Termen 1 Decembrie 2010 pentru verificari si intrare in legalitate a instalatiilor de transport cu cablu pentru persoane

Pana pe data de 1 decembrie 2010, proprietarii instalatiilor de transport cu cablu pentru persoane, din judetul Suceava au obligatia de a verifica si intra in legalitate cu instalatiile pe care le administreaza.

Aceasta este o directiva data de Prefectura Suceava,in urma unui control la telefericele din judet, dupa ce, in urma cu doua saptamani, un grup de 40 de copii de la o scoala din Iasi a ramas blocat in telescaunul de la Vatra Dornei. In ultima perioada a fost verificata starea tehnica si documentatia aferenta celor 17 instalatii de transport cu cablu pentru persoane din judetul Suceava. Astfel, pentru teleschi-ul din Poiana Stampei se impune intrarea în legalitate, instalatia nefiind autorizata ISCIR si neavând Autorizatie de Construire, iar pentru instalatia de la pârtia Malini se impune protejarea rotii tractoare împotriva intemperiilor cu o copertina metalica. In ceea ce priveste instalatia de la Vatra Dornei, unde au ramas blocati copiii turisti, având în vedere vechimea, se recomanda expertizarea.





Cupa Dornelor la Şah - Vatra Dornei

Casa de Cultură din Vatra Dornei a găzduit zilele trecute Cupa Dornelor la şah. La această competiţie au participat 85 de copii şi elevi, băieţi şi fete, împărţiţi, în concurs, pe grupe de vârstă, participare numeroasă fiind înregistrată şi din comunele din Bazinul Dornelor, nu doar din municipiul-staţiune.

După partide aprig disputate primele locuri la fete au fost obţinute de către Maria Druiu (Vatra Dornei) - categoria sub 8 ani, Denisa Slatariu (Panaci) - categoria 8 – 10 ani, Geanina Chiperi (Poiana Stampei) categoria 10 - 12 ani, Alina Arvinte (Coşna) - categoria 12- 14 ani, Cristina Negrea (Panaci) -categoria 14 – 16 ani, Roxana Chiforescu (Dorna Candrenilor) - categoria peste 16 ani.

La baieţi, cei mai buni au fost Mircea Goguţă (Vatra Dornei) - categoria sub 8 ani, Luca Hriţcu (Vatra Dornei) - categoria 8- 10 ani, Ciprian Ghiula (Iacobeni) - categoria 10 – 12 ani, Vlad Sava (Vatra Dornei) - categoria 12 – 14 ani, Marius Rusu (Dorna Candrenilor) - categoria 14 – 16 ani şi Nicolae Pindelea (Dorna Candrenilor) - categoria peste 16 ani.

S-a întocmit un clasament „pe localităţi”, Vatra Dornei fiind urmată de către Dorna Candrenilor şi Panaci, în timp ce cea mai bună şcoală a fost desemnată Grupul Şcolar Agricol din Dorna Candrenilor, urmată de Şcoala cu clasele I-VIII din Panaci şi Şcoala cu clasele I-VIII nr.1 din Vatra Dornei.

Premiile constând din jocuri de şah au fost asigurate de către Primăria Municipiului Vatra Dornei, iar cupele, diplomele şi tricourile de sport de către Direcţia pentru Sport a Judeţului Suceava. Concursul a fost organizat de Clubul Copiilor şi Elevilor, alături de Casa de Cultura „Platon Pardău” şi Primăria Vatra Dornei. Premierea a fost făcută de către reprezentanţii Clubului Copiilor din Vatra Dornei, precum şi de către arbitrii concursului, atestaţi de către Federaţia Română de Şah: Ec Stelian Hasna, plt.adj. Gheorghe Iacob Gheorghe şi prof. Florin Puşcaşu.


Cazinoul din Vatra Dornei in paragina - Reportaj TVR - VIDEO

Ceea ce ar fi trebuit să fie perla staţiunii Vatra Dornei a ajuns astăzi doar o ruină.

Un edificiu monument istoric este acum un şantier abandonat. Ruina, situată fix în centrul oraşului, a avut ghinionul să fie prinsă de Revoluţia din 1989 în plin proces de renovare. De atunci, nimeni nu a mai mişcat un deget pentru finalizarea lucrărilor.

Un reportaj de Nicoleta şi Gheorghe Cherecheşiu.


Biserica ii tine lumanarea cazinoului Vatra Dornei

„Aceasta cladire va ramane multi ani si pana in veci asa cum este. Si cred ca solutia va fi finala, daca nu se va interveni, daramarea ei fara discutie!” – asa zice preotul Mihai Valică, reprezentantul Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor, despre Cazinoul din Vatra Dornei, intrat in 2004 in proprietatea bisericii si lasat de atunci sa se degradeze. Motivul: biserica santajeaza astfel statul sa-i retrocedeze toate padurile si proprietatile confiscate.

  

Celebru in secolul 19 – cand era vizitat de imparatul Franz Iosef sau de arhiducele Ferdinand – construit dupa modelul din Baden Baden - Germania, Cazinoul din Vatra Dornei isi traieste ultimele zile, vegheat de Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, care in loc sa-l ingrijeasca ii tine lumanarea. Biserica a primit cladirea monument in 2004 si refuza s-o reabiliteze pana cand statul nu-i va retroceda TOATE proprietatile pe care i le-au confiscat comunistii. Un santaj popesc demn de Biserica Ortodoxa Romana, subliniat in repotajul difuzat de TVR.

