Reportaj Pro TV despre comuna muzeu, Ciocănești - VIDEO

In inima Bucovinei, un intreg sat se transforma in muzeu. Asa cum in prea putine locuri se intampla, aici, consiliul local ii obliga pe cei care construiesc sa respecte vechea arhitectura a zonei.

Fatadele caselor sunt pictate cu motive traditionale, in culori vii. Astfel, locul s-a pastrat ca intr-o poveste de care turistii se bucura in fiecare an.

La aproape 100 de kilometri de Suceava, de-a lungul Bistriei Aurii, intr-o vale inecata parca de muntii impaduriti, se afla Ciocanesti. Pentru frumusetea sa si a celor 600 de case, a fost desemnat "Satul cultural al Romaniei" si astfel a devenit un muzeu viu.

Intr-o perioada in care inca se construieste haotic, iar multe localitati au fost mutilate de tabla, inox si geamuri tip termopan, aici oamenii si-au pastrat, ajutati si de autoritati, vechea arhitectura.

Aristica Ujica, localnica: "E o traditie la noi asta cu motivele nationale. Asa am primit-o de la parinti si la cativa ani le refacem, le vopsim, le ingrijim."

Marcel Scheul, viceprimarul comunei Ciocanesti: "In certificatele de urbanism se specifica: constructiile noi sau cele care intra in renovare sa aibe pe fatade motivele traditionale din Ciocanesti."

Munca nu este deloc usoara, povesteste cel mai in varsta mester popular din sat, o femeie. Avea doar 10 ani cand a lucrat impreuna cu tatal ei la prima ei casa traditionala din comuna. De atunci si-a continuat meseria si azi se poate mandri ca mai bine de jumatate din casele din Ciocanesti au fost pictate de mainile ei. Silvia Scheul, mester popular: "Am lucrat si noaptea, la bec, pana terminam. Erau multe case de facut si trebuia sa le fac."

Insa dincolo de frumusetea peisajelor si a caselor, zona are si oferte gastronomice. Doar suntem in Bucovina. Aici gasiti pastravul cu carne dulce, prajit in faina de malai. Iar de Pasti, localnicii va asteapta sa vopsiti sau sa pictati, impreuna cu ei ouale si sa vizitati "Muzeul National al Oualor Incondeiate".

Pentru cei care vor sa petreaca mai mult de o zi in localitate, o camera pe noapte pentru doua persoane costa 60 de lei, fara mic dejun.

CITEȘTE MAI MULTE PE: StirileProTV.ro

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

Cele mai frumoase locuri din Munţii Călimani

Masivul Călimani şi Ţara Dornelor reprezintă destinaţia ideală pentru o vacanţă la munte. Peisaje minunate, atracţii unice în ţară şi variate posibilităţi de distracţie dau reţeta unui sejur perfect.

Zonă turistică veche de mai bine de o sută de ani, Ţara Dornelor este locul perfect unde să te detaşezi departe de zgomotul oraşului. Iarna la schi, vara la river - rafting, mountain bike, zboruri cu parapanta, călărie montană, expediţii în Călimani, tiroliană şi „via ferrata“ - cale de fier, în Ţara Dornelor este imposibil să te plictiseşti.

Pentru un sejur reuşit în zona montană a judeţului Suceava, este recomandat să te cazezi la un hotel sau o pensiune din Vatra Dornei sau din localităţile din apropiere. Odată instalat la o pensiune, cu harta în mână sau cu ajutorul unui ghid este momentul să descoperi minunăţiile din acest colţ de ţară.

Lacul Colibiţa

Pe malurile acestui lac de acumulare din Munţii Călimani se află staţiunea turistică cu acelaşi nume. Lacul a fost creat prin construcţia, între 1977 şi 1991, a unul baraj cu scop hidroenergetic pe cursul râului Bistriţa.

Lacul este întins pe 270 de hectare şi are o lungime de, atenţie, 13 kilometri. Întinderea de apă se află la o altitudine de 900 de metri. Din zona lacului, pot fi admirate crestele Călimanilor.

Rezervaţia 12 Apostoli

Rezervaţia întinsă între pârâiele Neagra Sarului şi Poiana Negri este celebră pentru o serie de formaţiuni stâncoase neobişnuite. Stâncile seamănă extrem de mult cu oameni sau diverse creaturi, motiv pentru care au primit nume ca „Moşul”, „Mareşalul”, „Ramses”, „Mucenicul”, „Guşterul”, „Cămila”, „Dragonii”, „Cezar” sau „Nefertiti”. Aceste stânci alcătuiesc un soi de complex cunoscut drept „Tempul Uriaşilor”. La 12 apostoli se poate ajunge pornind pe un traseu care are că punct de plecare localitatea Gura Haitii.

Vatra Dornei

Staţiunea suceveană este înconjurată de Munţii Călimani, Rodnei, Bistriţei şi Giumalău. Este atât staţiune balneară, cât şi destinaţie de schi, având parte de turişti tot timpul anului. Staţiunea are parte de un telescaun ce te poartă până pe Dealul Negru, de unde ai parte de un peisaj impresionant.

Poţi pleca şi într-o călătorie cu barca pneumatică pe Bistriţa, dar şi într-o tură călare. În staţiune, devine tot mai popular şi „nordic walking”, un sport în care se folosesc nişte beţe asemănătoare celor de schi. Şi un truc pentru cei care mergeţi cu copiii: dacă vreţi ca veveriţele din parcul central să se apropie de voi, strigaţi-le „Mariana” şi oferiţi-le câteva nuci.

Cascadele Tihu şi Băuca

Sunt două cascade ce pot fi vizitate de turiştii care aleg să pornească spre traseul de creastă al Călimanilor.

Scaunul Domnului

Este un loc absolut special din Munţii Călimani şi este cel mai cunoscut punct de atracţie al defileului Mureşului, fiind un vârf muntos care domină Deda Bistra. La o înălţime de 1.381 m, platoul Scaunul Domnului veghează peste păduri şi sate, iar în spatele numele lui se ascunde o legendă care spune că acolo se afla scaunul de judecată pe care va şedea Domnul la Judecata de Apoi.

Platoul a fost format natural din zidurile stâncilor ce oferă o frumoasă panoramă spre crestele mai înalte ale Călimanilor. În zonă, apele repezi de munte aduc cu ele păstrăvi, lipani sau lostriţe, în timp ce vânătorii sau turiştii pot avea surpriza de a se întâlni cu mistreţi, urşi şi căpriori sau chiar frumoşii cocoşi de munte.

