CLAVAREM SRL Neagra Sarului, trimisa in insolventa de BRD

Firma CLAVAREM SRL din Neagra Şarului a angajat credite de peste 11,3 miliarde de lei vechi de la BRD, pe care nu le-a achitat. Creditele au fost garantate cu felurite ipoteci pe terenuri în Vatra Dornei şi Şaru Dornei

Firma, inregistrata in satul Neagra Şarului, comuna Şaru Dornei, a ajuns zilele trecute în atenţia Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Suceava, după ce împotriva ei a fost depusă de către BRD Group Societe Generale o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei pentru un debit de peste 11 miliarde de lei vechi. Potrivit cererii înaintate, agenţia Vatra Dornei a băncii sus–amintite a arătat că firma din Neagra Şarului are de restituit împrumuturi în cuantum total de 1,137 milioane de lei – 11,37 miliarde de lei vechi, la care se adaugă dobânzi în continuare în baza unor contracte de credit încheiate în anii 2007 şi 2009, la care s-au adăugat şi acte adiţionale.

Firma CLAVAREM a beneficiat de trei credite care au fost garantate cu ipoteci asupra unor suprafeţe de teren. Este vorba despre o suprafaţă de 5.610 metri pătraţi în Vatra Dornei, cu un teren în suprafaţă de 1.377 metri pătraţi, cu construcţii aferente, în comuna Şaru Dornei, dar şi cu o garanţie reală mobiliară, însemnând o anumită sumă de bani. Întrucât societatea nu a rambursat creditele şi dobânzile aferente la termenele contractuale, s-a decis iniţierea acestei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei.

Conform ultimului bilanţ, pentru anul 2008, SC CLAVAREM, societate înregistrată la Registrul Comerţului în anul 1999, cu principal obiect de activitate lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, avea încă de la sfârşitul anului 2008 datorii totale de peste 14 miliarde de lei vechi, cheltuieli de peste 31 de miliarde şi creanţe de 10 miliarde lei vechi.


Liceul Teoretic "Ion Luca" Vatra Dornei - Trupa Reload la Cupa Liceelor



Patroni dorneni, acuzaţi că au înşelat firme de leasing cu 1,8 milioane de euro

Patronii a trei firme din Bazinul Dornelor, printre care şi omul de afaceri Marian Ionel Borgovan, din Coşna, cel care a concesionat Aeroportul Floreni de la Dorna Candrenilor, au fost trimişi în judecată pentru înşelarea unor firme de leasing cu peste 1,7 milioane de euro, anunţa, ieri, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

Pe site-ul instituţiei a fost postat un comunicat de presă prin care se anunţa că Marian Ionel Borgovan, Maria Georgeta Borgovan şi Iliuţă Sandu, în calitate de reprezentanţi ai SC Mary Construct International SRL, din Coşna, SC Ambient SRL SRL, din Vatra Dornei, şi SC Cotton Parck SRL, din Poiana Stampei, sunt acuzaţi că au indus în eroare reprezentanţii mai multor societăţi comerciale de leasing pe care le-au prejudiciat cu suma totală de 1.773.373 euro (reprezentând 5.724.013,12 lei).

„În concret, au fost încheiate nouă contracte de leasing ce aveau ca obiect finanţarea achiziţionării unor utilaje pentru prelucrarea lemnului şi a pietrei folosind mai multe documente false (biletele la ordin, înscrisuri având menţiuni false privind constituirea garanţiilor, situaţia financiară a firmelor beneficiare, atestarea în mod nereal a existenţei utilajului pentru care s-a solicitat finanţarea, procese verbale de predare-primire, etc.), în condiţiile în care utilajele pretins achiziţionate erau inexistente”, explică procurorii anticorupţie, precizând că societăţişe de leasing s-au constituit parte civilă în procesul penal cu suma totală de 1.263.944, 11 euro.

Comunicatul DNA Suceava arată şi că Marian Ionel Borgovan şi Maria Georgeta Borgovan au fost daţi pe mâna judecătorilor pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals, toate în formă continuată.

În sarcina lui Iliuţă Sandu, procurorii DNA au reţinut infracţiunile de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, tot în formă continuată.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Suceava.

ARTICOL COMPLET: MonitorulSV.ro

Ministerul Turismului lansează brandul turistic la Bucuresti si nu la Vatra Dornei

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului va lansa la Bucureşti, la sfârşitul săptămânii viitoare, brandul turistic al României, şi nu la Vatra Dornei, aşa cum era programat iniţial, potrivit reprezentanţilor instituţiei.