SURSE: TVR.ro  

Boc a inaugurat în Pasul Tihuţa finalizarea modernizării E 576, Suceava - Cluj Napoca

Premierul Emil Boc, ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, şi preşedinţii Consiliilor judeţene Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Suceava au inaugurat, sâmbătă, în Pasul Tihuţa, la limita dintre judeţele Suceava şi Bistriţa Năsăud, finalizarea lucrărilor de modernizare a e 576 Suceava-Cluj Napoca.

Boc a inaugurat în Pasul Tihuţa finalizarea modernizării E 576, Suceava - Cluj Napoca. Cu aceeaşi ocazie, a fost lansat şi un proiect comun al judeţelor Suceava, Bistriţa-Năsăud şi Cluj de punere în valoare a potenţialului economic şi turistic din zonele riverane ale DN 17, ce a fost supranumită "Şoseaua Nordului".

Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a declarat că este bucuroasă că modernizarea acestui drum a fost finalizată, dar că în calitate de ministru nu poate fi mândră pentru că proiectul a durat zece ani.

Ea a arătat că modernizarea drumului european E 576, Suceava-Cluj Napoca, realizat printr-un proiect de finanţare al BEI, a costat 385 de milioane de euro, fiind modernizaţi 315 kilometri de drum naţional.

Preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a arătat, la rândul său, că acest drum este "coloana vertebrală" a nordului ţării, ce face legătura între Bucovina şi Ardeal şi străbate 37 de unităţi administrativ-teritoriale. El a subliniat că acest drum este cel mai spectaculos şi a exemplificat numai cu priveliştea din Pasul Tihuţei, de unde se văd Munţii Suhard, Munţii Rodnei şi Munţii Călimani.

Flutur a prezentat premierului proiectul de colaborare convenit de preşedinţii Consiliilor judeţene din Suceava, Cluj şi Bistriţa-Năsăud, pentru punerea în valoare a potenţialului turistic şi economic al zonei adiacente acestui drum modernizat.

El a arătat că cele trei judeţe au elemente comune şi pot prezenta pachete turistice complementare astfel încât turiştii să viziteze obiective din cele trei zone.

"Am venit azi să inaugurăm acest drum, dar noi am decis să facem şi următorul pas, să stabilim cum putem pune în valoare această investiţie", a spus Flutur.

El a anunţat că anul viitor acest drum va face parte din proiectul Pelerin în Bucovina, pe traseul Viena-Suceava, finanţat printr-un program european, şi că prin modernizarea acestei căi de transport din Suceava poate deveni un punct important pentru relaţiile cu Ucraina şi Republica Moldova.

La rândul său, premierul Emil Boc a spus că este de apreciat colaborarea anunţată de cele trei Consilii judeţene şi consideră că acesta poate fi un model pentru promovarea interesului comun.

"Este un model ce poate fi urmat în ţară", a spus Boc.

El a mai declarat că în această toamnă Guvernul lansează programul 10.000 de kilometri de drumuri judeţene şi locale în valoare de un miliard de euro.

Boc a explicat că acest program este multianual, finanţat de la bugetul de stat cu credit furnizor prin care se va face conectarea drumurilor judeţene şi locale la drumurile naţionale sau la autostrăzi.


Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, vine la inaugurarea lucrărilor de pe DN 17

Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, este invitată să participe la sfârşitul acestei săptămâni la inaugurarea lucrărilor de modernizare a Drumului Naţional 17. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a spus că în cursul zilei de sâmbătă va avea loc o întâlnire în Pasul Tihuţa, la limita judeţelor Suceava şi Bistriţa-Năsăud, la care vor participa şefii de administraţii din cele două judeţe şi din Cluj, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor locale.

„Sâmbătă, în pasul Tihuţa, la limita dintre judeţul Suceava şi Bistriţa-Năsăud vom avea o întâlnire prilejuită de finalizarea DN 17. Deşi mai sunt o serie de observaţii în procesul verbal de recepţie, finalizăm DN 17 după aproape zece ani de când s-a gândit cineva la acest drum”, a spus Flutur.

El a adăugat că pe lângă preşedinţii de Consilii Judeţene din Suceava, Bistriţa-Năsăud şi Cluj, la întâlnirea din Pasul Tihuţa vor fi prezenţi şi primarii localităţilor din cele trei judeţe prin care trece DN 17. Gheorghe Flutur a spus că în cadrul întâlnirii vor fi dezbătute mai multe teme, printre care strategia de deszăpezire şi stabilirea unui sistem de comunicare între autorităţile din localităţile de pe DN 17. „Întâlnirea se va numi . Şi pe lângă cele două teme de discuţie, primarii vor prezenta potenţialul turistic al fiecărei localităţi de pe DN 17. Drum pe care anul viitor vom demara proiectul . Va fi un drum al pelerinilor şi din acest motiv vrem să discutăm cu toţii primarii pentru a şti exact care este potenţialul fiecărei localităţi”, a mai declarat Flutur.


Asociaţia Proprietarilor din Neagra Şarului a schimbat faţa localităţii

Între reuşitele la care a lucrat RECL din comuna suceveană Şarul Dornei se află şi înfiinţarea Asociaţiei de Proprietari Neagra Şarului, care se ocupă de administrarea cvartalului de şase blocuri construite în anii 60. Asociaţia din satul Neagra Şarului este printre foarte puţinele, dacă nu chiar unica asociaţie de proprietari din ţară care funcţionează într-o localitate din mediul rural.

