreta cântece religioase, la ora 14.30 va avea loc concertul susţinut de Maria Dragomiroiu, iar la ora 17.00 organizatorii vor anunţa închiderea festivalului.

CITEȘTE MAI MULTE PE: MonitorulSV.ro

Conferinţa Naţională Salvamont se organizează la Vatra Dornei

Vatra Dornei va fi gazda Conferinţei Naţionale Salvamont, eveniment care se va derula în perioada 25-27 aprilie. Ultima manifestare de acest gen s-a derulat la Vatra Dornei în 1985, astfel încât acţiunea de la finalul acestei luni poate fi considerată una de referinţă pentru salvamontiştii din această parte a ţării.

„Este o responsabilitate mare pentru noi să organizăm un astfel de eveniment, dar sunt convins că totul va fi ca la carte. Serviciile oferite de reprezentanţii Salvamont au salvat sute de vieţi, iar de multe ori fiecare secundă contează enorm. De aceea, trebuie să fim pregătiţi mereu şi să alegem cele mai bune soluţii, iar o întâlnire cum este cea de la finalul lunii aprilie nu poate fi decât extrem de utilă”, a explicat Petrică Ariciuc, şeful Salvamont Vatra Dornei.

Suceava este unul din cele 24 de judeţe din România în care există servicii Salvamont şi chiar dacă intervenţiile nu sunt foarte spectaculoase şi numeroase, acestea au fost mereu extrem de utile.

CITEȘTE ARTICOLUL COMPLET PE: MonitorulSV.ro

Comuna Dorna Arini se promovează turistic prin ”Cobza de Vacanță” - VIDEO

Comuna Dorna Arini, ce pune la bătaie o zestre remarcabilă a peisajelor, mănăstirilor și obiceiurilor bucovinene, vrea sa își facă renume în țară și peste hotare și, astfel, beneficiază de promovare turistica în cadrul unui proiect finanțat cu fonduri europene care a fost demarat acum aproximativ 4 ani de către actualul primar al comunei, Ioan Moraru. Și pentru că are personalitatea ei distinctă, comuna Dorna Arini nu-și strigă frumusețea cu buciumul bucovinean, ci cu tradiționala cobză.

“Cobza de vacanță la Dorna Arini” este brand-ul localității, și are sarcina de a aduce celebritate locului, în schimbul a circa 150 de mii de euro. Nu e tocmai o misiune imposibilă, dacă luăm la rând minunățiile pentru care turiștii din toată Europa, nu doar din Romania, străbat și în prezent mii de kilometri.

Mănăstirile ortodoxe din regiune impresionează atât prin vechimea lor, cât și prin arhitectura lor: Mănăstirea Piatra Tăieturii, Schitul Mestecăniș sau Schitul Podu Coșnei. La câțiva km de Vatra Dornei, se pot vizita vestitele lăcașuri de cult: Mănăstirea Putna, Sucevița, Moldovița, Voroneț și Humor.

În comuna Dorna Arini, la poalele Dealului Bârnărel, se află Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului, ctitorită de IPS Teodosie Tomiteanul, Arhiepiscopul Tomisului. Mănăstirea este ridicată în întregime din lemn, ceea ce o îi oferă statutul de monument unic în țara noastră.

Totodată, este cunoscută și pentru clopotnița din lemn, care are o înălțime de 60 de metri și găzduiește 24 de clopote, dintre care cel mai mare cântărește 5 tone.

Dar sufletul locului nu stă însă în gravitatea vieții monahale, ci este reprezentat, mai degrabă, de cobză, un simbol cu nenumărate tâlcuri la Dorna Arini, care sugerează bogăția experienței pe care o trăiești pe aceste meleaguri.

Pe lângă instrumentul muzical consacrat, cobza mai semnifică în Bucovina și coșul artizanal tradițional, dar și o spectaculoasă specialitate culinară cu păstrăv.