Accesul la Scaunul Domnului se poate face pe mai multe trasee. Cel mai recomandat ar fi traseul ce porneşte din satul Deda-Bistra de pe DN 15 (Tg Mureş - Topliţa) şi urcă până la Vârful Zăpodia Ursului, de acolo ajungându-se prin Şaua Scaunului pe Vârful Scaunul (marcaj banda albastră).

Gura Haitii

Satul este un ideal punct de plecare în trasee din masivul Călimani. De aici porneşte şi un traseu considerat a fi „cea mai frumoasă potecă turistică din ţară”. Drumul, lung de 1,7 kilometri, duce de la Gura Haitii în Templul Uriaşilor, din Rezervaţia 12 Apostoli. Traseul traversează păduri de molid şi brad şi pajişti subalpine, putând fi parcurs fie pe jos, fie călare sau cu bicicleta.

Vârful Pietrosul Călimanilor

Este un vârf vulcanic, cel mai înalt din Munţii Călimani, cu o înălţime de 2.100 de metri. Traseele spre vârf sunt absolut superbe, mai ales cel care porneşte din Gura Haitii şi continuă prin zonele 12 Apostoli şi Pietrele Roşii.

Pentru mai multe detalii despre Parcul Național Călimani accesați: www.calimani.ro !

CITEȘTE MAI MULTE PE: WorldWideRomania.com

Personalități de prestigiu la Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti

Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural Bucovina, Primăria şi Consiliul Local Ciocăneşti organizează, în zilele de 16-17 aprilie a.c., în cadrul programului „Paştele în Bucovina”, cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti.

La ediţia din acest an, care se desfăşoară „Sub Zodia Artelor”, organizatorii au invitat la Ciocăneşti personalităţi artistice reprezentative cum sunt actorul Ion Caramitru şi interpreta de muzică populară Maria Dragomiroiu.

Programul manifestărilor este următorul: sâmbătă, 16 aprilie, după deschiderea oficială a festivalului (ora 11.30), la Şcoala Gimnazială Ciocăneşti se va desfăşura cea de-a IV-a ediţie a Concursului „Tradiţie - Valoare sacră”, iar Casa de Cultură „Florin Gheucă” va găzdui Concursul de Încondeiere „Dr. Anton Setnic”, lansări de carte şi un simpozion (orele 12.00-14.00).

La Casa de Cultură „Florin Gheucă”, care între orele 12.00-15.30 va găzdui Târgul de Ouă Încondeiate, este programat, la ora 12.30, vernisajul expoziţiei de pictură „Spaţialitate şi volumetrie în arhitectura tradiţională bucovineană”, realizată de artistul plastic Radu Bercea (30 de lucrări în acuarelă, cu biserici, mănăstiri şi case tradiţionale din Bucovina).

La ora 13.00, pe platoul de festivităţi din localitate, va fi prezentată expoziţia-concurs „Coşul pascal”, iar de la ora 14.30, după slujba de sfinţire a festivalului şi prezentarea mesajului oficialităţilor, va avea loc primirea oficială în Academia Artelor Tradiţionale a meşterului popular Silvia Şcheul şi acordarea diplomelor pentru păstrarea motivelor tradiţionale ciocăneştene.

După-amiază, la ora 15.15, este programat concertul de muzică folk „Ochii albaştri ai lui Dumnezeu” prezentat de Ştefania Iacob, iar la ora 16.15, actorul Ion Caramitru şi muzicianul Aurelian Octav Popa vor susţine spectacolul „Dor de Eminescu”.

La ora 17.30 vor avea loc festivităţile de premiere ale concursurilor festivalului, iar seara (ora 20.00) participanţii vor avea parte de un concert de muzică de cameră („Muzicamerfest - compromisuri muzicale”) şi un recital cu arii din opere celebre (ora 21.00), susţinut de tenorul sucevean Sorin Ursan Delaclit.

Duminică, 17 aprilie, începând cu ora 8.00, la bisericile din comună va fi oficiată Sfânta Liturghie, iar între orele 11.00-17.00, la Casa de Cultură „Florin Gheucă” va continua Târgul de Ouă Încondeiate.

La ora 14.00, David şi Miruna Ţăran şi Ana Maria Chiloti vor interpreta cântece religioase, la ora 14.30 va avea loc concertul susţinut de Maria Dragomiroiu, iar la ora 17.00 organizatorii vor anunţa închiderea festivalului.

CITEȘTE MAI MULTE PE: MonitorulSV.ro

Conferinţa Naţională Salvamont se organizează la Vatra Dornei

Vatra Dornei va fi gazda Conferinţei Naţionale Salvamont, eveniment care se va derula în perioada 25-27 aprilie. Ultima manifestare de acest gen s-a derulat la Vatra Dornei în 1985, astfel încât acţiunea de la finalul acestei luni poate fi considerată una de referinţă pentru salvamontiştii din această parte a ţării.

„Este o responsabilitate mare pentru noi să organizăm un astfel de eveniment, dar sunt convins că totul va fi ca la carte. Serviciile oferite de reprezentanţii Salvamont au salvat sute de vieţi, iar de multe ori fiecare secundă contează enorm. De aceea, trebuie să fim pregătiţi mereu şi să alegem cele mai bune soluţii, iar o întâlnire cum este cea de la finalul lunii aprilie nu poate fi decât extrem de utilă”, a explicat Petrică Ariciuc, şeful Salvamont Vatra Dornei.

Suceava este unul din cele 24 de judeţe din România în care există servicii Salvamont şi chiar dacă intervenţiile nu sunt foarte spectaculoase şi numeroase, acestea au fost mereu extrem de utile.

CITEȘTE ARTICOLUL COMPLET PE: MonitorulSV.ro

Comuna Dorna Arini se promovează turistic prin ”Cobza de Vacanță” - VIDEO

Comuna Dorna Arini, ce pune la bătaie o zestre remarcabilă a peisajelor, mănăstirilor și obiceiurilor bucovinene, vrea sa își facă renume în țară și peste hotare și, astfel, beneficiază de promovare turistica în cadrul unui proiect finanțat cu fonduri europene care a fost demarat acum aproximativ 4 ani de către actualul primar al comunei, Ioan Moraru. Și pentru că are personalitatea ei distinctă, comuna Dorna Arini nu-și strigă frumusețea cu buciumul bucovinean, ci cu tradiționala cobză.

“Cobza de vacanță la Dorna Arini” este brand-ul localității, și are sarcina de a aduce celebritate locului, în schimbul a circa 150 de mii de euro. Nu e tocmai o misiune imposibilă, dacă luăm la rând minunățiile pentru care turiștii din toată Europa, nu doar din Romania, străbat și în prezent mii de kilometri.