Înfiinţarea asociaţiei a înlesnit Primăriei Şaru Dornei posibilitatea de a obţine de la Ministerul Dezvoltării Regionale alocarea a o parte din fondurile necesare pentru realizarea Proiectul „Reabilitare termică a blocurilor de locuinţe din satul Neagra Şarului”.

Realizarea acestui proiect a îmbunătăţit confortul celor câteva sute de familii, dar în acelaşi timp a schimbat peisajul urbanistic al cvartalului de blocuri. „Zona noastră este o zonă frumoasă, cu peisaj deosebit iar acum, prin reabilitarea blocurilor s-a făcut şi mai frumoasă”, ne-a declarat Ana Mihaela Aaniţei, administratorul IT la Şaru Dornei.


O comună din Bistriţa-Năsăud a obţinut peste 400 de hectare de pădure în Şaru Dornei

O comună din judeţul Bistriţa-Năsăud a obţinut peste 400 de hectare de teren cu vegetaţie forestieră pe raza localităţii sucevene Şaru Dornei. Decizia a fost luată în ultima şedinţă a Comisiei Judeţene de Fond Funciar Suceava, în care comunei Mărişelu i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafaţă de teren de 417,9 hectare de teren pe suprafaţa comunei Şaru Dornei.

Potrivit unui comunicat al Prefecturii Suceava, în şedinţa Comisiei Judeţene de Fond Funciar au fost validate, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, 1.103 hectare de terenuri, din care 1066 hectare de terenuri forestiere şi 37 hectare de terenuri agricole. Potrivit Prefecturii, comunei Stulpicani i-a fost validată cererea pentru o suprafaţă de teren cu vegetaţie forestieră, doar cu amplasament, pe suprafaţa comunei Pojorâta.

Comisia Judeţeană de Fond Funciar a mai adoptat o hotărâre prin care un moştenitor al unui veteran de război a primit în oraşul Siret o suprafaţă de 75 de ari de teren agricol extravilan. Potrivit comunicatului Prefecturii, în şedinţa comisiei au fost invalidate 19 cereri de restituire a terenurilor.


Ansamblul „Dorna Dorului” a impresionat China

La invitaţia Ministerului Afacerilor Externe, Ansamblul „Dorna Dorului” a participat recent la Expoziţia Mondială de la Shanghai, China, eveniment important pentru promovarea pe diverse planuri a imaginii României în lume.

În cadrul Pavilionului României, Ansamblul „Dorna Dorului” a susţinut în această perioadă peste 300 de spectacole, a câte 15-20 minute, dornenii fiind de fiecare dată aplaudaţi de sutele de spectatori încântaţi de frumuseţea costumelor, a dansurilor şi cântecelor bucovinene.

Spectacole susţinute la „Farfuria zburătoare” şi în „Oraşul parc al mătăsii”

Ansamblul “Dorna Dorului” a susţinut un spectacol în afara pavilionului, la Centrul Cultural (sau „Farfuria Zburătoare”, cum este numită de chinezi) din cadrul „Expo 2010” din Shanghai, spectacol de o oră, la care au participat peste 400 de spectatori, turişti din toate colţurile lumii.

Un alt eveniment important la care au fost invitaţi să susţină un spectacol membrii „Dorna Dorului” a fost „Festivalul Lunii”, organizat de Guvernul local al municipalităţii Hangzhou, oraş supranumit „Oraşul parc al mătăsii”, capitală a provinciei Zheijiang, situată în partea de Est a Republicii Populare Chineze, cu o populaţie de peste şapte milioane de locuitori.

Artiştii români au fost invitaţi de Guvernul local al municipalităţii Hangzhou să prezinte dansuri, cântece și tradiții românești, în cadrul unui spectacol susținut pe scena amplasată în parcul orașului. Reprezentația ansamblului a fost urmărită de peste 1.000 de spectatori.

Chinezii au fost impresionaţi de evoluţia dornenilor

„Atât publicul numeros care a asistat la spectacolul nostru din Hangzhou, cât şi spectatorii de pe scena Greenopolis sunt foarte plăcut impresionaţi de cântecele şi jocurile noastre populare. Suntem mândri că reprezentăm România la evenimente de o asemenea anvergură şi că putem arăta publicului chinez câteva aspecte ale culturii noastre bogate. Cea mai atractivă parte a programului a fost hora de la final, când spectatorii ni s-au alăturat cu mare bucurie”, a declarat Dumitru Candrea, preşedintele Fundaţiei Cultural Artistice „Dorna Dorului”.

Pavilionul României a organizat în data de 31 octombrie 2010 festivitatea care a marcat încheierea prezenţei la Expoziţia Mondială de la Shanghai. Ultimul spectacol pe scena Pavilionului a fost susţinut împreună de cele două ansambluri folclorice, „Dorna Dorului” şi Ansamblul Secuiesc din Harghita. Participarea la Expo Shanghai a presupus aducerea în prim plan a tot ceea ce este reprezentativ pentru România: cultură, tradiţii, obiceiuri şi potenţialul turistic.

Dumitru Candrea ne-a declarat că a fost o experienţă unică, pe care membrii Ansamblului „Dorna Dorului” şi-ar dori să o mai repete. Totodată, el a ţinut să mulţumească Consiliului Local Vatra Dornei şi primarului Ioan Moraru pentru sprijinul oferit ansamblului pentru participarea la acest eveniment internaţional.