La Dorna Arini, cobzarii se reunesc în fiecare an, în cadrul festivalului național al Cântecului Cetinii de la sfârșitul verii.

Iarna, turiști din toată țara și din străinătate se strâng în vatra satului pentru Festivalul de tradiții și obiceiuri de iarnă, organizat în cea de-a treia zi de Crăciun.

De asemenea, din Dorna Arini este posibil accesul în mai multe masive montane: Giumalău (prin Rusca și din Cheile Zugrenilor), Rarău (din Cheile Zugrenilor și Chiril), Munții Bistriței (prin Dorna Arini și Rusca), Pietrosul Bistriței (prin Cheile Zugrenilor, Cozănești și Rusca). Localitățile învecinate cu aceasta sunt Ortoaia, Rusca, Șaru Dornei și Vatra Dornei.

Sunt populare și activitățile în aer liber, precum echitația, drumețiile, plimbarea cu pluta, ciclismul montan, etc.

La conferința de presă de finalizare a proiectului, din vara anului trecut, primarul Ioan Moraru a declarat: „Am dorit şi cred că am reuşit într-o bună măsură să contribuim la dezvoltarea economică a comunei Dorna Arini într-o manieră în care bogăţiile sale naturale şi culturale să fie în egală măsură apreciate în prezent şi păstrate pentru generaţiile viitoare cu respectarea principiilor dezvoltării durabile şi ale protecţiei mediului. În cei mai bine de patru ani cât a durat implementarea acestui proiect am reuşit să dezvoltăm capacitatea administrativă a Primăriei comunei Dorna Arini prin implicarea personalului din primărie, am implementat pachetul de promovare turistică al comunei Dorna Arini şi am organizat două ediţii ale Festivalului Naţional ”Cântecul Cetinii”. De asemenea, s-a reuşit păstrarea locurilor de muncă permanente în turism şi chiar crearea de noi locuri de muncă, dar şi creşterea volumului investiţiilor în dezvoltarea sectorului turistic la nivelul comunei”.

Vă prezentăm în continuare câteva filme documentare, preluate de pe site-ul oficial al proiectului, www.cobzadevacanta.ro, care exprimă cel mai bine cele detaliate mai sus. Vizionare plăcută !

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - SPOT TV

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - FILM DOCUMENTAR

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - VARA

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - TOAMNA

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - IARNA

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - PRIMĂVARA

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - CE ESTE O COBZĂ

Mai multe detalii despre proiect și despre comuna Dorna Arini găsiți pe www.cobzadevacanta.ro !

Cum arăta Vatra Dornei în anii 80 față de 2016 ... Vezi un documentar despre Vatra Dornei de altădată si spune-ti parerea !

Vă propunem să vizualizați un documentar despre Vatra Dornei și restul Tării Dornelor realizat în anii 80 și intitulat „Vatra Dornei - Drumuri și Confluențe”, care prezintă aspectul și atracțiile stațiunii din acele timpuri, detalii despre viața oamenilor, despre activitatea economica, ... , etc.

După ce vizualizați filmulețul vă invităm să vă spuneți părerea, în secțiunea de comentarii, în legătură cu felul în care a evoluat, sau nu, orașul nostru din anii 80 și până astăzi, în 2016. Arată orașul mai bine astăzi sau era mai agreabil în urmă cu peste 30 de ani ? S-a schimbat Vatra Dornei în bine sau timpul a cam stat în loc pentru orașul nostru ? Spune-ți părerea pe VatraDorneiLive.ro !

Folosește secțiunile de comentarii de mai jos și spune-ți părerea !

Ciocănești a primit, din nou, titlul de Sat Cultural al României

Localitatea Ciocănești din județul Suceava se află printre cele 23 de Sate Culturale ale României care au fost desemnate, vineri, la București, de Asociația cele mai frumoase sate din România (AFSR).

