Primul weekend al Serbărilor Zăpezii Vatra Dornei 2013

Sâmbătă, 9 februarie, la Vatra Dornei au început Serbările Zăpezii, manifestare care i-a atras în oraşul staţiune atât pe iubitorii sporturilor de iarnă, cât şi pe cei dornici de spectacole bune. Starea foarte bună a pârtiilor i-a determinat pe unii schiori şi snowboard-işti să stea pe pârtia “Veveriţa” până s-a stins nocturna, iar alţii au fost atraşi de două dintre solistele care au concertat la Vatra Dornei, Celia şi Elena Gheorghe, astfel încât au lăsat schiurile pentru a ajunge la scena amenajată în faţa Izvorului Sentinela din parcul staţiunii pentru a dansa în clăpari.

“Am hotărât ca schiurile să rămână pe pârtie şi schiorii să vină aici, în acest amfiteatru natural, pe care este păcat să nu îl folosim în acest scop nobil, acela de a desfăşura această ediţie a Serbărilor Zăpezii. Mai sunt şi alte localităţi în care se desfăşoară manifestări similare, dar atunci când ai doar cinci-şase ediţii în nici un caz nu poţi să faci gălăgie în faţa unei staţiuni ca Vatra Dornei”, a spus Doru Bighiu, prezentatorul serbărilor.

Live mix & MC show cu Michael Star

Dorneanul Michael Star a fost cel care a deschis a XXX–a ediţie a “Serbărilor Zăpezii” de la Vatra Dornei. Timp de mai bine de 30 de minute, Michael a realizat un spectacol live mix & Mc show cu piese oldies, dar şi cele mai cunoscute piese ale sale din 2005 până astăzi, reunite sub titlul „The New & The Old Music.

Michael Star i-a invitat pe toţi cei prezenţi la Vatra Dornei să petreacă alături de el, în spectacolul său fiind antrenat şi publicul. Chiar dacă nu au fost premii, cei prezenţi la baza pârtiei s-au întrecut la sărituri pe ritmurile melodiei din 2006 “Sari”, au “strigat până dimineaţa/că le place viaţa” sau au făcut karaoke pe ritmurile verii 2012, DJ-ul dornean punând un mix de negative din cele mai cunoscute melodii lansate anul trecut.

Trupa “Datina”, datoare la Vatra Dornei cu “şapte galbeni şi-o guriţă”

Una dintre cele mai cunoscute şi iubite trupe etno din România, “Datina”, a revenit la Serbările Zăpezii de la Vatra Dornei “rebranduită”, de la imagine, la sound şi atitudine. Sound-ul a fost unul nou, “în trend cu tendinţele actuale”, după cum a precizat solistul formaţiei, Marius China, iar genurile muzicale abordate au fost pop-rock şi dance cu influenţe din folclorul românesc.

După ce şi-au făcut introducerea în sunet de trompetă, cei doi solişti ai trupei, Marius China şi Andreea Pavăl, împreună cu trompetistul Mihai Popovici, le-au spus dornenilor prin vers şi cântec că “sunt datori la crâşmăriţă/şapte galbeni şi-o guriţă”, iar proprietarilor restaurantului unde au petrecut: “crâşmăriţă, nu am bani/stau la tine vreo doi ani”. Din spectacol nu a lipsit nici “Povestea lu' Ion” şi fata lui cu zestre, dar şi o melodie cu un videoclip apreciat, “Dragostea-i tare nebună!”

În pauza din timpul spectacolului, cauzată de o scurtă pană de curent la instalaţia de sonorizare, Andreea şi-a făcut o prietenă la Vatra Dornei. Este vorba despre o pisică albă, care a urmărit de lângă scenă concertul trupei “Datina”. După ce pisica a fost lăsată din braţe de Andreea, pentru ca solista să poată da autografe, patrupedul “s-a lipit” de Mihai Popovici, mai ales că a găsit şi cu ce să se joace, microfonul montat pe trompetă.

Spectacolul a continuat cu o promisiune făcută de Marius, la interpretarea melodiei “Io-s fecior de moroşan”: “voi sta la Vatra Dornei o lună” şi s-a terminat cu o horă mare, românească.

Celia le-a “şoptit” dornenilor “Is It Love”

În recitalul susţinut în acest weekend la Vatra Dornei, Celia a adoptat stilul care a consacrat-o, dar a avut câteva piese şi în varianta de club. Concertul a început cu “D D Down”, o melodie foarte apreciată în 2011, şi a continuat cu o piesă de suflet dedicată tuturor celor care iubesc, “Şoapte”, o piesă din 2008, dar foarte apreciată, după care spaţiul din preajma scenei s-a transformat în ring de dans pe ritmurile melodiei “Dame”, un hit nominalizat la premiile Grammy pentru anul 2012.

Aplauzele din partea celor prezenţi au fost primite şi de cei doi dansatori, Dumba şi Şoarece, care au însoţit-o pe Celia la Vatra Dornei şi cărora “le trebuie doar muzică ca să danseze”. Cei peste 5.000 de spectatori au cântat împreună cu Celia refrenele melodiilor “Povestea mea”, “O mie de cuvinte”, “Is It Love”- o piesă dedicată de solistă celor puternici, dar şi pentru “Trag aer în piept”, un hit al anului 2007, “My Story”, o melodie care a făcut furori în discoteci, sau balada lansată în luna noiembrie 2012, “Dor de noi”, o compoziţie purtând marca Costi Ioniţă şi despre care Celia a spus: "sper să vă regăsiţi în această piesă, aşa cum mă regăsesc şi eu!".

Din concert nu au lipsit nici piesele “Să pot zbura”, “the best house music from Romania”, cum a fost numită de criticii de specialitate, sau producţia Love 2 Party, o melodie care a ajuns din vara anului trecut la peste şase milioane de vizualizări pe Youtube în cele două variante (Welcome to Mamaia şi Radio Edit). La concertul de sâmbătă seara, versurile Welcome to Mamaia din varianta originală au fost înlocuite cu Welcome to Vatra Dornei.

Celia s-a regăsit în melodia „Dor de noi”

„Dor de noi” este o piesă de dragoste care spune chiar o poveste prin care a trecut artista. Versurile au fost scrise de Celia după o noapte în care a decis că este momentul să înceapă o nouă etapă a vieţii ei. “E foarte important să laşi trecutul în urmă şi să mergi mai departe”, a precizat solista.

“M-am încălzit pe scenă de la căldura transmisă de cei prezenţi la concert, dar şi de la căldura pe care eu vreau să o transmit spectatorilor. M-am simţit foarte bine la acest concert, a fost un public cald şi primitor şi voi reveni cu mare drag aici. În viitorul apropiat vreau să intru într-un tur de emisiuni radio şi TV în care să cânt piesa "Dor de noi – Joi" doar cu un chitarist. Este vorba de o variantă acustică. Pentru mine este o piesă specială, o piesă care pleacă din suflet, este ceea ce simţeam şi trăiam cu câteva luni în urmă. Această piesă m-a ajutat să depăşesc o perioadă foarte grea din viaţa mea şi aş vrea ca toţi să poată depăşi aceste perioade din viaţă regăsindu-se în piesa mea”, a precizat Celia.

Elena Gheorghe– un spectacol complet cu multe hituri

Pentru că frigul se simţea la Vatra Dornei, Elena Gheorghe şi-a început spectacolul, împreună cu cele două dansatoare, “aducând vara în sufletele şi inimile spectatorilor” cu ajutorul melodiei “Soarele meu”. Aflată pentru prima oară la Vatra Dornei, solista a remarcat că în oraşul staţiune sunt “băieţi faini şi fete frumoase”, cărora le-a dăruit melodii cum ar fi „Vocea ta” sau „Te ador”. Spectacolul a fost completat şi cu hiturile care au cucerit audienţa: “Disco Romancing”, “Ai Se Eu Te Pego”, „Your Captain Tonight", cât şi cel mai recent single, intitulat „Amar Tu Vida”.