Un teren din Neagra Şarului in topul terenurilor pretabile pentru o investiţie turistică

Preţurile terenurilor au scăzut cu până la 66% la în primele 10 luni din 2010, cele mai afectate fiind terenurile intravilane care se află în localităţile din apropierea marilor oraşe.

Conform unui top al terenurilor pretabile pentru o investiţie turistică, pensiune sau chiar un complex, amplasate în zone cunoscute pentru potenţialul lor, alcătuit de imobiliare.ro, pe locul întâi se află un teren de 1.500 metri pătraţi, lângă Vatra Dornei, la Neagra Şarului, care poate fi achiziţionat cu 6.450 euro, preţul pe metru pătrat fiind de 4,3 euro. Pentru fiecare zonă a fost calificată o singură ofertă.

Pe locul 2 este o proprietate din Râşnov, unde proprietarul unui teren de 828 metri pătraţi, cu un front stradal de 20 de metri, solicită 8.000 de euro pentru proprietatea sa, adică mai puţin de 10 euro/mp. De asemenea, cu 19.000 de euro, 10 euro/mp, poate fi achiziţionat un teren de 1.900 de metri pătraţi la Gura Râului, pe drumul ce leagă Municipiul Sibiu de staţiunea Păltiniş. pe locul patru este situat un teren de 1.390 metri pătraţi din Cisnădioara, judeţul Sibiu, care poate fi achiziţionat cu 18.000 de euro, 13 euro/mp.

La polul opus se află terenurile din Breaza, judeţul Prahova, care au o cotă mai bună pe piaţă. Astfel, cu aproape 40.000 de euro, 30 euro/mp, poate fi achiziţionată o parcelă de teren din zona centrală a localităţii Breaza, cu o suprafaţă de 1.333 metri pătraţi.

De asemenea, în localitatea braşoveană Moeciu de Sus, este scoasă la vânzare o parcelă de teren cu o suprafaţă de 3.500 metri pătraţi, cu un front stradal de 50 metri, la un preţ de 25 euro/mp. În Mărginimea Sibiului, la doar câţiva kilometri de Sibiu, cei care doresc să-şi construiască o casă de vacanţă sau o pensiune, pot investi într-un teren de 6.000 metri pătraţi, cu toate utilităţile incluse. Preţul solicitat pentru acest teren este de 23 euro/mp.


S-a răsturnat cu tirul în şanţ şi a lovit un biciclist beat

Din cauza vitezei, într-o curbă un tir a ajuns pe contrasens şi s-a răsturnat lovind un biciclist aflat în stare avansată de ebrietate.

Potrivit Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, pe DJ 174 D, în comuna Dorna Candrenilor, Ionel C., în vârstă de 42 ani, din Suceava, în timp ce conducea un autotractor cu semiremorcă, din cauza vitezei într-o curbă deosebit de periculoasă, a pătruns pe contrasens.

Aici s-a răsturnat, accidentându-l pe Vasile I., în vârstă de 42 ani, din localitate, care mergea bicicleta. Şi şoferul a fost rănit. Biciclistul avea 1,26 mg/l alcool pur în aerul expirat.


Drumul lemnului, în colimatorul organelor de anchetă

În perioada 4.11-5.11.2010, poliţişti şi specialişti din cadrul I.T.R.S.V. Suceava, precum şi ai D.S. Suceava au organizat şi desfăşurat o acţiune pe linia prevenirii transportului, prelucrării şi comercializării ilegale a materialului lemnos, efectuând 30 de controale la gatere, 47 în fondul forestier şi 186 pe drumurile publice.

Au fost constatate 4 infracţiuni, aplicându-se, totodată, 11 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1680 de lei. Material lemnos confiscat: 21,05 mc. Lemn de lucru supus aceleiaşi măsuri: 19,5 mc.

A fost depistat Viorel H., din comuna Panaci, care a tăiat fără drept un număr de 19 arbori, specia molid, de pe proprietatea sa, cu un volum de 31,90 mc şi o valoare a prejudiciului de 4.237 lei. Totodată, sus-numitul a mai tăiat fără drept şi 2 arbori, specia molid, din fondul forestier de stat, administrat de OS Broşteni.

Bărbatul este cercetat penal pentru încălcări ale Codului silvic, urmând ca dosarul să fie trimis cu propuneri procedurale către Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei.

SURSA: CraiNou.ro

Strada cu numele poetului Adrian Paunescu, la Vatra Dornei

Poetul Adrian Paunescu a cumparat în anul 1998 un apartament pe strada Parcului din Vatra Dornei, pentru a petrece în orasul-statiune scurte vacante.

Strada din Vatra Dornei unde se afla apartamentul poetului Adrian Paunescu va purta numele acestuia. Primarul orasului, Ioan Moraru a declarat ieri ca va initia un proiect de hotarare în acest sens, care va fi supus aprobarii Consiliului Local. “Pe aceastra strada, situata în apropierea parcului locuiesc aproximativ 60 de familii. Eu am purtat discutii cu cativa locuitori si am facut aceasta propunere care a fost agreata. Cert este ca odata schimbat numele aleei, din partea localnicilor apar niste costuri, trebuie schimbate cartile de indentitate, modificari în ce priveste evidenta la biroul Spatiului Locativ din cadrul Primariei, carte funciara etc. Dar cred ca daca este rabdare si întelegere acestea vor fi operate si nu vor fi discutii contradictorii ”, a spus edilul orasului.