Comuna Muzeu Ciocanesti este atestata documentar din anul 1400, într-un hrisov prin care se consemneaza primirea muntelui Suhard, de catre Alexandru Cel Bun, de la doamna sa Ana, ca danie de domnie.

Ciocanesti a fost prima asezare locuita aparuta în calea ctitorilor Moldovei, incepând cu Bogdan si Dragos, întemeietorul de tara, pâna la Stefan Cel Mare si Sfânt, în secolul al XV – lea si continuand cu alti domni ai Moldovei care au venit in Ciocaanesti, unde pe lânga suflet românesc, au gasit mesteri faurari pentru armele lor. De aici vine si denumirea comunei Ciocanesti, de la mesterii "ciocanari de arme" din atelierele lui Stefan cel Mare, din aceasta zona, care l-au ajutat sa apere si sa pastreze pentru noi si pentru "urmasii urmasilor nostri", pamântul sfânt si roditor al Moldovei.

În anul 1774, localitatea Ciocanesti este amintita în documente austriece, odata cu anexarea Nord-Vestului Moldovei, denumit ulterior „Bucovina „(Tara Padurilor de Fagi în traducere), la Imperiul Habsburgic, urmare a Tratatului de la Kuciuk-Kainardji.

Baronul Enzenberg, al doilea Guvernator militar al Bucovinei, a dispus despagubiri masive în zona Dornelor pentru asezarea colonistilor germani, în vederea exploatarii unor zacaminte de fier si mangan.

În anul 1918, consecinta a Tratatului de la Paris - Verssailles, Bucovina, din care facea parte si localitatea Ciocanesti, revine României prin suprimarea unei nedreptati istorice care a durat 144 de ani.

Cu toate acestea trecând peste influientele austriece, predominante în localitatile vecine, Ciocanestiul si-a pastrat autenticitatea si specificul românesc, lucru ilustrat si astazi în existenta si mentinerea ornamentelor si motivelor nationale traditionale viu colorate, nu numai pe costumele populare ci si pe cladirile si locuintele cetatenilor din comuna.

Pentru a primi titlul de SAT CULTURAL AL ROMÂNIEI 2016 comunele candidate au depus candidatura, au trecut de etapa de preselecție si au prezentat în fața juriului programele culturale (minim 5 evenimente care se vor derula în acest an).

Juriul format din specialiști a acordat punctaje cuprinse intre 80 – 100 puncte comunelor finaliste.

Cele 23 de SATE CULTURALE ALE ROMÂNIEI sunt :

Comuna Ciocănești, județul Suceava, reprezentată de dl Primar Radu Ciocan

Comuna Drăguș, județul Brașov, reprezentată de dl Primar Gheorghe Sucaciu

Comuna Sângeorgiu de Mureș, județul Mureș, reprezentată de dl Primar Sofalvi Szabolcs

Comuna Vorona, județul Botoșani, reprezentată de dl Primar Aurel Ștefan

Comuna Miroslava, județul Iași, reprezentată de dl Primar Dan Niță

Comuna Sisești, județul Mehedinți, reprezentată de dl Primar Răducan Marian

Comuna Șiria, județul Arad, reprezentată de dl Primar Valentin Bot

Comuna Tulgheș, județul Harghita, reprezentată de dl Primar Marcel Vancu

Comuna Vadu Crișului, județul Bihor, reprezentată de dl Primar Dorel Florian

Comuna Izvoarele, județul Prahova, reprezentată de dna Primar Margareta Dinulescu

Comuna Jidvei, județul Alba, reprezentată de dl Primar Alin Trif

Comuna Cândești, județul Dâmbovița, reprezentată de dna Primar Popa Georgeta

Comuna Bacia, județul Hunedoara, reprezentată de dl Primar Panţa Nicolae

Comuna Horia, județul Constanța, reprezentată de dl Primar Gigel Sava

Comuna Bonțida, județul Cluj, reprezentată de dl Primar Emil Cărhat

Comuna Ruginoasa, județul Iași, reprezentată de dl Primar Ionel Moraru

Comuna Arcani, județul Gorj – reprezentată de dl Primar Aristică Coiculescu

Comuna Costești, județul Vâlcea, reprezentată de dl Primar Toma Marius Pestereanu