Elena Gheorghe a interpretat pentru prima oară în concert melodia “Ecou” şi le-a dedicate fetelor melodia cu care a participat la Eurovision în 2009, “The Balkan Girls”.

“Ecou” este noul single lansat de Elena Gheorghe la începutul acestei luni şi care a reuşit performanţa ca, în 48 de ore de la postare, să adune peste 300.000 de vizualizări pe Youtube. Este o piesă de dragoste, cu versuri profunde, care a prins deja la public. La finalul concertului, Elena le-a mulţumit tuturor celor prezenţi la spectacol şi fanilor ei şi le-a dat întâlnire pe Facebook.

Vara, “punctul forte” pentru Elena Gheorghe

“Nu am mai fost la Vatra Dornei. Mă bucur că sunt prezentă la Serbările Zăpezii, este primul spectacol pe care îl susţin la Vatra Dornei, este multă lume, atmosferă foarte faină. Nu mă aşteptam ca temperatura să crească atât de mult în timpul concertului şi asta pentru că toată lumea a dansat, a cântat şi s-a simţit foarte bine, ceea ce înseamnă foarte mult pentru un artist. Am venit puşi pe distracţie şi asta s-a văzut la public”, a declarat Elena după spectacol.

Elena Gheorghe a spus că nu practică sporturi de iarnă, vara fiind “punctul forte”. “Voi merge pe pârtiile din Vatra Dornei să privesc, să mă bucur de peisaj şi de aerul curat. Sunt foarte multe de vizitat aici, pârtiile sunt absolut senzaţionale. În momentul în care am ajuns aici, eu şi dansatoarele mele ne-am întrebat dacă suntem în România sau am ajuns undeva în Austria, pentru că arată absolut minunat. Cred că putem promova mai bine această zonă. Dragii mei, dacă nu aţi ajuns niciodată la Vatra Dornei, veniţi, pentru că şi veveriţele schiază aici”, a spus Elena Gheorghe

Solista a precizat videoclipul celei mai noi piese, “Ecou”, va fi filmat luna aceasta.. “Lucrăm la un nou album pentru România, după ce anul trecut am realizat cele pentru Japonia şi pentru Spania”, a adăugat Elena Gheorghe.

După ce a terminat concertul, Elena Gheorghe s-a fotografiat cu fanii.

Karaoke şi concurs de schi

Prima zi a serbărilor i-a adus pe scenă pe cei mai buni solişti de karaoke şi recitatori de poezii din public. Pentru a fi recompensaţi cu premii consistente oferite de sponsori, câţiva băieţi şi fete s-au întrecut în a-şi cuceri partenerii prin cântece de dragoste şi recitarea unor versuri dedicate acestora.

Duminică, programul serbărilor a inclus, de la ora 11,00, un concurs de schi desfăşurat pe pârtia Veveriţa şi dedicat schiorilor cu vârste între 6 şi 90 de ani. Concursul s-a desfăşurat pe categorii de vârstă, concurenţii având de parcurs contra cronometru probe de slalom şi slalom uriaş.

Duminică, o zi dedicată folclorului

Duminică, începând cu ora 15,00, Văru’ Săndel a fost amfitrionul unui spectacol folcloric transmis în direct de postul Etno Tv. Începând cu ora 15,00 au susţinut spectacole Ansamblul „Poieniţa” din Poiana Stampei, Ciprian şi Doina Petroaie, Ansamblul „Plaiurile Dornelor” de la Clubul Copiilor Vatra Dornei, Angela Rusu, Ansamblul „Dorna Dorului” din Vatra Dornei, Văru’ Săndel şi Silvia Semeniuc, Ansamblul Folcloric „Balada” din Bistriţa, împreună cu invitaţii speciali Petre Petruşe, Alina Ceuca, Virginia Bugnar, Anuţa Motofelea şi Puiu Codreanu.

Al doilea weekend al serbărilor va începe sâmbătă, 16 februarie, la ora 19,00, cu dornenii din trupa Nord Nord-Est a Clubului Copiilor Vatra Dornei, urmați de trupele Mayari Project şi Alb Negru, ultimul recital al serii fiind al lui Connect-R. Pentru această zi organizatorii promit concursuri pe pârtii în timpul zilei şi pe scenă în jurul orelor 20,15 şi 21,15, dar şi un foc de artificii.

Duminică, 17 februarie pe scenă vor urca Ansamblul „Cetina Călimaniului” din Şaru Dornei, Pamfil Roată, Ansamblul Folcloric “Oberig” din Zaftavna-Regiunea Cernăuţi, Călin Brăteanu, Margareta Clipa, Ansamblul „Junii Mureşului”, Angelica Flutur, Ansamblul Folcloric „Ciprian Porumbescu” şi Tinu Vereşezan.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

La Şaru Dornei a fost inaugurat Centrul de Informare şi Promovare Turistică

La iniţiativa Asociaţiei pentru Conservarea Vieţii Sălbatice, la Şaru Dornei a fost înfiinţat Centrul de Informare şi Promovare Turistică, realizat în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura 313 „Încurajarea activităţilor turistice”.

Centrul are ca scop principal promovarea şi transmiterea valorilor culturale şi tradiţiilor şi furnizarea de informaţii utile turiştilor care vizitează această zonă. „Turism nu înseamnă unităţi de cazare ocupate doar în preajma sărbătorilor, în acest context Asociaţia pentru Conservarea Vieţii Sălbatice îşi propune, prin Centrul de Informare şi Promovare Turistică, valorificarea la maxim a potenţialului turistic al zonei”, a declarat preşedintele Asociaţiei pentru Conservarea Vieţii Sălbatice, ing. Cristian Ţăranu.

Serviciile oferite de centru sunt gratuite atât pentru turiştii români şi străini, cât şi pentru operatorii de turism.

La inaugurare au participat primarii comunelor Şaru Dornei, Panaci şi Dorna Arini, reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Suceava şi Iaşi, oameni de afaceri. Pentru început, activitatea centrului vizează comunele Şaru Dornei, Panaci şi Dorna Arini, dar se doreşte ca pe viitor aceasta să se extindă în întreg Bazinul Dornelor.

SURSA: ZiarulEvenimentul.ro

SERBARILE ZAPEZII VATRA DORNEI 2013 - Vezi programul evenimentului !

SERBARILE ZAPEZII VATRA DORNEI 2014 !CLICK AICI PENTRU PROGRAM SI ALTE DETALII

În perioada 9 - 17 februarie, Primăria şi Consiliul Local Vatra Dornei organizează o nouă ediţie a “Serbărilor Zăpezii”, manifestare care se va desfăşura două weekend-uri consecutive, scena urmând să fie amplasată între Cazinou şi Izvorul Sentinela.

Vă prezentăm programul provizoriu stabilit de organizatori:

Sâmbătă, 9 februarie 2013:

19.00 – Michael Star

19.30 – Celia

20.30 – Datina

21.30 – Elena Gheorghe

Duminică, 10 februarie 2013:

15.00 – Ansamblul „Poieniţa” Poiana Stampei

15.30 – Ciprian si Doina Petroaie
Ansamblul "Plaiurile Dornelor"

16.00 – Angela Rusu

16.30 – Ansamblul „Dorna Dorului” Vatra Dornei

17.00 – Văru’ Săndel si Silvia Semeniuc

17.30 – Ansamblul „Balada” Bistriţa – invitaţi speciali: Petre Petruşe, Alina Ceuca, Virginia Bugnar, Anuţa Motofelea

18.00 – Puiu Codreanu

Sâmbătă, 16 februarie 2013:

19.00 – Nord Nord-Est

19.30 – Mayary Project

20.30 – Alb Negru

21.30 – Connect-R

22.15 – Foc de artificii

Duminică, 17 februarie 2013:

15.00 – Ansamblul „Cetina Călimaniului” Şaru Dornei

15. 30 – Pamfil Roată

16.00 – Margareta Clipa

16.30 – Ansamblul „Junii Mureşului” Targu Mures

17.00 – Angelica Flutur

17.30 – Ansamblul "Ciprian Porumbescu" Suceava

18.00 – Tinu Vereşezan

SURSA: Primaria Vatra Dornei

S-a deschis „Orăşelul Copiilor” de la Vatra Dornei

În parcul municipal din Vatra Dornei s-a deschis oficial, joi seară, „Orăşelul Copiilor”, în prezenţa a sute de copii şi părinţi.