Mănăstirile ortodoxe din regiune impresionează atât prin vechimea lor, cât și prin arhitectura lor: Mănăstirea Piatra Tăieturii, Schitul Mestecăniș sau Schitul Podu Coșnei. La câțiva km de Vatra Dornei, se pot vizita vestitele lăcașuri de cult: Mănăstirea Putna, Sucevița, Moldovița, Voroneț și Humor.

În comuna Dorna Arini, la poalele Dealului Bârnărel, se află Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului, ctitorită de IPS Teodosie Tomiteanul, Arhiepiscopul Tomisului. Mănăstirea este ridicată în întregime din lemn, ceea ce o îi oferă statutul de monument unic în țara noastră.

Totodată, este cunoscută și pentru clopotnița din lemn, care are o înălțime de 60 de metri și găzduiește 24 de clopote, dintre care cel mai mare cântărește 5 tone.

Dar sufletul locului nu stă însă în gravitatea vieții monahale, ci este reprezentat, mai degrabă, de cobză, un simbol cu nenumărate tâlcuri la Dorna Arini, care sugerează bogăția experienței pe care o trăiești pe aceste meleaguri.

Pe lângă instrumentul muzical consacrat, cobza mai semnifică în Bucovina și coșul artizanal tradițional, dar și o spectaculoasă specialitate culinară cu păstrăv.

La Dorna Arini, cobzarii se reunesc în fiecare an, în cadrul festivalului național al Cântecului Cetinii de la sfârșitul verii.

Iarna, turiști din toată țara și din străinătate se strâng în vatra satului pentru Festivalul de tradiții și obiceiuri de iarnă, organizat în cea de-a treia zi de Crăciun.

De asemenea, din Dorna Arini este posibil accesul în mai multe masive montane: Giumalău (prin Rusca și din Cheile Zugrenilor), Rarău (din Cheile Zugrenilor și Chiril), Munții Bistriței (prin Dorna Arini și Rusca), Pietrosul Bistriței (prin Cheile Zugrenilor, Cozănești și Rusca). Localitățile învecinate cu aceasta sunt Ortoaia, Rusca, Șaru Dornei și Vatra Dornei.

Sunt populare și activitățile în aer liber, precum echitația, drumețiile, plimbarea cu pluta, ciclismul montan, etc.

La conferința de presă de finalizare a proiectului, din vara anului trecut, primarul Ioan Moraru a declarat: „Am dorit şi cred că am reuşit într-o bună măsură să contribuim la dezvoltarea economică a comunei Dorna Arini într-o manieră în care bogăţiile sale naturale şi culturale să fie în egală măsură apreciate în prezent şi păstrate pentru generaţiile viitoare cu respectarea principiilor dezvoltării durabile şi ale protecţiei mediului. În cei mai bine de patru ani cât a durat implementarea acestui proiect am reuşit să dezvoltăm capacitatea administrativă a Primăriei comunei Dorna Arini prin implicarea personalului din primărie, am implementat pachetul de promovare turistică al comunei Dorna Arini şi am organizat două ediţii ale Festivalului Naţional ”Cântecul Cetinii”. De asemenea, s-a reuşit păstrarea locurilor de muncă permanente în turism şi chiar crearea de noi locuri de muncă, dar şi creşterea volumului investiţiilor în dezvoltarea sectorului turistic la nivelul comunei”.

Vă prezentăm în continuare câteva filme documentare, preluate de pe site-ul oficial al proiectului, www.cobzadevacanta.ro, care exprimă cel mai bine cele detaliate mai sus. Vizionare plăcută !

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - SPOT TV

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - FILM DOCUMENTAR

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - VARA

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - TOAMNA

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - IARNA

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - PRIMĂVARA

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - CE ESTE O COBZĂ

Mai multe detalii despre proiect și despre comuna Dorna Arini găsiți pe www.cobzadevacanta.ro !

Cum arăta Vatra Dornei în anii 80 față de 2016 ... Vezi un documentar despre Vatra Dornei de altădată si spune-ti parerea !

Vă propunem să vizualizați un documentar despre Vatra Dornei și restul Tării Dornelor realizat în anii 80 și intitulat „Vatra Dornei - Drumuri și Confluențe”, care prezintă aspectul și atracțiile stațiunii din acele timpuri, detalii despre viața oamenilor, despre activitatea economica, ... , etc.

După ce vizualizați filmulețul vă invităm să vă spuneți părerea, în secțiunea de comentarii, în legătură cu felul în care a evoluat, sau nu, orașul nostru din anii 80 și până astăzi, în 2016. Arată orașul mai bine astăzi sau era mai agreabil în urmă cu peste 30 de ani ? S-a schimbat Vatra Dornei în bine sau timpul a cam stat în loc pentru orașul nostru ? Spune-ți părerea pe VatraDorneiLive.ro !

Folosește secțiunile de comentarii de mai jos și spune-ți părerea !

Ciocănești a primit, din nou, titlul de Sat Cultural al României

Localitatea Ciocănești din județul Suceava se află printre cele 23 de Sate Culturale ale României care au fost desemnate, vineri, la București, de Asociația cele mai frumoase sate din România (AFSR).

Comuna Muzeu Ciocanesti este atestata documentar din anul 1400, într-un hrisov prin care se consemneaza primirea muntelui Suhard, de catre Alexandru Cel Bun, de la doamna sa Ana, ca danie de domnie.

Ciocanesti a fost prima asezare locuita aparuta în calea ctitorilor Moldovei, incepând cu Bogdan si Dragos, întemeietorul de tara, pâna la Stefan Cel Mare si Sfânt, în secolul al XV – lea si continuand cu alti domni ai Moldovei care au venit in Ciocaanesti, unde pe lânga suflet românesc, au gasit mesteri faurari pentru armele lor. De aici vine si denumirea comunei Ciocanesti, de la mesterii "ciocanari de arme" din atelierele lui Stefan cel Mare, din aceasta zona, care l-au ajutat sa apere si sa pastreze pentru noi si pentru "urmasii urmasilor nostri", pamântul sfânt si roditor al Moldovei.

În anul 1774, localitatea Ciocanesti este amintita în documente austriece, odata cu anexarea Nord-Vestului Moldovei, denumit ulterior „Bucovina „(Tara Padurilor de Fagi în traducere), la Imperiul Habsburgic, urmare a Tratatului de la Kuciuk-Kainardji.

Baronul Enzenberg, al doilea Guvernator militar al Bucovinei, a dispus despagubiri masive în zona Dornelor pentru asezarea colonistilor germani, în vederea exploatarii unor zacaminte de fier si mangan.

În anul 1918, consecinta a Tratatului de la Paris - Verssailles, Bucovina, din care facea parte si localitatea Ciocanesti, revine României prin suprimarea unei nedreptati istorice care a durat 144 de ani.