Comuna Dudeștii Noi, județul Timiș, reprezentată de dl Primar Alin Adrian Nica

Comuna Văcăreni, județul Tulcea, reprezentată de dl Primar Neagu Costel Neagu

Comuna Cornești, județul Cluj, reprezentată de dl Primar Dorel Julean

Comuna Polovragi, județul Gorj, reprezentată de dl Primar Ștefan Făsuescu

Comuna Prundeni, județul Vâlcea, reprezentată de dl Primar Ion Horăscu

Satele Culturale ale României este un program AFSR inițiat în ianuarie 2014 sub patronajul Ambasadei Franței în România și a Delegației Wallonie – Bruxelles la București, cu scopul de a promova patrimoniul cultural și turistic al satului românesc.

Comunele din România au putut candida la acest titlu cu condiția să organizeze pe parcursul acestui an minimum 5 evenimente culturale – expoziții, festivaluri, concursuri, etc – în domeniul culturii, artei populare, gastronomiei și turismului cultural.

Jurizarea programelor culturale propuse de comunele finaliste :

Calitatea, numărul și diversitatea evenimentelor – 50 puncte

Viziunea comunei, prezentarea proiectelor de dezvoltare – 20 puncte

Parteneriatul – 10 puncte

Experiența candidatului – 10 puncte

Importanța și impactul evenimentelor – 10 puncte

CITESTE MAI MULT PE: SuceavaNews.ro

Serbările Zăpezii 2016 s-au anulat din cauza condițiilor meteo

Dupa ce in cursul zilei de ieri, 15.02.2016, Primaria Vatra Dornei anuntase ca editia cu numarul 33 a Serbarilor Zapezii va avea loc in weekend-ul 19 - 21 Februarie 2016, iata ca astazi a anuntat anularea tuturor manifestarilor din cauza conditiilor meteo nefavorabile unui asemenea eveniment, conditii care totusi se stiau si ieri.

”Răzgândelile” si ”bâlbele” executivului dornean tind sa devina deja penibile ... ba stabilim programul ca poate facem serbarile, ba se fac serbarile, ba nu se mai fac ... nu ne-ar fi mare mirarea ca maine sau poimaine sa se anunte iar ca se vor face daca cumva se schimba prognoza peste noapte !

Evenimentul ar fi urmat să se desfăşoare pe parcursul weekend-ului 19 - 21 februarie, iar locaţia unde urmau să aibă loc concertele ar fi trebuit să fie stabilită de comun acord cu cei de la TVR Iaşi, care în ziua de duminică ar fi televizat spectacolul folcloric. Vineri, 19 februarie, pe scena Serbărilor urma să fie prezent localnicul Michael STAR, cu party în aer liber, iar sâmbătă, 20 februarie, ar fi evoluat Mandinga şi Puya.

Pe de alta parte, probabil ca este mai bine ca s-a decis anularea Serbarilor pentru ca oricum felul in care ar fi fost organizate nu ar fi adus nici un fel de beneficiu turismului dornean, o data din cauza vremii total nefavorabile (cu toate ca s-au mai facut serbari pe ploaie in alti ani) dar pe de alta parte, si cel mai important, din cauza timpului foarte scurt in care ar fi trebuit sa se faca mediatizarea evenimentului.

Nu poti sa atragi public pentru un astfel de eveniment daca hotarasti sa-l faci cu doar cateva zile inainte ! Cum s-ar fi putut atrage turisti care sa vina la Serbarile Zapezii Vatra Dornei, asa din scurt, astfel incat sa aiba de castigat si agentii economici dorneni si implicit bugetul local ? Organizarea in acest mod ar fi fost doar o risipa de fonduri, care dat fiind anularea Serbarilor, speram sa fie folosite in alte scopuri, insa cu mai multa ”chibzuinta”.