În apropierea Catedralei „Sfânta Treime”, reamenajarea orăşelului a fost efectuată cu bani din bugetul local, aprobaţi prin HCL.

În deschiderea evenimentului a luat cuvântul primarul municipiului, Ilie Boncheş, care le-a urat celor prezenţi sărbători fericite şi i-a invitat să participe la spectacolele pe care le-au pregătit cei mici. Pe scenă şi-a făcut apariţia şi Moş Crăciun, încărcat cu daruri pentru cei mici. Tot aici a evoluat un grup de copii de la Şcoala Nr. 4, îndrumaţi de prof. Liuţa Jucan, care au prezentat datini şi obiceiuri de iarnă. A urmat „Dansul crăciuniţelor” interpretat de copii îndrumaţi de înv. Viorica Afloarei. În continuare, grupul de colindători „Lumină lină” de la Capela Spitalului Municipal, îndrumat de pr. Cristian Agavriloaei, a cântat „Din cer senin”, „Afară ninge liniştit” şi „Astăzi s-a născut Hristos”. Copiii de la Clubul Copiilor şi Elevilor, acompaniaţi de prof. Marian Proboteanu, au interpretat „Sus la porta Raiului” şi „Domn, domn să-nălţăm”.

Şcoala Nr. 1 a prezentat cântecul „Prima zăpadă”, interpretat de un grup de colindători din clasa a IV-a A (prof. Oana Pintescu) şi poezia „Iarna pe uliţă”, interpretată de Smaranda Gnaciuc. Au urmat elevi ai Şcolii Generale Nr. 2, îndrumaţi de prof. Romeo Uţa, care au cântat melodiile „Decembrie”, „Colindăm, colindăm iarna”, „Cântec de Crăciun”, „Un înger din cer” şi piesa instrumentală „Noapte de vis”. Elevi ai Grupului Şcolar „Vasile Deac” au interpretat cântecele „Colindăm, colindăm iarna!” şi „Trei cocoşi negri cântau”. În finalul spectacolului, pe scenă a urcat un grup de colindători liceeni îndrumaţi de prof. Elena Cheşa şi Alina Talanca, care au încântat publicul cu colindele „Sosit-a paznicu”, „Legănelul lui Iisus” şi „Crenguţa cu flori”. Trupa de dans Reloud a susţinut un scurt spectacol de street dance.

Moş Crăciun i-a recompensat cu daruri pe cei care au cântat şi nu numai pe ei. În final, el şi-a răsturnat sacul şi a împărţit daruri celor mici care au rezistat frigului.

SURSA: CraiNou.ro

Poiana Stampei îşi doreşte să fie recunoscută drept cea mai frumoasă comună din judeţ

În cadrul concursului „Cel mai frumos sat din comuna Poiana Stampei”, reprezentanţi ai administraţiei locale au fost prin cele 7 sate din componenţa comunei, Poiana Stampei (reşedinţă administrativă), Căsoi, Dornişoara, Pilugani, Tătaru, Teşna şi Prăleni, unde au fotografiat cele mai frumoase gospodării, grădini de flori, legume şi zarzavaturi, aranjamente florale.

Monitorizarea satelor a început din luna mai, când s-au cultivat terenurile, iar înainte de festivalul de la finele săptămânii trecute s-a realizat un film cu imaginile surprinse în sate. Filmul a fost vizionat pentru prima oară sâmbătă, la simpozionul desfăşurat în cadrul Festivalului „Flori de pe Dorna”.

Primari din alte localităţi, reprezentanţi ai mediului de afaceri din Bazinul Dornelor, jurnalişti şi membri ai ANTREC au votat cel mai frumos sat din comună, în urma votului fiind declarat câştigător chiar satul Poiana Stampei. Reprezentantul aşezării, Vlăduţ Popescu, a primit placa indicatoare a celui mai frumos sat, în cadrul spectacolului de a doua zi.

„Acest concurs are ca scop înfrumuseţarea tuturor satelor, pentru ca, în final, să devenim cea mai frumoasă comună din Bazinul Dornelor şi de ce nu, din judeţul Suceava. Intenţionăm să creăm o competiţie între gospodari, între cetăţeni, să-şi îngrijească mai bine gospodăriile, curăţenia să domine în comuna Poiana Stampei. Nu urmărim casele moderne, urmărim cum omul de rând îşi administrează propria gospodărie, curăţenia, florile din grădină. Festivalul "Flori de pe Dorna" urmăreşte înflorirea comunei Poiana Stampei, să fie o comună în care florile să nu lipsească din nici o curte, din nici o grădină. În mandatul trecut am fost viceprimar şi am avut un profesor foarte bun, în persoana d-lui Elisei Todaşcă, fostul primar, actualmente viceprimar, care de fiecare dată a încercat să mă implice în organizarea festivalurilor. Acesta este rezultatul muncii lui. Mulţumim celor care îşi îngrijesc casa şi grădina, pentru ca satul să fie cel mai frumos. Acest premiu va fi oferit în fiecare an. Anul acesta, plăcuţele vor sta la intrările dinspre Bistriţa şi Vatra Dornei ale satului Poiana Stampei. Anul viitor se va arbitra din nou şi vom hotărî dacă plăcuţele rămân în acest sat sau le mutăm în altă localitate. Menţionez că satele Teşna şi Tătaru ţin aproape, fiind la un punct distanţă faţă de primul loc”, a spus primarul Viluţ Mezdrea.

Toate casele intrate în concurs au fost nominalizate, proprietarii lor primind câte o diplomă, felicitări din partea administraţiei locale şi aplauze din partea sătenilor.

SURSA: CraiNou.ro

Festivalul Naţional al Păstrăvului se desfasoara zilele acestea la Ciocanesti

În perioada 15 – 19 august a.c., la Ciocăneşti se desfăşoară zilele comunei şi cea de-a IX-a ediţie a Festivalului Naţional al Păstrăvului.

Miercuri, 15 august, după oficierea la bisericile şi la mănăstirile din comună a Sfintei Liturghii prilejuite de sărbătoarea ortodoxă Adormirea Maicii Domnului, pe platoul pensiunii „Melios” din Ciocăneşti va avea loc primirea hrămarilor, urmată de o masă de la care aflăm că nu va lipsi borşul de păstrăv. Turiştii şi localnicii sunt invitaţi şi la un spectacol folcloric în cadrul căruia vor evolua artişti cunoscuţi din Suceava, Botoşani, Maramureş, Cluj şi Iaşi.

Joi, 16 august, vor avea loc ecologizarea şi popularea cu puiet de păstrăv a Pârâului Recele, refacerea marcajelor spre obiectivele turistice de pe Muntele Suhard, vizitarea unor mănăstiri de pe acest munte şi a două popasuri de la două stâne pentru a degusta produsele lactate. De la ora 15 va avea loc seminarul „Plutele pe Bistriţa Aurie, ocupaţie străveche a ciocăneştenilor”, şedinţa tehnică a concursului local de pescuit păstrăv, urmată de manşa I, cea a calificărilor pentru faza naţională 2012. Seara se va încheia în jurul focului de tabără cu un spectacol folcloric.

Ziua de vineri, 17 august, include în program concursul local de pescuit păstrăv, popularea cu puiet de păstrăv a Pârâului Humor, construirea unei plute pe Bistriţa Aurie – demonstraţie practică la „Podul Negru” – Botoş şi un concurs de găurire a buştenilor pentru plută. Începând cu ora 12, amatorii de aventură pot plutări pe Bistriţa Aurie, pot face river rafting de la Oiţa la Ciocăneşti sau pot efectua traversări cu tiroliana. După-amiază se va da startul Concursului de pescuit păstrăv – faza naţională 2012. Seara se va încheia în jurul focului de tabără, cu spectacolul de muzică corală a membrilor corului „Lacrimoza” din Chişinău şi cu un recital extraordinar al lui Vasile Şeicaru.