Cu toate acestea trecând peste influientele austriece, predominante în localitatile vecine, Ciocanestiul si-a pastrat autenticitatea si specificul românesc, lucru ilustrat si astazi în existenta si mentinerea ornamentelor si motivelor nationale traditionale viu colorate, nu numai pe costumele populare ci si pe cladirile si locuintele cetatenilor din comuna.

Pentru a primi titlul de SAT CULTURAL AL ROMÂNIEI 2016 comunele candidate au depus candidatura, au trecut de etapa de preselecție si au prezentat în fața juriului programele culturale (minim 5 evenimente care se vor derula în acest an).

Juriul format din specialiști a acordat punctaje cuprinse intre 80 – 100 puncte comunelor finaliste.

Cele 23 de SATE CULTURALE ALE ROMÂNIEI sunt :

Comuna Ciocănești, județul Suceava, reprezentată de dl Primar Radu Ciocan

Comuna Drăguș, județul Brașov, reprezentată de dl Primar Gheorghe Sucaciu

Comuna Sângeorgiu de Mureș, județul Mureș, reprezentată de dl Primar Sofalvi Szabolcs

Comuna Vorona, județul Botoșani, reprezentată de dl Primar Aurel Ștefan

Comuna Miroslava, județul Iași, reprezentată de dl Primar Dan Niță

Comuna Sisești, județul Mehedinți, reprezentată de dl Primar Răducan Marian

Comuna Șiria, județul Arad, reprezentată de dl Primar Valentin Bot

Comuna Tulgheș, județul Harghita, reprezentată de dl Primar Marcel Vancu

Comuna Vadu Crișului, județul Bihor, reprezentată de dl Primar Dorel Florian

Comuna Izvoarele, județul Prahova, reprezentată de dna Primar Margareta Dinulescu

Comuna Jidvei, județul Alba, reprezentată de dl Primar Alin Trif

Comuna Cândești, județul Dâmbovița, reprezentată de dna Primar Popa Georgeta

Comuna Bacia, județul Hunedoara, reprezentată de dl Primar Panţa Nicolae

Comuna Horia, județul Constanța, reprezentată de dl Primar Gigel Sava

Comuna Bonțida, județul Cluj, reprezentată de dl Primar Emil Cărhat

Comuna Ruginoasa, județul Iași, reprezentată de dl Primar Ionel Moraru

Comuna Arcani, județul Gorj – reprezentată de dl Primar Aristică Coiculescu

Comuna Costești, județul Vâlcea, reprezentată de dl Primar Toma Marius Pestereanu

Comuna Dudeștii Noi, județul Timiș, reprezentată de dl Primar Alin Adrian Nica

Comuna Văcăreni, județul Tulcea, reprezentată de dl Primar Neagu Costel Neagu

Comuna Cornești, județul Cluj, reprezentată de dl Primar Dorel Julean

Comuna Polovragi, județul Gorj, reprezentată de dl Primar Ștefan Făsuescu

Comuna Prundeni, județul Vâlcea, reprezentată de dl Primar Ion Horăscu

Satele Culturale ale României este un program AFSR inițiat în ianuarie 2014 sub patronajul Ambasadei Franței în România și a Delegației Wallonie – Bruxelles la București, cu scopul de a promova patrimoniul cultural și turistic al satului românesc.

Comunele din România au putut candida la acest titlu cu condiția să organizeze pe parcursul acestui an minimum 5 evenimente culturale – expoziții, festivaluri, concursuri, etc – în domeniul culturii, artei populare, gastronomiei și turismului cultural.

Jurizarea programelor culturale propuse de comunele finaliste :

Calitatea, numărul și diversitatea evenimentelor – 50 puncte

Viziunea comunei, prezentarea proiectelor de dezvoltare – 20 puncte

Parteneriatul – 10 puncte

Experiența candidatului – 10 puncte

Importanța și impactul evenimentelor – 10 puncte

CITESTE MAI MULT PE: SuceavaNews.ro

Serbările Zăpezii 2016 s-au anulat din cauza condițiilor meteo

Dupa ce in cursul zilei de ieri, 15.02.2016, Primaria Vatra Dornei anuntase ca editia cu numarul 33 a Serbarilor Zapezii va avea loc in weekend-ul 19 - 21 Februarie 2016, iata ca astazi a anuntat anularea tuturor manifestarilor din cauza conditiilor meteo nefavorabile unui asemenea eveniment, conditii care totusi se stiau si ieri.

”Răzgândelile” si ”bâlbele” executivului dornean tind sa devina deja penibile ... ba stabilim programul ca poate facem serbarile, ba se fac serbarile, ba nu se mai fac ... nu ne-ar fi mare mirarea ca maine sau poimaine sa se anunte iar ca se vor face daca cumva se schimba prognoza peste noapte !

Evenimentul ar fi urmat să se desfăşoare pe parcursul weekend-ului 19 - 21 februarie, iar locaţia unde urmau să aibă loc concertele ar fi trebuit să fie stabilită de comun acord cu cei de la TVR Iaşi, care în ziua de duminică ar fi televizat spectacolul folcloric. Vineri, 19 februarie, pe scena Serbărilor urma să fie prezent localnicul Michael STAR, cu party în aer liber, iar sâmbătă, 20 februarie, ar fi evoluat Mandinga şi Puya.

Pe de alta parte, probabil ca este mai bine ca s-a decis anularea Serbarilor pentru ca oricum felul in care ar fi fost organizate nu ar fi adus nici un fel de beneficiu turismului dornean, o data din cauza vremii total nefavorabile (cu toate ca s-au mai facut serbari pe ploaie in alti ani) dar pe de alta parte, si cel mai important, din cauza timpului foarte scurt in care ar fi trebuit sa se faca mediatizarea evenimentului.

Nu poti sa atragi public pentru un astfel de eveniment daca hotarasti sa-l faci cu doar cateva zile inainte ! Cum s-ar fi putut atrage turisti care sa vina la Serbarile Zapezii Vatra Dornei, asa din scurt, astfel incat sa aiba de castigat si agentii economici dorneni si implicit bugetul local ? Organizarea in acest mod ar fi fost doar o risipa de fonduri, care dat fiind anularea Serbarilor, speram sa fie folosite in alte scopuri, insa cu mai multa ”chibzuinta”.

Din pacate, nu ne ramane decat sa spunem ca lipsa de viziune a executivului si a consiliului local dornean s-a vazut si in organizarea serbarilor care, culmea, ar trebui sa fie cel mai important eveniment din agenda anuala a municipiului Vatra Dornei. Dar cum cel mai simplu este sa dam vina pe prognoza atunci concluzionam spunand ca doar vremea este de vina si nimeni altcineva ! Doar asa este si cu caldura din apartamentele dornenilor ... vremea este de vina, nu-i asa ? Sa speram totusi ca vor veni vremuri mai bune sau mai bine zis, vremuri noi si oameni noi !