Din pacate, nu ne ramane decat sa spunem ca lipsa de viziune a executivului si a consiliului local dornean s-a vazut si in organizarea serbarilor care, culmea, ar trebui sa fie cel mai important eveniment din agenda anuala a municipiului Vatra Dornei. Dar cum cel mai simplu este sa dam vina pe prognoza atunci concluzionam spunand ca doar vremea este de vina si nimeni altcineva ! Doar asa este si cu caldura din apartamentele dornenilor ... vremea este de vina, nu-i asa ? Sa speram totusi ca vor veni vremuri mai bune sau mai bine zis, vremuri noi si oameni noi !

Reportaj Pro TV despre Vatra Dornei - VIDEO

Luni incepe vacanta elevilor, ce tine o saptamana, dar multi se relaxeaza deja in statiunile de la munte.

Cei care au cautat sa scape de aglomeratia de pe Valea Prahovei si au vrut si preturi mai mici au optat pentru Perla Bucovinei, adica pentru Vatra Dornei.

Acolo au la dispozitie 3 kilometri de partie, iar weekendul acesta si vremea a fost de vis. Cu chiote de veselie, muzica si multa energie, turistii au alunecat in voie pe partia din Vatra Dornei.

Oamenii s-au aratat incantati nu doar de atmosfera, ci si de preturi. O tura cu telescaunul la Vatra Dornei costa 3 lei, iar lectiile de schi sau snorboarding pornesc de la 20 de lei de persoana pe zi si ajung pana la 50 de lei, in cazul celor care vor sa aiba un instructor doar pentru ei.

Turista: "E mai putin aglomerata decat pe Valea Prahovei, zona e superba. Preturile sunt mult mai onorabile aici."

Ce-i drept, elevii au lasat deoparte temele. Dar nu s-au ferit de cursuri, atunci cand a venit vorba sa invete sa schieze.

Cei care nu au avut curaj sa se aventureze pe partie au gasit alte variante de distractie.

Turista: "Este foarte ok si de dat cu sania si ii plac si schiurile doar ca inca nu are curaj sa se bage la schiuri."

Gol nu a ramas nici patinoarul. Cum vremea se incalzeste, administratorii se straduiesc sa mentina in functiune tunurile de zapada artificiala, pentru a nu le da planurile peste cap celor care au venit in zona in vacanta.

SURSĂ ARTICOL: StirileProTV.ro

Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate 2015 are loc la Ciocanești în Duminica Floriilor

Comuna suceveană Ciocănești, desemnată „Satul cultural al României 2014” va găzdui, duminică, 5 Aprilie 2015, la Casa de Cultură „Florin Gheucă”, cea de-a XII-a ediție a „Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate”.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Suceava, Centrul Cultural “Bucovina” prin Direcția Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale, Primăria și Consiliul Local Ciocănești.

Iniţiat în urmă cu zece ani, cu scopul de a menţine şi de a promova unul dintre cele mai răspândite şi cunoscute meşteşuguri din Bucovina, ce se păstrează cu sfințenie în acest spațiu , fiind transmis din generație în generație, Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate a ajuns să se confunde cu numele localităţii în care se desfăşoară, Comuna Muzeu Ciocăneşti.

Evenimentul îşi doreşte să promoveze segmente ale culturii tradiţionale, precum: meşteşugurile, elemente ale patrimoniului imaterial specifice Bucovinei, literatura de specialitate, turismul cultural se arată într-un comunicat de presă transmis de Centrul Cultural Bucovina.

Potrivit sursei citate, programul festivalului este foarte variat şi va cuprinde în afara tradiţionalelor concursuri de ouă încondeiate şi de încondeiat ouă, expoziţii concurs, lansări de carte, expoziţii gastronomice, concursuri de interpretare muzicală, o serie de activităţi cu caracter informativ, precum şi spectacole ce promovează folclorul specific.