Sâmbătă, va continua concursul de pescuit păstrăv, va fi populat cu puiet de păstrăv Pârâul Botoşel, vor avea loc o expoziţia şi concursul gastronomic cu preparate din păstrăv realizate după reţete tradiţionale şi se va putea merge cu pluta pe Bistriţa Aurie. După-amiază vor avea loc festivitatea de premiere a concursului naţional de pescuit păstrăv, cea a concursului gastronomic cu preparate din păstrăv şi a concursului pentru cea mai frumoasă şi performantă păstrăvărie din comună. Seara vor avea loc un recital extraordinar Andreea Bălan şi un foc de artificii.

Duminică, după oficierea Sfintei Liturghii în bisericile şi mănăstirile din Ciocăneşti şi din Botoş, ciocăneştenii şi turiştii sunt invitaţi să participe la popularea cu puiet de păstrăv a râului Bistriţa Aurie, după care va avea loc concursul „Originea frumosului din valea Bistriţei Aurii”, în care tineri şi vârstnici se vor întrece în prezentarea celui mai frumos şi mai autentic costum popular tradiţional.

După cinstirea plutaşilor care vor sosi cu plutele aproape de centrul comunei, va avea loc un spectacol folcloric în care vor evolua solişti şi ansambluri folclorice din judeţul Suceava şi din judeţele vecine. În pauze vor avea loc premierea celor mai frumoase costume populare tradiţionale, premierea sârguincioşilor din cea mai frumoasă gospodărie tradiţională, a gospodăriilor cu cea mai frumoasă grădină cu flori şi a celor mai primitoare pensiuni. Seara, plăieşii cu făclii vor coborî pe „Drumul Tătarilor” pentru a aprinde un foc de tabără.

Pe parcursul desfăşurării festivalului, va fi amenajat un amplasament în vederea iniţierii în tehnicile de supravieţuire în natură, prezentate de clubul condus de prof. Ion Ţurcanu din Chişinău.

Organizatori sunt Primăria şi Consiliul Local Ciocăneşti şi Filiala Suceava a ANTREC România, cu sprijinul sponsorilor şi al partenerilor.

SURSA: CraiNou.ro

ANUNT - Hotel Bucovina Vatra Dornei va invita la Decada Balneara 2012

Detalii Anunt: Hotel Bucovina 2* Vatra Dornei - Decada Balneara 2012

Pachetul include:
- 9 nopti cazare in camera dubla;
- pensiune completa;
- tratament 2 proceduri / zi / persoana.

>> Se recomanda clientilor sa aiba asupra lor talonul de pensie sau adeverinta de plata la zi a contributiilor pentru asigurarile de sanatate, in cazul in care doresc sa suplimenteze, la fata locului, procedurile primite prin aceste oferte.

Pret: 710 lei / persoana / sejur

Nume: Hotel Bucovina 2* Vatra Dornei

Telefon: 0230 345 005

E-mail: hotelbucovina@turismferoviar.ro

DORNA XFEST 2012 - 3, 4, 5 August 2012 - Vatra Dornei

Festival outdoor – Sporturi extreme & Muzica Live

3, 4, 5 – August 2012 – Vatra Dornei

Organizatori: ANSMR filiala Salvamont Vatra Dornei.

Dorna X Fest, se doreste a fi o manifestare cultural sportiva, cu scopul de a promova in randul tinerilor iubitori de munte si nu numai, diverse activitati outdoor desfasurate in Bazinul Dornelor, oferind turistilor o serie de competitii, de concerte live si cursuri specifice domeniului promovat.

Elementele principale ale acestui eveniment sunt reprezentate de competitia nationala de mountain bike proba de Downhill, Concurs de Enduro (moto), amenajarea unui parc cu specific de aventură.

Toate aceste elemente vor fi incununate de o serie de petreceri in aer liber. De asemenea, pe platoul de la capătul telescaunului, se vor vinde diverse bucate traditionale din Bucovina, promovand astfel bucataria locala si conceptul Slow Food.

Competitie Downhill (MTB)

Competiţia de Downhill, unică în Bucovina prin caracterul său întregeşte oferta turistică a staţiunii Vatra Dornei fiind un puternic punct de plecare pentru atragerea în zonă a turiştilor pasionaţi de turismul activ.

În ediţia I din anul 2006 s-a înregistrat un număr record de participanţi, pentru un tip de concurs care abia castiga teren in tara – 110, iar în ediţia din 2009 au participat 120. Datorită bunei organizări precum şi a traseului fără pericole deosebite, cele 6 ediţii s-au derulat fără accidente sau alte incidente majore.

Concursul va avea urmatoarele categorii:

Full:

1) Juniori ( < 18 ani)
2) Elite ( 19-30 ani)
3) Masters ( 30 > ani)
4) Fete (orice varsta)

HT:

1) Juniori ( < 18 ani)
2) Elite ( 19-30 ani)

Competitie enduro (Moto)

In acest an, in cadrul evenimentului, am inclus si o competie pentru motociclete offroad (proba de Enduro), ce se va desfasura tot in zona telescaunului, oferind un spectacol deosebit pentru turistii prezenti.

Concursul va fi de tip “Open”, pentru toate categoriile de piloti (profi, hobby, incepatori), oferindu-se 3 premii, pentru cei mai buni rideri clasati. Acest concurs doreste a fi preambulul amenajarii unor trasee mai dificile care vor putea fi incluse ulterior in calendarul competitional si o invitatie la offroad in Bucovina pentru pasionatii de enduro si pilotii amatori.

Cursa va fi una tip 3h enduro (traseu circuit cu CP-uri) cu start in bloc, tip Le Mans. Fisa de inscriere si regulamentul particular sunt disponibile pe www.euroski.ro. Inscrierile se trimit la enduroxfest@yahoo.ro

La competitiile de MTB Downhill si 3h Enduro, pot participa rideri de la varsta de 15 ani, numai cu acordul parental (declaratie notariala) si actul de identitate.

Cazare:

Pentru cazarea participantilor se va amenja o zona de campare pentru cei care doresc sa stea cu cortul, iar ceilalti pot dormi la una dintre cabanele si pensiunile din zona.

In cadrul zonei de campare se vor instala toalete ecologice si cosuri de gunoi, pentru evita un eventual impact negativ al evenimentului, asupra mediului inconjurator.

Vatra Dornei, destinaţie de vacanţă

Primăria Vatra Dornei a organizat, la sfârşitul săptămânii trecute, prin Direcţia de Turism, Cultură, Sport şi Salvamont, un Infotour, având ca scop promovarea zonei Ţara Dornelor. Activităţile s-au desfăşurat pe patru componente, turism cultural, turism balnear, turism activ şi agroturism.

În prima jumătate a zilei de vineri, organizatorii au oferit participanţilor posibilitatea de a vizita oraşul, bazele de tratament, cele 12 expoziţii permanente din cadrul Muzeului Etnografic şi interioarele tradiţionale care ilustrează viaţa casnică a ţăranilor bucovineni şi Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică, unde au fost prezentate bogăţia florei şi faunei din zona dorneană.

Din această săptămână,turiştii sunt invitaţi gratuit la via ferrata pe râul Dorna

Din această săptămână, turiştii sunt invitaţi gratuit la via ferrata pe râul Dorna. Aşa cum am aflat de la Petrică Ariciuc, şeful Serviciului Salvamont, via ferrata înseamnă traversarea râului Dorna pe două cabluri paralele în plan vertical, pe o distanţă de 62 de metri, suspendaţi deasupra râului Dorna.