Reportaj Pro TV despre Vatra Dornei - VIDEO

Luni incepe vacanta elevilor, ce tine o saptamana, dar multi se relaxeaza deja in statiunile de la munte.

Cei care au cautat sa scape de aglomeratia de pe Valea Prahovei si au vrut si preturi mai mici au optat pentru Perla Bucovinei, adica pentru Vatra Dornei.

Acolo au la dispozitie 3 kilometri de partie, iar weekendul acesta si vremea a fost de vis. Cu chiote de veselie, muzica si multa energie, turistii au alunecat in voie pe partia din Vatra Dornei.

Oamenii s-au aratat incantati nu doar de atmosfera, ci si de preturi. O tura cu telescaunul la Vatra Dornei costa 3 lei, iar lectiile de schi sau snorboarding pornesc de la 20 de lei de persoana pe zi si ajung pana la 50 de lei, in cazul celor care vor sa aiba un instructor doar pentru ei.

Turista: "E mai putin aglomerata decat pe Valea Prahovei, zona e superba. Preturile sunt mult mai onorabile aici."

Ce-i drept, elevii au lasat deoparte temele. Dar nu s-au ferit de cursuri, atunci cand a venit vorba sa invete sa schieze.

Cei care nu au avut curaj sa se aventureze pe partie au gasit alte variante de distractie.

Turista: "Este foarte ok si de dat cu sania si ii plac si schiurile doar ca inca nu are curaj sa se bage la schiuri."

Gol nu a ramas nici patinoarul. Cum vremea se incalzeste, administratorii se straduiesc sa mentina in functiune tunurile de zapada artificiala, pentru a nu le da planurile peste cap celor care au venit in zona in vacanta.

SURSĂ ARTICOL: StirileProTV.ro

Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate 2015 are loc la Ciocanești în Duminica Floriilor

Comuna suceveană Ciocănești, desemnată „Satul cultural al României 2014” va găzdui, duminică, 5 Aprilie 2015, la Casa de Cultură „Florin Gheucă”, cea de-a XII-a ediție a „Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate”.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Suceava, Centrul Cultural “Bucovina” prin Direcția Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale, Primăria și Consiliul Local Ciocănești.

Iniţiat în urmă cu zece ani, cu scopul de a menţine şi de a promova unul dintre cele mai răspândite şi cunoscute meşteşuguri din Bucovina, ce se păstrează cu sfințenie în acest spațiu , fiind transmis din generație în generație, Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate a ajuns să se confunde cu numele localităţii în care se desfăşoară, Comuna Muzeu Ciocăneşti.

Evenimentul îşi doreşte să promoveze segmente ale culturii tradiţionale, precum: meşteşugurile, elemente ale patrimoniului imaterial specifice Bucovinei, literatura de specialitate, turismul cultural se arată într-un comunicat de presă transmis de Centrul Cultural Bucovina.

Potrivit sursei citate, programul festivalului este foarte variat şi va cuprinde în afara tradiţionalelor concursuri de ouă încondeiate şi de încondeiat ouă, expoziţii concurs, lansări de carte, expoziţii gastronomice, concursuri de interpretare muzicală, o serie de activităţi cu caracter informativ, precum şi spectacole ce promovează folclorul specific.

Manifestarea se va încheia cu un concert extraordinar intitulat „Hristos a Înviat” la care își dau concursul : Dorel Vișan, Mariana Anghel, Ionuț Fulea, Grupul Cameral Instrumental Cantore și Grupul Vocal Anghelos se mai precizează în comunicat.

SURSĂ ARTICOL: NewsBucovina.ro

Serbările Zăpezii Vatra Dornei 2015 - Vezi Programul Complet !

Programul Serbărilor Zăpezii 2015 Vatra Dornei

Weekend-ul 13 - 15 Februarie 2015

Vineri, 13 Februarie

Michael Star

Cosmina

Sâmbătă, 14 Februarie

Michael Star

Compact

Adda

Hara

Duminică, 15 Februarie

Ansamblul "Bistriţa aurie"

Miruna si David Taran

Ionela Niţucă

Ansamblul Dorna Dorului

Pamfil Roata si Ana Ilca Mureşan

Madalina Candrea

Ansamblul Balada Bistrita

Alexandru Bradatan si Emilia Dorobantu

Weekend-ul 20 - 22 Februarie 2015

Vineri, 20 Februarie

Michael Star

Cosmina

Sâmbătă 21 Februarie

Michael Star

Alina Eremia

Odissey

Cabron

Duminică, 22 Februarie

Ilioara Stefanel

Ansamblu "Poienita", Poiana Stampei

Camelia Lucescu si Daiana Ivaşcu

Ionut Candrea

Cristian Pomohaci

Ansamblul Plaiurile Dornelor

Lucian Drăgan

SURSA: Primaria Vatra Dornei

Comuna-muzeu Ciocăneşti va găzdui cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Naţional al Păstrăvului

Satul cultural al României în 2014, comuna-muzeu Ciocăneşti va fi, la mijlocul lunii august, gazda celei de-a XI-a ediţii a Festivalului Naţional al Păstrăvului. Premergător acestui eveniment, încă din 11 august, la Ciocăneşti se vor derula activităţi în cadrul „Săptămânii plutăritului”.

Turiştii vor putea asista la etapele construcţiei unei plute şi la lansarea la apă a acesteia, dar nu vor lipsi nici concursurile obişnuite de la Ciocăneşti, cel de pescuit, gastronomic, „Cea mai frumoasă casă tradiţională”, „Cea mai frumoasă grădină cu flori”, „Costumul popular” sau „Lada de zestre”.

Anul acesta, evenimentele de la Ciocăneşti cuprind şi aniversarea a 20 de ani de activitate a Ansamblul „Bistriţa Aurie”, unul dintre cele mai reprezentative din Bazinul Dornelor. Astfel, sâmbătă, 16 august, Ansamblul va avea drept invitaţi la aniversare Orchestra „Lăutarii ” din Chişinău, condusă de maestrul Nicolae Botgros, un concert – eveniment, „Lăutarii ” fiind prezenţi doar o singură dată la Vatra Dornei, în urmă cu şase ani, la un spectacol electoral.

Pe 15 august, de hramul comunei, sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, spectacolul folcloric dedicat plutaşilor îi va avea drept invitaţi de onoare pe Matilda Pascal Cojocăriţa şi Ştefan Cigu. Ziua de duminică o va aduce la Ciocăneşti pe Delia, într-un alt spectacol în premieră pentru zona de munte a judeţului Suceava. Evenimentele se vor încheia, în jurul focului de tabără cu cântecele lui Alexandru Brădăţan şi ale Vlăduţei Lupău.