Trebuie precizat ca poetul Adrian Paunescu a cumparat în anul 1998 un apartament pe strada Parcului din Vatra Dornei pentru a petrece în orasul-statiune scurte mini-vacante. Edilul localitatii considera ca toti cei care formeaza deliberativul local, indiferent de culoarea politca, vor fi de acord cu aceasta initiativa. Primarul Ioan Moraru a mai spus ca tot în memoria celui care a fost Adrian Paunescu în parc, pe Aleea Scriitorilor, alaturi de alte chipuri ale unor ilustrii oameni de cultura si de arta, va fi montat un bust al marelui poet plecat la ceruri saptamana trecuta.

Adrian Paunescu detine pe strada Parcului la parterul unei case naţionalizate un apartament cu 3 camere. Vecinii au arborat un drapel negru la intrarea în locuinta imediat dupa ce a fost anuntat decesul marelui poet. Ei ne-au povestit ca Adrian Paunescu venea rar în zona, cel mai mult prefera sa vina vara, iar Carmen si Ana Maria, sotia si fiica poetului, preferau sa vina la munte iarna. „Apartamentul este unul cât se poate de simplu, doar pentru vacante. Nu l-am vazut de vreo 3-4 ani. Cel mai mult venea vara, mai facea un gratar si se plimba prin parc. Statea maxim 2-3 zile ”, ne-a spus Viorel Bliontu, fochist la o vila apropiata apartamentului lui Adrian Paunescu.


Pregătiri pentru sărbătorile iernii la Poiana Stampei

La Poiana Stampei au început deja pregătirile pentru sărbătorile de iarnă, comuna fiind printre cele incluse în acest an în proiectul „Crăciun în Bucovina”.

De la primarul Elisei Todaşcă, am aflat că în perioada 5.12.2010-3.01.2011, Primăria şi Consiliul Local, Căminul Cultural, biserica, Şcoala cu Clasele I-VIII Poiana Stampei vor fi implicate în activităţi culturale şi religiose specifice sărbătorilor de iarnă. De la Sf. Nicolae până la Crăciun, colindele se vor face auzite în casele creştinilor sau locaşele de cult, femeile, indiferent de vârstă, şi fetele de măritat vor continua tradiţia şezătorilor, iar feciorii şi copiii vor pregăti măştile şi ustensilele specifice pentru dansul caprelor, mascaţilor, urşilor, pluguşorul sau sorcovitul. În toată această perioadă, turiştii care tranzitează comuna sau sunt oaspe-ţii pensiunilor din zonă vor putea asista la repetiţiile şi pregătirile făcute de artişti la casa-muzeu, pe scena din parcul primăriei sau în sala de festivităţi a primăriei.

„Poartă de intrare în Bucovina dinspre Ardeal, comuna Poiana Stampei, este una dintre cele mai frumoase vetre etnofolclorice din Ţara Dornelor. Zestrea materială şi spirituală adunată în acest minunat «colţ de Rai» a impresionat de-a lungul timpului trecătorii şi turiştii, ospitalitatea şi bunătatea localnicilor fiind cunoscute peste tot în ţară şi în lume” ne-a declarat Petrică Chiforescu, directorul Căminului Cultural Poiana Stampei.

Ca în fiecare an, cel mai important eveniment va avea loc pe 25 decembrie în cadrul Spectacolului extraordinar „Sfântă seară de Crăciun” ediţia a XI-a, când, pe scena în aer liber din parcul primăriei, alături de cetele de colindători şi urători, vor evolua Grupul vocal „Flori de pe Dorna” şi Ansamblul „Poieniţa” al Căminului Cultural Poiana Stampei, care va prezenta un spectacol special de Sărbători, din care nu vor lipsi jocul caprelor, jocul mascaţilor şi al ursului, urăturile şi scenetele pregătite de artistul popular Niculai Rusu. Conducerea muzicală şi coregrafia aparţin profesorilor Dănuţ Lăcătuş, Vasile Chiforescu, Dorina Paicu şi Petrică Chiforescu. Parteneri şi colaboratorii, ca la fiecare eveniment important desfăşurat în comună, sunt filiala ANTREC Bucovina, Asociaţia Culturală „Roua cerului”, pensiunile şi agenţii economici locali.

„Organizatorii acestui eveniment la nivel local, Primăria şi Consiliul Local Poiana Stampei, primarul Elisei Todaşcă şi viceprimarul Viluţ Mezdrea, îi invită pe toţi iubitorii de frumos, de tradiţii, datini şi obiceiuri la Poiana Stampei, pentru că aici, omenia, bunătatea şi ospitalitatea se împletesc cu frumosul şi arhaicul, într-o unitate specific bucovineană. De asemenea, frumoasele costume populare şi bucatele tradiţionale întregesc imaginea unui mic paradis, de care turiştii se despart cu greu. Veniţi în Bucovina, vă aşteptăm cu mare drag la Poiana Stampei!”, ne-a sugerat primarul Elisei Todaşcă.

SURSA: CraiNou.ro

Vicecampion mondial la schi, plătit cu 100 de lei pe lună

Jaf pe bani publici şi umilinţă la Clubul Sporturilor de Iarnă din Vatra Dornei. Cam acestea sunt ingredientele pe care le suportă de luni de zile unul dintre cei mai promiţători schiori din România.