„Este o senzaţie plină de adrenalină, pentru că la mijloc corzile încep să se clatine destul de tare, iar cei care vor să practice acest sport mai pot fi "ajutaţi" şi de colegii care zgâlţâie destul de tare de coarda superioară. Când sunt copii pot merge trei, este distractiv, facem concursuri, iar când sunt adulţi pot traversa concomitent două persoane”.

Varietate mare de opţiuni pentru turişti

În Ţara Dornelor, turiştii pot alege dintr-o varietate mare de opţiuni: cicloturism, escaladă – alpinism, nordic walking, paintball, schi, ATV, river – rafting, tiroliană.

Sâmbătă s-a făcut river rafting pe o distanţă de peste patru kilometri.

„Am făcut un traseu de patru kilometri, asta înseamnă mai puţin de jumătate din traseul clasic de 11 km. Atunci când apa este mare, gradul de dificultate este între 2,5 – 3, în zona Toance. Acum avem un grad de dificultate de maxim 1, acum oricine poate merge pe apă fără a exista un pericol, ne-am mai oprit puţin şi în bolovani. Se poate face body-rafting (plutire în torent datorită flotabilităţii echipamentului) cu ajutorul vestei de salvare. Este un peisaj deosebit, o zonă foarte frumoasă. Pentru cei care vor să meargă mai mult se poate pleca chiar din Vatra Dornei, cu condiţia să fie apă destulă. Până aici sunt 45 de kilometri, în zona Cheilor Zugreni trebuie luată barca în mână şi ocolit pe mal, pentru că este un baraj. Turiştii pot să afle despre rafting pe râul Bistriţa de pe internet sau, dacă sunt în Vatra Dornei, sunt puncte de informare turistică. Însă orice structură de primire turistică funcţionează ca punct de informare, pentru că are tot interesul ca turistul ajuns în pensiune să mai stea o zi două pentru un rafting, o plimbare cu barca, o plimbare cu calul pe munte, bicicletă, drumeţie montană, tratament balnear. Şi atunci durata sejurului să nu mai fie de două nopţi, să fie de patru, cinci. Sunt mai multe firme care fac rafting pe râul Bistriţa. Capacitatea maximă de transport pe apă, dacă se unesc cele trei bărci, ar fi de 60 de persoane, iar numărul minim recomandat este de şase”, a spus Petrică Ariciuc.

Salvamontiştii au adus la Vatra Dornei un nou mod de distracţie, paintball-ul

La capătul traseului telescaunului, tinerii şi vârstnicii şi-au pus în valoare inteligenţa şi capacitatea de concentrare şi au concurat de la egal la egal în atacul unei anumite zone sau al unui punct fixat pe unul din copacii de pe terenul în care s-a desfăşurat întrecerea de paintball.

Aşa cum am aflat de la organizatorii întrecerii, acest sport întăreşte spiritul de echipă, iar practicanţii se pot elibera de stres.

Turism ecvestru

Turiştii sunt invitaţi alături de instructorii profesionişti să înveţe arta călăriei în manej şi în afara acestuia, cu cai foarte bine antrenaţi şi echipament de protecţie adecvat. Apoi, însoţiţi de localnici sau instructori, pot face excursii călare pe trasee scurte, cu o durată între una şi trei ore, cu grad redus de dificultate, în cea mai mare parte cu calul la pas.

Pentru călăreţii cu un pic de experienţă şi dorinţă de a descoperi ceva nou şi care au deprins deja mersul corect la pas şi la trap se organizează excursii călare pe trasee montane de o zi în Rezervaţia geologică “12 Apostoli” sau Călimanul Cerbului, dar şi în alte locuri deosebite din munţii Călimani.

Pentru călăreţii cu ceva experienţă, rezistenţă şi mult spirit de aventură, organizatorii au pregătite excursii ecvestre de două-şase zile, cu grad mediu şi ridicat de dificultate, cu cazare la cort, cabană sau pensiune cu mâncare la ceaun sau grătar.

Tiroliană pe Platoul Runc

Participanţii la Infotour, la care s-au adăugat turiştii aflaţi în zonă au avut ocazia să încerce tiroliana într-un spaţiu special amenajat pe Platoul Runc.

Salvamontiştii i-au invitat “pe cei mai tari de inimă”să savureze o porție de adrenalină la maxim, astfel încât cel mai tânăr practicant a fost un puşti de 14 ani, cei mai vârstnici apropiindu-se de 70 de ani.

Înălţimea de la care s-au făcut săriturile a fost de 15 metri, coborându-se pe corzi 85 de metri până la trei metri deasupra nivelului solului, cei care au sărit fiind frânaţi de o coardă, astfel încât oprirea să se facă în siguranţă.

Mâncare specifică stânei

Şi cum efortul necesită şi o alimentaţie sănătoasă, participanţii la Infotour au făcut o oprire la stână, unde au avut ocazia să deguste din preparatele specifice stânei, brânză şi miel la ceaun.

Ultimul popas din cadrul Infotourului a fost la Pensiunea agroturistică Poiana, unde participanţii au avut parte de bucate tradiţionale, dar şi de un păstrăv la grătar crescut chiar din păstrăvăria proprie a administratorului, Dănuţ Candrea.

Cristi Săsărman, coordonator tehnic al proiectului, a declarat: „Proiectul Promovarea produsului turistic Ţara Dornelor este cu finanţare europeană şi presupune promovarea a tot ceea ce poate oferi zona noastră. Proiectul se derulează pe parcursul a 18 luni şi se încheie în luna ianuarie 2013. Până în prezent au fost realizate un studiu de marketing, 5.000 de ghiduri turistice, bilingve, trei filme de prezentare pentru turismul balnear, turismul cultural şi turismul activ în limbile româna, franceză, engleză, germană, 15.000 de flaiere, pe cele trei tipuri de turism, un portal de promovare a Ţării Dornelor, un stand modular cu care participăm la târguri de turism regionale, naţionale şi internaţionale”.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Cătălin Nechifor vrea domeniu schiabil în Călimani şi încă un avion pe ruta Suceava-Bucureşti

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat că şi-ar dori ca la Pojorîta să fie amenajat un „Safari Park”, care să se adreseze, în principal, familiilor cu copii. El a făcut afirmaţia la „Conacul Domnesc” din Şcheia, în timpul unei întîlniri a managerilor din turism.

În opinia sa, proiectul nu ar costa mult şi ar putea fi realizat pe terenul fostei unităţi militare din Păltinoasa, aflat în patrimoniul CJ. Preşedintele Nechifor le-a solicitat participanţilor să vină cu propuneri legate de acest subiect.

El a spus că mai are în vedere şi iniţierea unui proiect privind înfiinţarea unui domeniu schiabil în Călimani, dat fiind faptul că acolo zăpada se menţine 4-5 luni pe an.

Pe de altă parte, Cătălin Nechifor i-a solicitat lui Cristian Bărhălescu, secretar de stat în Ministerul Turismului, prezent şi el la întîlnire, să ceară „Tarom” să introducă încă o cursă pe relaţia cu Bucureştiul. În prezent, un singur avion pe zi zboară dus-întors pe ruta Suceava-Bucureşti.

SURSA: RadioTOP.ro

Cum moare Cazinoul, simbolul oraşului Vatra Dornei, iar Biserica îi ţine lumânarea

Extrem de celebru în secolul al XIX-lea, când a fost inaugurat chiar de împăratul austro-ungar Franz Iosef şi de de arhiducele Ferdinand, construit după modelul edificiului din Baden Baden/ Germania, Cazinoul din Vatra Dornei îşi trăieşte ultimii ani într-o mizerie de nedescris şi în pragul colapsului, vegheat de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, care în loc să-l îngrijească, îi ţine lumânarea.