“Avem un program complex pentru turiştii noştri. Înafara spectacolelor şi a concursurilor vom organiza excursii pe Suhard şi vom redeschide şi mina turistică Oiţa. Nu va lipsi din program nici muzica folk de la focul de tabără, iar scriitorul Paul Braşcanu îşi va lansa cea mai nouă creaţie, "Năluci pe ape – plutaşii", a spus primarul din Ciocăneşti, Radu Ciocan. Evenimentele vor fi organizate de către Primăria şi Consiliul Local Ciocăneşti, Consiliul Judeţean Suceava, Autoritatea Naţională pentru Turism şi Asociaţia „Cele mai frumoase sate din România”(AFSR)

Localitatea Ciocăneşti a fost desemnată, în luna februarie, câştigătoarea primei ediţii a programului cultural şi turistic “Satul cultural al României 2014″, urmând ca pe parcursul anului să participe la o serie de evenimente ce vor contribui la promovarea acestuia la nivel naţional şi internaţional. Satul cultural al României 2014 este un program cultural şi turistic AFSR derulat sub înaltul patronaj al Ambasadei Franţei în România, cu sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Turism.

SĂPTĂMÂNA PLUTĂRITULUI

11 - 12 august – Construirea plutei cu participarea turiştilor – Concurs de găurit buşteni

13 august – Lansarea plutei pe Bistriţa Aurie la Botoş

14 august – Pluta pe Bistriţa Aurie

20.00 – Prohodul Maicii Domnului la Biserica din Ciocăneşti

15 august – 08.00 – Sfânta Liturghie la Bisericile din comună

11.00 – Întâlnire de suflet cu Ansamblul „Bistriţa Aurie” la 20 de ani de activitate

13.00 – Sfinţirea porţii sculptate de pe drumul de acces la Biserica Adormirea Maicii Domnului Ciocăneşti

13.30 – Parada populară

15.00 – Spectacol folcloric dedicat plutaşilor

Participă Ansamblurile:

„Bujorul de Munte” din Cîrlibaba

„Brăduţul” din Botoş

„Bistriţa Aurie” din Ciocăneşti

„Plaiurile Dornelor” din Vatra Dornei

„Coşnencuţa” din Coşna

şi soliştii:

Ana Maria Chiloti

Laura Niculiţă

Camelia Lucescu

Elisa Hechelciuc

Pamfil Roată

Invitaţi speciali: Matilda Pascal Cojocăriţa şi Ştefan Cigu

ora 21.30 – Plutaşii în jurul focului

16 august – Lansare de carte: „Năluci pe ape – plutaşii”- Paul Braşcanu

– Pluta pe Bistriţa Aurie

17 august – Sosirea plutelor la Ciocăneşti

– Premierea plutaşilor

FESTIVALUL PĂSTRĂVULUI

16 August

7.00 – Concursul naţional de pescuit

9.30 – Simpozion „Lada de zestre ”

11.00 – Incursiune pe muntele Suhard alături de Grupul vocal-instrumental „Piatra Şoimului” din Câmpulung Moldovenesc şi Dorica Raţiu

12.00 – Redeschiderea minei turistice Oiţa

14.00 – Festivitatea de premiere a concursului de pescuit

15.00 – Concurs gastronomic

18.00 – Festivitatea de premiere a concursului gastronomic

19.00 – Concert Extraordinar al Orchestrei „Lăutarii ” din Chişinău, condusă de maestrul Nicolae Botgros şi invitaţii săi.

21.30 – Folk şi poezie la lumina focului de tabără cu Vasile Mardare, Sorin Poclitaru şi Ştefania Iacob

17 August

8.00 – 12.00 – Sfânta liturghie la bisericile din comună

13.00 – Premierea concursurilor :

„Cea mai frumoasă casă tradiţională”

„Cea mai frumoasă grădină cu flori”

„Costumul popular”

„Lada de zestre”

15.00 – Cântec, joc şi voie bună cu :

Ansamblul „La Porţile Neamului” din Palanca

Ansamblul „Poieniţa” din Poiana Stampei

David şi Miruna Ţaran

Laura Erhan

Delia

Daggu Project

Alexandru Brădăţan şi Vlăduţa Lupău

21.30 – Hora Plăieşilor

Află mai multe pe Suceava News Online

Moara de apă 100% românească, din satul Gura Haitii, se incăpățâneaza să "trăiasca"

În satul Gura Haitii, comuna Șaru Dornei, mai funcționează încă moara de apa a familiei Avarvarei. Ca să poți vizita această străveche instalație tehnică, trebuie să străbați un drum aproape grandios, prin satele risipite ale comunei mai sus menționate.

Aici, ascunsă ochiului de cele câteva sălcii, se află casa de scânduri a morii, acoperită cu internită, și la care veneau sătenii din împrejurimile Călimanilor și ale Dornelor.

Aceștia sunt însă tot mai puțini. Moara de apă a morarului Avarvarei, își trăiește ultimele zile, asa cum s-a întâmplat cu suratele ei din zona Bucovinei. Tânărul care ne însoțește, aflat la a treia generație de morari, ne spune modest că el știe că este ultima moară funcțională din județ.

O vizită aici înseamnă, pe lângă satisfacția turistică, o alta istorică și lingvistică, căci, oricare moară de apă în funcțiune este, întâi de toate, un martor viu al continuității românilor pe plaiurile Bucovinei, demni urmași ai dacilor liberi.

Mă uit la ea cum se profilează micuță și stingheră la marginea unei fânețe unde iarba abia cosită, este întinsă la uscat. În fundal se văd munții vulcanici din Parcul Național Călimani, cu primul front de lavă, cel al Piciorului Calului.

Moara este alimentată de un braț deviat al pârâului, ce face un cot în acest capăt de sat. Moara de apă este singura instalație specific românească, ai cărei termeni tehnici sunt cu toții de origine latină.

Intru, după ce morarul deschide lacătul greu de la ușa coșcovită, ca într-un muzeu. Deși nu știu decat că, moara produce prin măcinare mălai și făină prin sistemul de rotire a unei roți alergătoare, care este așezată pe una stătătoare, documentarea mă luminează asupra tuturor componentelor: strat, cai, călușei, coardă, inimă, dinți, măsele, chingă, fruntar, fus, căpăstru, brotac, ciutură.

Toate, după cum spuneam, denumiri latine, fără urmă de intervenție slavă, maghiară ori turanică.