Este vorba de Petrică Hogiu, sportiv legitimat la CSI Vatra Dornei, şi care în luna ianuarie a acestui an a devenit vicecampion mondial în proba de 20 de kilometri pursuit contând pentru Campionatele Mondiale de juniori la schi fond. Deşi a obţinut acest rezultat de excepţie pentru sporturile de iarnă din România, devansând sportivi din ţări cu mare tradiţie în domeniu, gen Norvegia sau Rusia, Petrică Hogiu primeşte o indemnizaţie de mizerie. În cursul acestui an, sportivul a fost „recompensat” cu suma de 1.000 de lei, bani pe care i-a primit în cursul lunilor ianuarie şi februarie. Practic, în cele 10 luni ale acestui an, Hogiu a încasat, în medie, câte 100 de lei. Autorul acestei ruşini naţionale este Octavian Pungovschi, directorul Clubului Sporturilor de Iarnă Vatra Dornei, care îşi bate joc efectiv de cel mai bun sportiv al clubului.

Informaţia a fost confirmată de Puiu Gaşpar, secretarul general al Federaţiei Române de Schi şi Biatlon. „Ştiu că între clubul de unde provine sportivul şi CSI Vatra Dornei era o înţelegere pentru achitarea unei indemnizaţii lunare de 1.000 de lei. Până acum, cei de la CSI Vatra Dornei nu şi-au respectat angajamentul, deşi fonduri au existat la acest club, chiar substanţiale. Un sportiv de valoarea lui Petrică Hogiu merită să primească tot ce are nevoie pentru a face performanţă. Ar fi păcat să se piardă pe drum cea mai mare speranţă a schiului din România”, a declarat Puiu Gaşpar.


Zece perechi de adolescenţi, în concurs pentru cei mai frumoşi boboci ai Grupului Şcolar „Vasile Deac” din Vatra Dornei

Zece perechi de adolescenţi se vor întrece în această seară pentru titlurile de Miss şi Mister Boboc 2010 ai Grupului Şcolar „Vasile Deac” din municipiul Vatra Dornei, balul fiind programat începând cu ora 19:00, în „Club OK” din localitate.

Cosmin Apetrei şi Raluca Crăciunescu, Andrei Creţu şi Raluca Zăpârţan, Lucian Popa şi Petronela Clanetaru, Ionuţ Iftinca şi Elena Sandu, Marian Flocea şi Ionela Leahu, Sebastian Lostun şi Patricia Iaţcu, Tudor Silea şi Daniela Todaşcă, Fernando Bumbuc şi Adina Lemnariu, Florin Hilbert şi Ionela Marian şi Valentin Vlad şi Ionela Olariu sunt cei 20 de elevi de-a IX-a care se vor întrece pentru desemnarea celor mai frumoşi boboci de la „Vasile Deac”.

„Ne-am descurcat şi anul acesta destul de bine şi cu organizarea, dar mai ales cu sponsorizările, pentru că cei de la Liceul Ion Luca (n.r. - celălalt liceu din Vatra Dornei) au organizat petrecerea înaintea noastră şi am avut de apelat cam la aceiaşi sponsori. Sperăm să avem un public numeros şi să-i alegem pe cei mai buni dintre boboci”, ne-a mărturisit Andrei Filip, unul dintre organizatori.

Finaliştii au început deja repetiţiile în clubul care va găzdui şi balul, ei familiarizându-se cu microfonul şi la un post local de radio (n.r. – ORION), acolo unde au fost invitaţi de Doru Bighiu, cel care va prezenta, la fel ca şi în anii trecuţi, balul de la „Vasile Deac”.

Membrii juriului din acest an vor fi profesori şi câştigătorii ediţiilor precedente ale balului, precum şi reprezentanţi ai sponsorilor.

„Muncim mult să de la an la an, iar rezultatele de la admiterea din vară ne îndreptăţesc să spunem că am câştigat mult la capitolul imagine, unde eram deficitari în trecut, când aveam statutul de şcoală de arte şi meserii. Organizatorii şi bobocii sunt foarte emoţionaţi şi muncesc mult pentru ca balul să iasă perfect!”, ne-a declarat profesoara Mihaela Aicoboaie, „sufletul” echipei de organizatori, cea care are şi rolul de consilier educativ la grupul şcolar dornean.

În zona de munte a judeţului a avut loc, vinerea trecută, şi balul bobocilor celor de la Grupul Şcolar Iacobeni, bal care s-a desfăşurat la Clubul Minier din localitate.


Biserica din Poiana Stampei, 125 de ani de existenţă

La Poiana Stampei vor avea loc duminică, 7 noiembrie, manifestările dedicate împlinirii a 125 de ani de la zidirea bisericii din localitate. În organizarea parohiei cu hramul Sf. Arh. Mihail şi Gavril, a Primăriei şi a Consiliului Local ale comunei Poiana Stampei, începând cu ora 9,30, un sobor de preoţi şi diaconi, avându-l în frunte pe protopopul de Câmpulung, Aurel Goraş, va oficia Sfânta Liturghie. Răspunsurile vor fi date de către corala „Andrei Mureşanu” din Bistriţa-Năsăud.