Manifestarea se va încheia cu un concert extraordinar intitulat „Hristos a Înviat” la care își dau concursul : Dorel Vișan, Mariana Anghel, Ionuț Fulea, Grupul Cameral Instrumental Cantore și Grupul Vocal Anghelos se mai precizează în comunicat.

SURSĂ ARTICOL: NewsBucovina.ro

Serbările Zăpezii Vatra Dornei 2015 - Vezi Programul Complet !

Programul Serbărilor Zăpezii 2015 Vatra Dornei

Weekend-ul 13 - 15 Februarie 2015

Vineri, 13 Februarie

Michael Star

Cosmina

Sâmbătă, 14 Februarie

Michael Star

Compact

Adda

Hara

Duminică, 15 Februarie

Ansamblul "Bistriţa aurie"

Miruna si David Taran

Ionela Niţucă

Ansamblul Dorna Dorului

Pamfil Roata si Ana Ilca Mureşan

Madalina Candrea

Ansamblul Balada Bistrita

Alexandru Bradatan si Emilia Dorobantu

Weekend-ul 20 - 22 Februarie 2015

Vineri, 20 Februarie

Michael Star

Cosmina

Sâmbătă 21 Februarie

Michael Star

Alina Eremia

Odissey

Cabron

Duminică, 22 Februarie

Ilioara Stefanel

Ansamblu "Poienita", Poiana Stampei

Camelia Lucescu si Daiana Ivaşcu

Ionut Candrea

Cristian Pomohaci

Ansamblul Plaiurile Dornelor

Lucian Drăgan

SURSA: Primaria Vatra Dornei

Comuna-muzeu Ciocăneşti va găzdui cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Naţional al Păstrăvului

Satul cultural al României în 2014, comuna-muzeu Ciocăneşti va fi, la mijlocul lunii august, gazda celei de-a XI-a ediţii a Festivalului Naţional al Păstrăvului. Premergător acestui eveniment, încă din 11 august, la Ciocăneşti se vor derula activităţi în cadrul „Săptămânii plutăritului”.

Turiştii vor putea asista la etapele construcţiei unei plute şi la lansarea la apă a acesteia, dar nu vor lipsi nici concursurile obişnuite de la Ciocăneşti, cel de pescuit, gastronomic, „Cea mai frumoasă casă tradiţională”, „Cea mai frumoasă grădină cu flori”, „Costumul popular” sau „Lada de zestre”.

Anul acesta, evenimentele de la Ciocăneşti cuprind şi aniversarea a 20 de ani de activitate a Ansamblul „Bistriţa Aurie”, unul dintre cele mai reprezentative din Bazinul Dornelor. Astfel, sâmbătă, 16 august, Ansamblul va avea drept invitaţi la aniversare Orchestra „Lăutarii ” din Chişinău, condusă de maestrul Nicolae Botgros, un concert – eveniment, „Lăutarii ” fiind prezenţi doar o singură dată la Vatra Dornei, în urmă cu şase ani, la un spectacol electoral.

Pe 15 august, de hramul comunei, sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, spectacolul folcloric dedicat plutaşilor îi va avea drept invitaţi de onoare pe Matilda Pascal Cojocăriţa şi Ştefan Cigu. Ziua de duminică o va aduce la Ciocăneşti pe Delia, într-un alt spectacol în premieră pentru zona de munte a judeţului Suceava. Evenimentele se vor încheia, în jurul focului de tabără cu cântecele lui Alexandru Brădăţan şi ale Vlăduţei Lupău.