Din acest punct de vedere, moara românească nu a făcut nicio ,,achiziție” de piese străine, pentru simplul motiv că era perfectă. Astfel, s-au păstrat nealterate toate denumirile originale. Și mai este un motiv, morarii sau sătenii pricepuți puteau confecționa ei înșiși toate piesele de care aveau nevoie.

O vorbă veche spunea că: ,, Moara când stă, atunci se sfărâmă”. Așa este și acum, are ceva stricat, și nu prea îl mai trage inima să repare. La magazinele mixte din sat a băgat mălai.

Morarul nu este plin de făină, este îmbrăcat la fel ca ceilalți munteni, se duce să strângă fânul de iunie, proaspăt cosit. Este conștient că meseria învățată de la bunici și părinți, se stinge, de aceea nu mi se pare nici trist și nici necăjit.

Moara o va ține pentru el, până când și alți turiști sau etnografi de la muzeul satului îi vor aduce ceva satisfacție, apreciind faptul că aici a funcționat până în secolul XXI o … moară de zmicurat cucuruz.

SURSA: Romania-Redescoperita.ro

Tiroliană şi river rafting pentru turiştii care şi-au petrecut minivacanţa de 1 Mai la Vatra Dornei

Minivacanţa de 1 mai a adus un număr mare de turişti în Bucovina, iar mulţi dintre ei au căutat tot felul de distracţii pentru a alunga monotonia.

Masivul Rarău cu Pietrele Doamnei a fost una dintre destinaţiile care au atras mulţi turişti, iar faptul că se poate ajunge cu maşina în condiţii optime a făcut ca vineri şi sâmbătă să se înregistreze un număr mare de oameni.

Şi la Vatra Dornei au fost mulţi turişti, gradul de ocupare a hotelurilor şi pensiunilor cu o capacitate medie de cazare fiind spre 100%.

Aici, cea mai mare aglomeraţie s-a înregistrat la telescaun, dar turiştii au mai avut şi alte opţiuni, cum ar fi plimbările cu calul în zona Runc sau scurte drumeţii montane pe potecile din apropierea staţiunii Vatra Dornei.

Au existat şi activităţi pentru amatorii de adrenalină. Tiroliana montată peste râul Dorna chiar în centrul staţiunii a atras, în medie, câte 50 de oameni pe zi. Cel mai tânăr client al angajaţilor Salvamont Vatra Dornei a fost un copil de 4 ani, în timp ce la polul opus s-a situat un bărbat care a împlinit 72 de ani.

Programul de easy rafting s-a bucurat şi el de succes, zilnic existând programări pentru plimbarea pe apele râului Bistriţa. Traseul de 11 km a avut plecarea înainte de Crucea şi sosirea la podul de la Barnar, aproape de Broşteni.

Petrică Ariciuc, şeful Serviciului Salvamont Vatra Dornei, a explicat: „A existat un interes important din partea turiştilor pentru diferite activităţi, iar dacă vremea ar fi permis probabil că şi sâmbătă după-amiază, şi duminică am fi avut un număr mare de solicitări. Aceste acţiuni se vor permanentiza începând cu partea a doua a lunii iunie şi se vor menţine pe tot parcursul verii. În plus, la vară vom avea în fiecare zi de marţi şi joi, activităţi gratuite pentru turişti, respectiv via ferata şi drumeţii montane cu ghizi autorizaţi”.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Lacul Colibita, vacanta de vis in inima Transilvaniei, la poalele muntilor Calimani - VIDEO

Sursa Foto: blogprinvizor.ro

In inima Transilvaniei, va asteapta lacul Colibita, unde natura si oamenii locului au creat o atmosfera de basm. Turistii pot face drumetii si sporturi nautice, iar dupa mesele copioase cu care ii asteapta proprietarii de pensiuni, se relaxeaza pe nisip.

In inima muntilor vulcanici Calimani, la aproximativ o ora de mers cu masina din Bistrita, descoperim in toata splendoarea sa, Lacul Colibita. Taram binecuvant, in care apa mangaie parca poalele muntilor.

Dincolo de spectacolul naturii, si oamenii locului au pus umarul pentru a crea un colt de basm. Ce poate fi mai frumos decat sa stai cu picioarele goale pe nisipul fin de la mare si sa privesti in zare catre zapada ce acopere inca varful muntelui ?

Nu e de mirare ca multi dintre turistii si-au rezervat camere cu cateva luni in urma. Proprietarii pensiunilor vor sa nu faca din Colibita doar un loc bun pentru somn si mancare buna. Asa ca atrag turistii si prin sport.

Pentru clientii mai pretentiosi proprietarii au gasit varianta perfecta: au constuit bungalouri de lux cu acces la ponton. Imediat ce se trezesc acestia pot iesi in natura nestingheriti la o plimbare cu barca, evident acest serviciu este inclus in pretul de 100 de Euro pe care turistul il plateste pentru o noapte de cazare aici.

Dupa ce v-ati relaxat ori ati facut o plimbare in caiac, pe apele lacului, puteti sa vizitati si castelul lui Dracula din pasul Tihuta, aflat la 20 de km distanta.

SURSA: StirileProTV.ro

Sprijin pentru Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate din Ciocăneşti

OMV Petrom anunţă că a lansat o nouă campanie în toate staţiile Petrom din România, în perioada 16 – 19 aprilie a.c.

Dintr-un comunicat al companiei aflăm că această campanie face parte din platforma „Colecţia Reuşite Româneşti” lansată în toamna anului trecut, prin care compania îşi propune să inspire şi să le reamintească românilor motivele de mândrie naţională – de la produsele fabricate în România, până la tradiţiile şi obiceiurile româneşti.

Adrian Nicolaescu, director retail, declară: „Încondeiatul ouălor de Paşte este un obicei specific românilor, vechi de sute de ani. Pentru că OMV Petrom susţine tradiţiile, câte un eurocent din fiecare tranzacţie cu carburant efectuată în staţiile Petrom în perioada campaniei va fi donat către Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate din Ciocăneşti, judeţul Suceava.

În plus, compania va finanţa dezvoltarea unui site internet pentru promovarea muzeului – www.muzeuloualorincondeiate.ro”.

În Ciocăneşti, tradiţia încondeierii ouălor datează de mai mult de 100 de ani. În comună, există în continuare încondeietori-profesori care predau tehnica încondeierii ouălor, dar şi tineri care învaţă acest meşteşug pentru ca tradiţia să nu se piardă. Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate a fost înfiinţat la iniţiativa autorităţilor locale, în 2007. În prezent, colecţia administrată a ajuns la aproximativ 3.000 de ouă încondeiate. Ciocăneşti este singurul loc din ţară unde motivele folosite la încondeierea ouălor se găsesc şi pe costumele naţionale, dar şi pictate sau sculptate pe casele din sat. Din aceste motive, comuna Ciocăneşti – Bucovina a fost declarată comună-muzeu, fiind unul din principalele obiective turistice ale zonei, se spune în comunicat.