Singura biserică din lume construită în cinstea unei căsătorii

Biserica cu hramul Sf. Arh. Mihail şi Gavril din Poiana Stampei este construită între anii 1883-1885, cu aprobarea Imperială a lui Francisc Iosif I. Aşa cum am aflat de la preotul paroh Domiţian Tătaru, este singura biserică din lume construită în cinstea unei căsătorii, a fiului împăratului Rudolf cu Ştefania de Belgia. Deşi iniţial autorităţile vieneze nu au aprobat construcţia unei biserici ortodoxe în această localitate, sătenii care au mers la administraţia austro-ungară de la Viena pentru aprobări s-au folosit de căsătoria fiului împăratului, spunând că această biserică este închinată acestui eveniment. În biserică se păstrează şi astăzi cele patru policandre din cristal din Viena care au fost primite de la coloniştii care s-au aflat de-a lungul frontierei cu Moldova. Tot în această biserică se mai află odoarele cu care a fost înzestrată, cum ar fi o Sfântă Evanghelie din anul 1859 tipărită la Sibiu de Mitropolitul Ardealului Andrei Baron de Şaguna.

Picturi aparţinând lui Epaminonda Bucevschi

Catapeteasma şi icoanele împărăteşti, precum şi icoana Maicii Domnului şi a Mântuitorului Nostru Iisus Hristos sunt pictate de către pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi. Absolvent al Seminarului Teologic din Cernăuţi şi a Şcolii Speciale pentru pictură istoriografică a Academiei de Arte de la Viena în cadrul căreia a primit premiul “GUNDEL” pentru cele mai bune studii generale, Epaminonda Bucevschi a fost pictor diecezan, post în care a iniţiat o nouă ordine iconografică în pictura bisericească din Bucovina. A pictat şi restaurat 43 de iconostase la episcopiile din Roma, Iaşi, Zagreb, Viena şi circa 31 de biserici, de referinţă rămânând Catedrala din Zagreb.

Numărul impresionant de lucrări semnate de Bucevschi, dar şi faptul că tot lui i se datorează, în bună măsură, stabilirea adevărului cu privire la chipul real al domnitorului Ştefan Cel Mare şi Sfânt, pe baza iconografiei din Tetraevanghelul de la Humor şi din bisericile ctitorite de voievod, dau valoare catapetesmei şi icoanelor împărăteşti de la biserica din Poiana Stampei. Restul bisericii este pictată în stil tempera pe pânză de pictorul Vasile Pascu. Deşi a fost martora celor două războaie mondiale, biserica a dăinuit în forma iniţială până în zilele noastre.

Simeon Florea Marian, primul preot de la Poiana Stampei

Aşa cum am aflat de la preotul paroh, Domiţian Tătaru, primul preot care a slujit la Poiana Stampei a fost marele folclorist român preot Simeon Florea Marian, care a deschis calea spre credinţă locuitorilor din această zonă între anii 1875 -1877. Acesta a fost urmat de preotul Dimitrie Brăileanu, cel care a fost şi primul învăţător din localitate. Unul dintre preoţii iubiţi de săteni, Dionisie Munteanu şi-a găsit sfârşitul pe front, în Galiţia, în Primul Război Mondial. Un alt ziditor al altarului la Poiana Stampei a fost preotul Dimitrie Popovici, care a zidit Mănăstirea Podu Coşnei în 1926.

SURSA: MonitorulSV.ro

Lucrările de modernizare a DN 17 au fost finalizate

Şoferii care se vor deplasa cu maşinile pe DN 17, între Suceava şi limita judeţului cu Bistriţa-Năsăud, nu vor mai fi nevoiţi să aştepte la semafoarele montate în zonele în care se lucrează pentru modernizarea acestui drum. Aceasta după ce, în cursul zilei de marţi, au fost terminate lucrările la ultimul pod aflat în construcţie pe tronsonul DN 17 care străbate judeţul Suceava. Este vorba despre podul din localitatea Molid, comuna Vama, la finalizarea lucrărilor şi îndepărtarea ultimelor semafoare de pe DN 17 fiind prezent şi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur. Acesta a declarat că în momentul de faţă pe DN 17 nu mai există porţiuni în care circulaţia să fie blocată de semafoare, principalele lucrări de modernizare fiind finalizate.

„În acest moment s-a deschis circulaţia pe ultimul pod care s-a construit pe DN 17. Este una dintre investiţiile mari din România în infrastructura de transport rutier. Un drum de 136 de kilometri prin judeţul Suceava, care leagă Moldova de Ardeal, Suceava de Cluj, şi care trece prin 16 localităţi din judeţul nostru. Trebuie să mulţumesc constructorilor care s-au ţinut de cuvânt. De aici încolo nu mai există semafoare pe DN 17 şi nu mai există poduri de construit”, a spus Flutur. El a arătat că în prezent constructorii lucrează la finalizarea marcajelor rutiere.

Şeful administraţiei judeţene a mai declarat că valoarea totală a investiţiei în modernizarea DN 17 de la Suceava şi până în pasul Tihuţa se ridică la suma de 96 de milioane de euro. Gheorghe Flutur a spus că lucrările de modernizare au fost realizate de firmele greceşti Mochlos şi Aktor, precum şi de firma SC CF Grup Colas Iaşi.

„Cred că în două săptămâni vor fi gata şi echipamentele rutiere şi marcajul, astfel încât acest drum să fie un drum modern, un drum adevărat al României europene”, a spus Flutur. El a mai adăugat că în prezent se mai lucrează la repararea unei porţiuni de drum din comuna Ilişeşti care a fost afectată de alunecările de teren.