“Avem un program complex pentru turiştii noştri. Înafara spectacolelor şi a concursurilor vom organiza excursii pe Suhard şi vom redeschide şi mina turistică Oiţa. Nu va lipsi din program nici muzica folk de la focul de tabără, iar scriitorul Paul Braşcanu îşi va lansa cea mai nouă creaţie, "Năluci pe ape – plutaşii", a spus primarul din Ciocăneşti, Radu Ciocan. Evenimentele vor fi organizate de către Primăria şi Consiliul Local Ciocăneşti, Consiliul Judeţean Suceava, Autoritatea Naţională pentru Turism şi Asociaţia „Cele mai frumoase sate din România”(AFSR)

Localitatea Ciocăneşti a fost desemnată, în luna februarie, câştigătoarea primei ediţii a programului cultural şi turistic “Satul cultural al României 2014″, urmând ca pe parcursul anului să participe la o serie de evenimente ce vor contribui la promovarea acestuia la nivel naţional şi internaţional. Satul cultural al României 2014 este un program cultural şi turistic AFSR derulat sub înaltul patronaj al Ambasadei Franţei în România, cu sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Turism.

SĂPTĂMÂNA PLUTĂRITULUI

11 - 12 august – Construirea plutei cu participarea turiştilor – Concurs de găurit buşteni

13 august – Lansarea plutei pe Bistriţa Aurie la Botoş

14 august – Pluta pe Bistriţa Aurie

20.00 – Prohodul Maicii Domnului la Biserica din Ciocăneşti

15 august – 08.00 – Sfânta Liturghie la Bisericile din comună

11.00 – Întâlnire de suflet cu Ansamblul „Bistriţa Aurie” la 20 de ani de activitate

13.00 – Sfinţirea porţii sculptate de pe drumul de acces la Biserica Adormirea Maicii Domnului Ciocăneşti

13.30 – Parada populară

15.00 – Spectacol folcloric dedicat plutaşilor

Participă Ansamblurile:

„Bujorul de Munte” din Cîrlibaba

„Brăduţul” din Botoş

„Bistriţa Aurie” din Ciocăneşti

„Plaiurile Dornelor” din Vatra Dornei

„Coşnencuţa” din Coşna

şi soliştii:

Ana Maria Chiloti

Laura Niculiţă

Camelia Lucescu

Elisa Hechelciuc

Pamfil Roată

Invitaţi speciali: Matilda Pascal Cojocăriţa şi Ştefan Cigu

ora 21.30 – Plutaşii în jurul focului

16 august – Lansare de carte: „Năluci pe ape – plutaşii”- Paul Braşcanu

– Pluta pe Bistriţa Aurie

17 august – Sosirea plutelor la Ciocăneşti

– Premierea plutaşilor

FESTIVALUL PĂSTRĂVULUI

16 August

7.00 – Concursul naţional de pescuit

9.30 – Simpozion „Lada de zestre ”

11.00 – Incursiune pe muntele Suhard alături de Grupul vocal-instrumental „Piatra Şoimului” din Câmpulung Moldovenesc şi Dorica Raţiu

12.00 – Redeschiderea minei turistice Oiţa

14.00 – Festivitatea de premiere a concursului de pescuit

15.00 – Concurs gastronomic

18.00 – Festivitatea de premiere a concursului gastronomic

19.00 – Concert Extraordinar al Orchestrei „Lăutarii ” din Chişinău, condusă de maestrul Nicolae Botgros şi invitaţii săi.

21.30 – Folk şi poezie la lumina focului de tabără cu Vasile Mardare, Sorin Poclitaru şi Ştefania Iacob

17 August

8.00 – 12.00 – Sfânta liturghie la bisericile din comună

13.00 – Premierea concursurilor :

„Cea mai frumoasă casă tradiţională”

„Cea mai frumoasă grădină cu flori”

„Costumul popular”

„Lada de zestre”

15.00 – Cântec, joc şi voie bună cu :

Ansamblul „La Porţile Neamului” din Palanca

Ansamblul „Poieniţa” din Poiana Stampei

David şi Miruna Ţaran

Laura Erhan

Delia

Daggu Project

Alexandru Brădăţan şi Vlăduţa Lupău

21.30 – Hora Plăieşilor

Află mai multe pe Suceava News Online