Că şi în alte locuri din România, ceea ce au ridicat alţii şi care ne-a intrat în patrimoniul cultural românesc, nu păstram. Asta nu pentru că nu sunt făcute de români, ci pentru că aşa înţeleg mulţi să îşi respecte istoria şi cultura. Ar fi nedrept să aruncăm vina doar pe reprezentanţii autorităţilor de fiecare dată, deşi mulţi se fac părtaşi la vina comună, dar şi instituţiile de cultură şi culte – între care Biserica Ortodoxă ocupă un loc fruntaş – firme, proprietari privaţi, administratori, manifestă aceeaşi lipsă de interes făţă de edifiicile pe care le au în gestiune.

Cazinoul din Vatra Dornei a fost construit în perioada 1896-1898 în orașul Vatra Dornei (județul Suceava). Clădirea, inclusă în Lista monumentelor istorice la categoria A, a purtat diverse denumiri, Cazinoul Băilor sau Pavilionul Central al Băilor şi a îndeplinit de-a lungul timpului mai multe funcțiuni: sală de jocuri de noroc, sală de concerte și spectacole, precum și club muncitoresc.

Aprobarea pentru construirea unui cazinou la Vatra Dornei a fost acordată în urma intervenției primarului Vasile Deac (1875-1902) la împăratul Franz Joseph al Austriei. În timpul audienței, primarul l-a convins pe monarh de necesitatea construirii unui cazino pentru turiștii veniți la băi.

Terenul pe care s-a construit clădirea se afla în proprietate comunală și era acoperit de păduri, care au fost defrișate. O parte din banii pentru construcția cazinoului au fost strânși prin chetă publică, la care a contribuit însuși împăratul austro-ungar Franz Joseph, iar o altă parte a fost împrumutată printr-o bancă vieneză. Proiectul a fost realizat de către arhitectul vienez Peter Paul Brang, iar lucrările au început în anul 1896 și s-au încheiat în 1898. Inaugurarea oficală s-a făcut la 10 iulie 1899.

Construit în stil eclectic, cu unele note ale Renașterii germane, cazinoul seamănă cu cel din Baden. În interior turiştii puteu admira trei policandre de cristal de Murano, la început cu lumânări, apoi cu becuri.

În cazinou se afla o sală de teatru, o bibliotecă, un restaurant, o cofetărie, spații de utilitate publică. Printre cei care au trecut pragul cazinoului din Vatra Dornei au fost împăratul Franz Joseph, arhiducele Franz Ferdinand, dar și personalități românești precum Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Corneliu Zelea Codreanu, generalul Gheorghe Argeșanu, Nichifor Crainic, A.C. Cuza, generalul Ion Antonescu, Emil Bodnăraș, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, Zaharia Stancu, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica.

În jurul cazinoului s-au ţesut o mulţime de poveşti, unele bazate pe realităţile epocii. Aici înainte de 1918, dar şi mai târziu, până spre sfârşitul perioadei interbelice, veneau clienţi din Viena, Berlin, Budapesta, dar şi evrei sau italieni. După ce parcurgeau drumul pe calea ferată, erau luaţi cu birja, din gară. Cei care îşi pierdeau averea mergeau pe podul Franz Joseph, de pe Dorna, şi se aruncau în râu sau îşi zburau creierii cu pistolul. Pentru norocoşii câştigători ai unor mari sume de bani, şi, se spune că fusese construit un tunel secret, prin care ieşeau pentru a fi protejaţi de eventuale jafuri.

Prima legătură dintre cazinou şi Biserica Ortodoxă a avut loc după Unirea Bucovinei cu România în 1918, când terenul pe care se afla monumentul a intrat în reconstituirea Fondului Bisericesc al Bucovinei, în contul reparațiilor de război pe care Austria a fost nevoită să le plătească României.

Din anul 1936 s-au început o serie de lucrări de modificare funcțională a clădirii. Astfel, scena din sala de reprezentații a cazinoului a fost modificată, iar în spatele cazinoului s-a amenajat în 1937 o terasă cu vedere spre parcul balnear.

În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, edificiul a fost folosit de armatele naziste în scopuri militare. În dimineața zilei de 29 septembrie 1944, în timpul retragerii din Vatra Dornei a ultimelor unități militare germane, clădirea cazinoului și mai ales spațiile interioare au suferit distrugeri importante. Începând din primăvara anului 1945 au fost realizate o serie de lucrări de reparații și renovare.

Ca multe alte edificii de acest gen, după instaurarea în România a regimului comunist, cazinoul a fost naționalizat și transformat în club muncitoresc. În această clădire se țineau ședințe de partid sau întâlniri sindicale, dar și campionate naționale de șah.

Cum s-a ajuns de la o perlă, la o ruină

În prima parte a anului 1986, s-a început efectuarea unor lucrări ample de renovare a clădirii și de remodelare a perimetrului din vecinătate, strada dinspre râul Dorna fiind transformată în bulevard. După declarațiile lui Ioan Cornețchi, fost primar la Vatra Dornei între 1986-1989, președintele Nicolae Ceaușescu a aprobat în 1987 refacerea cazinoului, documentația fiind avizată de guvern. Lucrările trebuiau finalizate în termen de trei ani. Se spunea că Ceauşescu şi-ar fi dorit să petreacă revelionul din 1990 aici.

S-a refăcut structura de rezistență, însă revoluția din decembrie 1989 a surprins șantierul în plină activitate. Ca multe lucruri din România acelor ani, edificiul a fost supus unui jaf fără precedent: în trei luni s-au furat candelabre, marmura de Carrara, cristaluri, căzi de cupru. Apoi a intrat în funcţiune birocraţia, ignoranţa şi nepăsarea: lucrările nu au mai fost continuate din lipsă de fonduri, apoi proprietarii s-au tot succedat, apariţia legii pentru protecţia patrimoniului nu a dat niciun fel de rod (Click aici pentru a vedea legislatia).

După 1990, cazinoul a aparținut societății Dorna Turism SA. Apoi, prin hotărâre de Guvern, în 1995, a fost transferat în administrarea Consiliului Local Vatra Dornei. Aceştia au reuşit să realizeze un proiect, în 1998, prin care au primit de la Ministerul Culturii și Cultelor fonduri pentru reabilitarea clădirii, iar autoritățile locale au cheltuit sume imense pentru tablă și subzidire. În anul 1998, la inițiativa primarului Ioan Moraru, Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei a decis înființarea Fundației “Cazinoul Vatra Dornei” cu scopul de a găsi resurse financiare necesare restaurării și consolidării cazinoului dornean.

Totuşi, în ianuarie 2003, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, în calitate de administrator juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, a revendicat clădirea cazinoului. Astfel, cazinoul din Vatra Dornei, clădirea Secției de Boli Infecțioase și un alt imobil aflat la baza dealului Runc au fost retrocedate Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, prin Hotărârea de Guvern nr. 437 din 14 octombrie 2004, elaborată în urma analizării cererii de către Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România. La momentul retrocedării, clădirea cazinoului era o ruină, iar preotul Mihai Valică, care slujește la Biserica “Sf. Treime” din Vatra Dornei, amenința autoritățile statului cu darea în judecată pentru faptul că au permis distrugerea clădirii.

Ce susţine Biserica Ortodoxă Română

După cum am văzut şi în alte cazuri, Biserica Ortodoxă Română este unul dintre cei mai mari proprietari şi administratori de edificii de patrimoniu. Acesta în sine nu e un lucru rău, pentru că de-a lungul vremii comunităţile au ajutat şi sprijină în continuare această instituţie pentru păstrarea lucrurilor de valoare. Problema se pune cum răspunde acest cult necesităţilor monumentelor pe care le gestionează.

De cele mai multe ori prelaţii, ca şi Înalt PreaSfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, invocă sărăcia ca principal motiv. În acest caz particular arhiepiscopul, dar şi preotul Mihai Valică, spun că monumentul ar putea fi reparat doar pe banii obţinuţi din pădurile pe care Fundaţia Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina le cere Direcţiei Silvice Suceava. Cu alte cuvinte, această cerere sună a şantaj. În plus, când vedem cum fiecare înalt prelat al B.O.R. încearcă să epateze prin maşinile cu care se prezită la adunările sinodale, nu prea ne vine să credem că avem de-a face cu o instituţie săracă, ci doar cu una care încearcă (şi adesea chiar reuşeşte) să obţină beneficii de la stat fără a investi un leu.