Arhitectul de la Al Burj, dorneanul Cristian Gavrilescu, doctor honoris causa al Universităţii din Suceava

Arhitectul originar din Vatra Dornei Cristian Gavrilescu, unul dintre arhitecţii care au proiectat Al Burj din Dubai, cel mai înalt turn din lume, va primi titlul Doctor Honoris Causa al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava vineri, de la ora 11, în aula din corpul E al instituţiei.

Distincţia acordată la propunerea Facultăţii de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor, ca recunoaştere a meritelor arhitectului Cristian Gavrilescu - „o personalitate complexă, preocupată permanent de consecvenţa muncii proprii, de performanţă realizată prin ieşirea din tiparele comune şi de stabilirea de noi standarde ale excelenţei”, în opinia rectorului Adrian Graur, preşedintele comisiei de acordare a titlului.

Cristian Gavrilescu s-a născut la 29 aprilie 1968, a absolvit Colegiul de Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti, iar în 1998 Institutul de Arhitectură “Ion Mincu”. “Imediat după absolvire am plecat la New York, unde am învăţat meserie, coordonând lucrări guvernamentale în construcţie, pentru că arhitectura este un job care se învaţă pe şantier şi nu la planşetă”, mărturiseşte arhitectul.
La New York urmează masteratul în arhitectură, apoi primeşte licenţa de arhitect pentru statele New York şi Florida, ajungând să lucreze cu unii dintre cei mai renumiţi arhitecţi la nivel mondial, precum Charles Gwathmey şi I.M. Pei, arhitectul piramidei de la Luvru. Întrucât după 11 septembrie 2001 americanii deveniseră “reticenţi” în a mai lucra în statele arabe, arhitectul Gavrilescu a preluat proiectele pe care arhitectul Pei le deţinea în Orientul Mijlociu, printre care şi construcţia Al Burj, cum i se mai spune, din Dubai, o clădire de peste 1000 metri înălţime.

Din 2005 se mută în Europa, la Londra, lucrând ca specialist în clădiri înalte, dar între timp înfiinţează la Bucureşti propriul studio de design, Geometrik Design. În Dubai a mai lucrat la proiectarea a două turnuri de 50 de etaje, în Kuweit la unul de 70 de etaje, dar în ultimii ani s-a dedicat unor proiecte din România, precum Synevo Medical Center şi Pipera Office Tower din Bucuresti, Shopping Center din Baia Mare ş.a.


Proprietarul telescaunului din Vatra Dornei, fără emoţii la controlul Prefecturii

Proprietarul telescaunului din Vatra Dornei, Ilie Boancheş, a declarat, ieri, că toate verificările la care a fost supus în cadrul anchetei ordonate de prefectul Sorin Popescu au arătat că nu sunt probleme în exploatarea instalaţiei. Ilie Boancheş a afirmat că până acum a fost în control ISCIR, dar nu are emoţii nici pentru verificări făcute de alte instituţii.

„La noi toate sunt în regulă. Din 1980 lucrăm cu oameni autorizaţi, totul este legal, nu facem nimic clandestin. Verificările la telescaun se fac zilnic, conform legii, şi sunt trecute în registru. În 20 de ani, e primul incident. A picat un rulment, dar asta se poate întâmpla şi la Mercedes”, a spus proprietarul telescaunului unde, la sfârşitul săptămânii trecute, 43 de turişti au rămas blocaţi aproape o oră şi jumătate, din cauza unei defecţiuni tehnice.

Turiştii au fost aduşi în siguranţă la sol de voluntarii de la serviciul public Salvamont. În ce priveşte colaborarea cu acest serviciu, Boancheş a spus că este foarte bună şi că există un protocol încheiat între firma sa şi salvamontiştii dorneni tocmai pentru intervenţii rapide în situaţii de genul celei petrecute vineri după-amiază.

După incidentul de săptămâna trecută, prefectul de Suceava a cerut instituţiilor abilitate verificarea tuturor instalaţiilor de telescaun şi teleschi din judeţ. Rezultatele vor fi făcute publice la sfârşitul acestei săptămâni.


Minor ameninţat cu pistolul la gât şi lovit cu arma în faţă

Un adolescent în vârstă de 17 ani a ajuns la spital, după ce a fost lovit de un individ care, deranjat că mai mulţi tineri făceau gălăgie în faţa casei sale, a ieşit cu cuţitul şi pistolul în drum, să facă linişte.

Incidentul s-a petrecut marţi seară, în jurul orei 23:00, pe raza comunei Şaru Dornei.

Tânărul ajuns la spital, un minor în vârstă de 17 ani, susţine că agresorul, Mihai S., în vârstă de 25 de ani, i-a pus iniţial pistolul la gât, iar apoi l-a lovit cu mânerul armei în zona feţei.

Agresorul recunoaşte că a ieşit din casă, înarmat cu pistol şi cuţit, şi că l-a lovit pe adolescentul în cauză, dar nu mânerul pistolului, ci cu pumnul. Culmea, tot el a fost cel care a sunat la 112 şi a reclamat incidentul.

Afirmaţia lui Mihai S. este contrazisă şi de tinerii care se aflau împreună cu victima în seara agresiunii.

Poliţiştii dorneni au ridicat de la locuinţa agresorului două pistoale neletale, cu bile de cauciuc, pentru care tânărul avea permis de port armă obţinut cu câteva luni în urmă.

În urma incidentului, agresorul s-a ales cu dosar penal pentru lovire şi alte violenţe, ameninţare şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, riscând să rămână şi fără permisul de port armă.


VatraDorneiLive.ro © Toate Drepturile Rezervate
We Vatra Dornei