SURSA: CraiNou.ro

„Joia Mare la Poiana Stampei”, detalii despre eveniment

La Poiana Stampei a avut loc ieri cea de-a VI-a ediţie a sărbătorii „Joia Mare la Poiana Stampei”, manifestare organizată de Primăria şi Consiliul Local, Parohia Poiana Stampei, Casa de Cultură în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Turism, ANTREC Bucovina şi Asociaţia celor mai frumoase sate din România.

Pe lângă păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor specifice acestei zone, manifestarea are ca scop promovarea produselor gastronomice de post şi a produselor specifice mesei pascale (pască, cozonac, miel, ouă, drob, med, afinată etc.) şi prezentarea ofertei turistice a comunei Poiana Stampei. Principala grijă a locuitorilor înaintea Paştelui a fost aceea de a face curăţenie în casă, curte, grădină şi în comună şi să planteze pomi.

Primarul Viluţ Mezdrea ne-a spus: “Sub genericul "Curăţenia - oglinda comunităţii!", s-a făcut curăţenie generală pe spaţiile verzi cu ajutorul angajaţilor primăriei, consilierilor locali, cadrelor didactice şi elevilor, personalului Ocolului Silvic Dorna RA şi ai Ocolului Silvic Dorna Candrenilor, agenţilor economici din comună. A urmat campania "Poiana Stampei Impădureşte !", în cadrul căreia o echipă de 20 de persoane, coordonată de Vlăduţ Candrea, a demarat acţiunea de împădurire în fondul forestier proprietatea comunei noastre. Joia Mare este un moment marcant pentru comună, fiind unul din numeroasele evenimente care ne-a adus un onorabil loc doi în competiţia celor mai frumoase sate din România”.

Târg de Paşte la Poiana Stampei

Sărbătoarea din Joia Mare a început cu slujba de la biserică oficiată de preotul paroh Domiţian Tătaru şi preotul Constantin Jbanca. Zeci de gospodine îmbrăcate în mândrul port popular, alături de copii şi nepoţi, au participat la oficierea ultimului parastas din Postul Paştelui pentru cei adormiţi, după care preoţii au sfinţit coşurile cu bucate de post.

După cuvântul de învăţătură al preotului Domiţian Tătaru, sătenii s-au îndreptat spre Casa de Cultură, unde a avut loc deschiderea Târgului de Paşte. Alături de autorităţile locale, expozanţi şi turişti au fost Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, deputatul Dumitru Pardău, Minorica Dranca, directoarea Muzeului Etnografic din Vatra Dornei, şi consultant artistic al Centrului Cultural Bucovina, scriitoarea Paraschiva Abutnăriţei, fiică a comunei Poiana Stampei.

Turiştii, tineri reîntorşi acasă din diferite localităţi ale ţării sau ale Europei, au putut achiziţiona cele mai reuşite păşti şi cozonaci, miei din aluat şi alte bucate specifice sau au putut gusta mâncăruri de post, gospodinele din această localitate, întrecându-se efectiv în arta culinară. În cadrul expoziţiei culinare au putut fi admirate şi degustate preparate care au ca ingredient de bază fasolea, cartoful, mazărea, ciupercile, lintea, varza. Au fost prezentate sărmăluţele de post în foi de viţă şi umplute cu ciuperci, tocăniţă de ciuperci, mâncărică rece de legume, borş cu fasole, vinete umplute, dar şi băuturi răcoritoare care au la bază fructe de pădure sau prune uscate, şi nu în ultimul rând tradiţionala băutură numită „mied”.

„Nu ar fi Paşte în zona Dornelor fără sărbătoarea din Joia Mare de la Poiana Stampei, sărbătoare mai mult decât tradiţională, desprinsă din vremurile precreştine, atunci când în primăvară anumite zile de joi erau zile oprite de la muncă şi dedicate zeului Jupiter. În această zonă se mai păstrează încă obiceiul ca după Paşte, timp de 40 de zile, în ziua de joi să nu se lucreze pământul”, ne-a spus Minorica Dranca.

Concert Pascal şi ateliere de meşteşuguri

După o jurizare atentă au fost premiate cele mai estetice aranjamente, reţetele originale şi ingenioase, în final trecându-se la degustarea bucatelor. Cu mare dragoste, în mijlocul gospodarilor cu bunătăţi culinare au fost prezenţi membrii cercului de încondeiat din Poiana Stampei, îndrumaţi de prof. Dorina Paicu, membrii cercului de sculptură de la Clubul Copiilor Vatra Dornei, coordonaţi de prof. Mihai Vleju, încondeietoare care s-au remarcat la festivalurile de ouă încondeiate, dar şi cele două încondeietoare care au dus faima comunei şi peste hotare, Elena Todaşcă şi Elvira Rusu.

“Sperăm că această manifestare, începută în 2009, va continua mulţi ani de acum înainte, pentru că este un mod de a cinsti aşa cum se cuvine această zi importantă din Săptămâna Patimilor, Joia Mare”, a precizat viceprimarul Elisei Todaşcă.

În cadrul concertului pascal, Corala „Evanghelion” a preoţilor din Bazinul Dornelor, Corul „Eclesia” din Dorna Candrenilor, Grupul vocal „Flori de pe Dorna” şi Grupul folk „Amy-M” din Poiana Stampei au interpretat cântece religioase specifice acestei zile.

Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, a apreciat efortul depus de localnici şi de administraţia locală pentru a păstra aceste tradiţii şi a degustat pampuşte.

Înainte de a merge la Denia celor 12 Evanghelii, gospodarii au aprins în curtea Casei Muzeu „Focul din Joia Mare”. Focuri au fost aprinse şi în curţile gospodarilor folosind surcele, brazi uscaţi, nuiele, cetină uscată. În jurul focului aprins în curte gospodinele pun scăunele, câte unul pentru fiecare mort din familie, turnând apoi apă de jur împrejur sau aşezând pe blatul fiecărui scaun câte o cofiţă plină. Există credinţa că sufletele răposaţilor vin în dimineaţa de Joia Mare din nou acasă să se aşeze pe scaunele de lângă foc, pentru a se încălzi şi a bea din apa oferită.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Turismul balnear de la Vatra Dornei, impulsionat de cetățenii moldoveni - VIDEO

Președintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, speră în impulsionarea turismului de tratament balnear, odată cu posibilitatea cetăţenilor din Republica Moldova de a circula fără vize în Uniunea Europeană.

SURSA: SuceavaLive.ro