De altfel, perspectivele pe care reprezentanţii Bisericii le oferă sunt foarte clare. „Această clădire va rămâne mulţi ani şi până în veci aşa cum este. Şi cred că soluţia va fi finală, dacă nu se va interveni, dărâmarea ei fără discuţie!”, a declarat părintele Mihai Valică pentru TVR încă din 2010.

Reacţia autorităţilor: Primăria mai încearcă, la Direcţia de Cultură Suceava se ridică din umeri

Într-adevăr, Biserica nu a primit clădirea total renovată, dar lucrul la ea se începuse din 1998 prin Consiliul Local şi Ministerul Culturii. De când a ajuns în patrimoniul Bisericii nu s-a mai bătut un cui. Primarul susţine că proiecte există, dar aşteptă şi un semn din parte B.O.R. De asemenea, acesta susţine că ar fi cerut reprezentanţilor Bisericii să renunţe la clădire în favoarea Consiliului Local pentru ca lucrările să poată continua, însă aceştia din urmă vor să folosescă degradarea Cazinoului ca unealtă de şantaj pentru pădurile şi proprietăţile nerestituite.

De partea cealaltă, la Direcţia de Cultură Suceava, când a fost căutat de colegii de la TVR, domnul director Aurel Buzincu a ridicat din umeri, după cum puteţi vedea în imaginile de mai jos.

Cert e că implicarea a fost ca de obicei. Să dea vreo amendă? Nici pomeneală! (click aici pentru a vedea ce spune legea şi ce ar fi trebuit să facă domnul director). După discuţiile pe care le-am avut cu domnia sa în toamna anului trecut, când am publicat un amplu raport despre starea ansamblurilor mănăstireşti din Bucovina aflate în patrimoniul UNESCO, ne-am lăsat păgubaşi să-l mai căutăm. Dacă atunci în toamnă nu ştia de raportul efectuat de specialiştii de la Muzeul de Istorie a Bucovinei, ce i-a fost înaintat încă din luna mai 2011, ne îndoim de rezultate pozitive în cazul Cazinoului. Vorba unui prieten născut în zonă: "Cine se pune domnule în Bucovina cu Biserica? Aici dacă preotul spune că nu are ce căuta un fost cazinou lângă o catedrală, cazinoul se dărâmă, nu contează dacă e sau nu monument"

Reflecţii de călătorie pe lângă Cazinoul din Vatra Dornei

Oricine trece prin Vatra Dornei trebuie să fie atent la punctele de atracţie, şi cel mai important pare să fie Cazinoul, care însă stă să se prăbuşească. E împrejmuit, pentru a feri ochii trecătorilor de aspectul inestetic al şantierului, dar nimeni nu-l poate proteja de atacul ploilor şi succesiunii fenomenelor de îngheţ/dezgheţ, destul de frecvente în zonă. Chiar dacă e împrejmuit, tot se pot vedea zidurile distruse în mare parte, ferestrele sparte şi schelele care înconjoară clădirea, deşi nu se lucrează. Cazinoul este o ruină şi nu reuşeşte decât să urâţească centrul staţiunii, când ar putea fi destul de simplu transformat într-o atracţie pentru turiştii interesaţi de jocurile de noroc sau ar putea deveni un obiectiv demn de a fi admirat prin arhitectura unor vremuri trecute.

Acesta ar putea fi şi un mod de a mai obţine nişte bani pentru renovarea monumentului, numai că mulţi se fac că nu văd asta. O fi din cauză că este în proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, iar, după cum se ştie, banul e ochiul cuiva, cu care biserica nu se prea împacă. Dacă nu sunt bani de restaurare măcar să fie închiriat ca platou de filmare pentru producţii cinematografice de groază.

Alţii, prin alte părţi, ar face bani grei prin valorificarea turistică a Cazinoului, având în vedere că în ţara noastră există doar trei asemenea obiective: la Constanţa, la Sinaia şi la Vatra Dornei.

Arhiepiscopia spusţine că nu are de unde să finanţeze lucrările, mai ales că încă nu a intrat în posesia pădurilor care sunt atât de râvnite, dar ar putea să încerce să caute şi alte căi de obţinere de fonduri, un eventual asociat la renovare, sau concesionarea către un întreprinzător particular. Nu ştiu cum se face, totuşi, că de pe la începutul anului 2005, când a fost revendicat şi retrocedat bisericii, nu s-a mai făcut nimic cu Cazinoul. Din ce se vede cu ochiul liber, dacă nu se ia nicio măsură, se poate prăbuşi fără să stârnească prea mari valuri.

Şi totuşi trebuie să ne gândim la faptul că, cu fiecare clădire care dispare, o bucată din istoria noastră, bună sau rea, dispare de asemenea. Şi acesta e un păcat mai mare decât ar fi faptul că în frumoasa staţiune montană există un cazinou.

SURSA: Adevarul.ro

SURSA FOTO: Historia.ro

Satele din zona Dornelor vor face reclamă tradiţiilor româneşti

Şaru Dornei, Ciocăneşti, Coşna, Vama şi Fălticeni sunt localităţile sucevene unde se desfăşoară de mai mulţi ani festivaluri de promovare a tradiţiilor populare şi a gastronomiei, motiv pentru care au fost incluse, împreună cu festivalul interjudeţean „Hora de la Prislop”, într-un calendar al Ministerului Turismului şi a două asociaţii de profil din ţară, scrie Obiectiv de Suceava.

Cinci localităţi sucevene, din care patru din mediul rural, au fost incluse într-un calendar de promovare a unor evenimente tradiţionale. Evenimentele de numele cărora sunt legate peste 40 de localităţi din ţară au loc din mai până în decembrie, inclusiv, în localităţile sucevene incluse în calendarul respectiv vor avea loc evenimente tradiţionale în lunile iulie, august şi septembrie.

Ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Cristian Petrescu, secretarul-general al Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural din România (ANTREC), Florentina Dospinescu, şi vicepreşedintele Asociaţiei „Cele mai frumoase sate din România”, Gheorghe Socaciu, au semnat sâmbătă, 5 mai, la Bucureşti, un protocol de colaborare pentru promovarea ţării noastre ca destinaţie turistică şi au lansat „Calendarul evenimentelor tradiţionale din România”. Protocolul prevede posibilitatea promovării brandului turistic naţional al României în cadrul evenimentelor pe care cele două asociaţii le vor organiza în cursul acestui an, dar şi posibilitatea ca Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) să se implice în organizarea unora dintre acestea.

MDRT va putea participa la festivalurile, târgurile şi celelalte activităţi cu standuri de promovare şi le va putea distribui participanţilor materiale de promovare şi promoţionale – broşuri, şepci, insigne, tricouri etc. cu însemnele brandului turistic naţional. De asemenea, MDRT doreşte să se implice în organizarea în toamnă, în România, a Congresului Eurogites pentru Turism Rural, eveniment al Federaţiei Europene de Turism Rural „Eurogites”, a cărei membru este şi ANTREC România.

Calendarul evenimentelor tradiţionale din România pe care cele două asociaţii le vor organiza până la sfârşitul anului numără, în prezent, 45 de festivaluri, târguri, nedei şi alte activităţi. Localităţile sucevene incluse în „Calendarul evenimentelor tradiţionale din România” sunt Şaru Dornei, Ciocăneşti, Coşna, Vama, Fălticeni, la care se mai adaugă un festival care are loc în zona pasului Prislop, la limita dintre judeţele Suceava, Maramureş şi Bistriţa–Năsăud. Astfel, în cursul lunii iulie, la Şaru Dornei, ar urma să aibă loc cea de-a şasea ediţie a Festivalului Bujorul de Munte, eveniment organizat de Primăria, Căminul Cultural şi Biblioteca din comuna Şaru Dornei împreună cu Administraţia Parcului Naţional Călimani şi cu Centrul Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale din judeţul Suceava. Festivalul Bujorul de Munte promovează o tradiţie mai veche a comunităţilor din zonă, valorile naturale, culturale şi tradiţionale din zonă. Numele festivalului este legat chiar de planta care creşte la altitudini ridicate, în zona Masivului Călimani, fiind o atracţie naturală deosebită.

În luna august, comuna Ciocăneşti este prinsă în calendarul evenimentelor tradiţionale din România, fiind a zecea ediţie a Festivalului Păstrăvului. Potrivit MDRT, acest festival ar urma să aibă loc în intervalul 14 – 15 august, fiind un târg gastronomic pe bază de păstrăv, concurs de pescuit păstrăv, lansare de puiet de păstrăv pe râul Bistriţa, parada călăreţilor, coborâtul cu plute pe Bistriţa şi cel al plăieşilor cu făclii. Tot în luna august ar urma să aibă loc cea de 44-a ediţie a Horei de la Prislop, eveniment interjudeţean de o mare complexitate, ce este organizat la limita judeţelor Suceava, Maramureş şi Bistriţa – Năsăud, foarte aproape de comuna suceveană Cârlibaba. Festivalul se doreşte o perpetuare a datinii, portului şi, mai ales, cântecului popular.

In toamna acestui an, în luna septembrie cel mai probabil, va avea loc Festivalul Fructelor de Pădure. Este un eveniment organizat de Consiliul Local al comunei Coşna, dar care este reprezentativ pentru întreaga zonă a Dornelor şi la care sunt aşteptaţi să participe foarte mulţi turişti. Este, de fapt, o sărbătoare a toamnei, degustări de preparate culinare pe bază de fructe de pădure şi, totodată, un târg de produse cosmetice naturale din fructe de pădure. De asemenea, vor fi organizate concursuri şi spectacole cu muzică şi dans. Tot în această toamnă, cel mai probabil în luna septembrie, în comuna Vama, ediţia a patra a Festivalului Hribului, acesta fiind de asemena, un eveniment gastronomic şi de tradiţii specifice locurilor.

La Fălticeni, probabil în luna octombrie, va avea loc ediţia a noua a Festivalului Mărului. Aceasta va găzdui o expoziţie cu vânzare de fructe, utilaje agricole, produse din carne şi preparate din carne, produse lactate, produse de panificaţie, produse de cofetărie şi patiserie.

„Avem acum un calendar al evenimentelor tradiţionale din România, care le va permite, pe de o parte, oamenilor din industria turismului rural să-şi organizeze eficient şi coerent strategiile de promovare şi, pe de altă parte, le va permite turiştilor să-şi programeze concediile şi excursiile în funcţie de festivalurile la care doresc să participe. Împreună putem face ca satul românesc autentic şi tradiţiile noastre populare săaibătot mai mare căutare în rândul turiştilor străini şi români”, a declarat ministrul Cristian Petrescu.

SURSA: Recolta.eu

Peste 22.000 de turişti au petrecut Sărbătorile de Paşte în Bucovina

Gradul mediu de ocupare al pensiunilor sucevene la Sărbătorile Pascale din acest an a atins 82%, fiind în creştere faţă de anul trecut, când s-a înregistrat un grad de ocupare de 78-79%. Acest procent situează Bucovina pe primul loc ca destinaţie turistică la nivel naţional. Cel puţin aşa susţine preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, care a subliniat că datele au fost furnizate de asociaţiile de turism din judeţ.

Cel mai mare grad de ocupare, de 98%, s-a înregistrat în zona Gura Humorului. La Vama gradul de ocupare a fost de 92%, la Putna de 80%, la Suceviţa şi Mălini de 78%, iar la Vatra Dornei de 75%. Şeful administraţiei judeţene a ţinut să evidenţieze saltul pe care l-a înregistrat zona Vatra Dornei, de la un grad de ocupare de 40%, cât a fost anul trecut, la 75% în acest an. Pachetele turistice au costat între 550 şi 1.600 de lei de persoană, funcţie de complexitate, la pensiuni de patru şi cinci margarete. Pachetele mari au cuprins pensiune completă şi servicii de agrement. Durata medie de şedere a unui turist a fost de 4,3 zile.

Flutur: „Proiectele pe care le-am promovat s-au dovedit de un real succes”

Statistica arată că, în judeţul Suceava, de sărbătorile Pascale s-au aflat peste 22.000 de turişti. Aceştia s-au bucurat de bucatele tradiţionale bucovinene, de peisajul superb, dar şi de Lumina Sfântă care şi în acest an a fost adusă de la Ierusalim în noaptea de Înviere.

„Bucovina a devenit prima destinaţie turistică la sărbătorile Pascale. Asta pentru că aici sunt mănăstirile, sunt tradiţiile şi credinţa. Nu trebuie omise nici evenimentele pe care am început să le organizăm şi care dau roade, atrag tot mai mulţi turişti. Proiectele Paştele în Bucovina, Crăciun în Bucovina sau Pelerin în Bucovina pe care le-am promovat în urmă cu patru ani sunt proiecte pe termen lung care s-au dovedit de un real succes, capitalizând an de an. Asta ne face să organizăm mai multe evenimente pe viitor”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur.

El a mai ţinut să mulţumească primarilor din judeţ pentru modul în care s-au implicat în derularea proiectului „Paştele în Bucovina”.Datele agenţiilor de turism arată că aproximativ 40.000 de români au petrecut Paştele în zone rurale, în special în Bucovina, şi cam 20.000 în staţiunile de pe Valea Prahovei.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

PROMOVARE - Servicii Agrement Vatra Dornei

Detalii: Trei modalitati de relaxare si destindere in Vatra Dornei!

-Echitatie

-Rafting

-Tiroliana

Pagina WEB: www.agrement-dorna.ro

Nume Firma: Natura si noi S.R.L.

Administrator: Pindelea Danut

Telefon: 0746 972 116

E-mail: contact@agrement-dorna.ro

Doua noi proiecte de turism in Bucovina urmeaza a fi lansate de Gheorghe Flutur - VIDEO

Şeful administraţiei judeţene sucevene, Gheorghe Flutur, a declarat în cadrul Consiliului Judeţean de Coordonare al PDL Suceava că scoaterea din anonimat a Bucovinei şi a Sucevei a fost un capitol dominant al mandatului său de preşedinte al CJ Suceava. „Bucovina nu e a mea. Sunt şi eu un boţ de humă din Bucovina.

Faptul că am reuşit să facem un brand cu care ne mândrim e o realitate pe care adversarii politici o recunosc, chiar dacă o fac cu greu”, a spus Flutur.

El a anunţat că urmează să lanseze două noi proiecte, unul dintre ele privind promovarea turismului ecologic „Ai verde-n Bucovina”, care înseamnă că fiecare turist este aşteptat „cu semaforul pe verde” în Bucovina pentru a se simţi bine aici şi că vor fi încurajate toate formele de turism, de la turismul de aventură, la turismul religios sau la cel de familie.

El consideră că cele trei staţiuni montane, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei vor putea să vândă la pachet oferte turistice comune astfel încât cei care vin în zonă să aibă activităţi diverse timp de cel puţin două săptămâni, de la vizitarea mănăstirilor, la urcatul pe Masivul Rărău, sau la turismul balnear. Flutur a mai spus că una din resursele importante ale judeţului Suceava este peisajul, această resursă nefiind valorificată la potenţialul dorit.

Totodată, preşedintele CJ Suceava a mai spus că un alt proiect pe care vrea să-l lanseze este „Acasă la cel mai mare român” care să pună în valoare moştenirea lui Ştefan cel Mare. El a arătat că la Putna urmează să fie înfiinţată, în cadrul proiectului o „şcoală ştefaniană”, iar municipiul Suceava care este „Leagănul Muşatinilor” pune în valoare Cetatea de Scaun, Curtea Domnească şi Hanul Domnesc, iar centrului oraşului i se va da o amprentă medievală.

SURSA: NewsBucovina.ro