Evenimentul de lansare a brandului turistic va avea loc în perioada 25-27 iunie, potrivit unui anunţ al instituţiei.

Brandul turistic este realizat de asocierea THR - Asesores en Turismo, Hoteleria y Recreacion SA - Taylor Nelson Sofres.

Asocierea formata din THR si Taylor Nelson a castigat licitatia pentru realizarea brandului turistic in urma depunerii ofertei cu pretul cel mai mic, respectiv 900.000 de euro, eliminand astfel din cursa finala asocierile Saffron Brand Consultants - Brandient Consult - Acacia Avenue si TBWA-GFK Romania, care au depus oferte cu preturi mai mari.

SURSA: Capital.ro

O bătrână în cârjă, strivită sub roţile unei semiremorci

O bătrână în vârstă de 79 de ani, din municipiul Iaşi, venită la Vatra Dornei la fiica ei, a murit în urma unui îngrozitor accident rutier, strivită sub roţile unei semiremorci.

Potrivit poliţiei, accidentul s-a petrecut sâmbătă după-amiază, în jurul orei 15:40, pe strada Chilia, din Vatra Dornei.

Şoferul unui autotractor cu semiremorcă, Csaba S., în vârstă de 38 de ani, din judeţul Alba, a reparat o defecţiune apărută la autovehicul şi se pregătea să iasă din parcarea situată pe partea stângă a străzii, în momentul în care, neasigurându-se la plecarea de pe loc, a pătruns pe trotuarul din partea stângă şi a acroşat-o pe Eugenia A, care se deplasa în calitate de pieton.

Bătrâna, care mergea cu dificultate, sprijinindu-se de o cârjă, nu a mai avut nici o şansă, fiind proiectată pe carosabil şi strivită cu roţile din partea dreapta spate a semiremorcii.

Şoferul s-a ales cu dosar penal pentru ucidere din culpă, cercetările fiind continuate de cadrele formaţiunii poliţiei rutiere Vatra Dornei.


Vanzare decoratiuni si cadouri ecologice

Vindem cadouri unice din natura ! Decoratiuni unice, ecologice, lucrate manual din lemn, muschi, flori si alte minunatii din natura.



Telefon: 0749 141 210

Pagina WEB: www.cadouriecologice.webs.com

E-mail: iulicka205@gmail.com

Agrom Vatra Dornei - Magazin Agricol


Vă ofera o gamă completă de echipamente agricole, zootehnice, veterinare, echitaţie - călărie, potcovit şi creşterea cailor, fermă şi gospodărie, garduri electrice pentru animale, echipamente de protecţia muncii, produse PET, echipamente pentru Rafting - Gumotex, echipamente de munte - Hannah, la cele mai bune preţuri !

www.agromdorna.ro - magazin on-line !

Ne găsiţi în Vatra Dornei, str. Oborului, nr. 14 (vis-a-vis de Autogară, colţ cu str. Vicilicilor).

Program: Luni - Vineri: 09.00 - 17.00

Tel: 0751.262.662  ;  0751.262.660

Pagina WEB: www.agromdorna.ro


Nume Firma: SC REAL DEAL SRL

Administrator: Rey Adrian Radu


Harta Rezervatiilor Naturale din Bucovina


Proiect realizat de Asociaţia Dorna EcoActiv cu sprijin financiar din partea Fundaţiei Alexandrion.

Nume Firma: Dorna EcoActiv
Administrator: Ionescu Ovidiu
Telefon: 0751 040 524

Vanzare teren langa Vatra Dornei (9km)

Terenul, cu o suprafata de 2000 mp, e o locatie ideala pentru pensiune, casa de vacanta, cu un peisaj mirific, avand acces la sosea, si fiind aproape de drumul european. Este in drum spre Poiana Negri, la doar 9 km de statiunea balneara Vatra Dornei. Include toate facilitatile: drum, apa, curent electric. In zona, se pot face drumetii (pe jos ori calare). Pretul terenului este negociabil.

Pret: 11.000 Euro

Nume: Cichi Pavel

Telefon: 0744 587 519 ; 0230 375 219

E-mail: cichi.g@gmail.com

Oferta loc de munca Vatra Dornei

Angajam barmani-ospatari pentru Disco-Club din Vatra Dornei.


Rugam CV cu poza pe adresa de e-mail !

Telefon: 0756 086 909

E-mail: office@infinitygames.ro sau infinity_games@yahoo.com

Vanzare Societate Comerciala

Se vinde societate comercială cu istoric în prelucrarea lemnului sau teren în suprafaţă de 20.000 mp şi clădirile aferente (hală gater, hale depozitare, clădire administrativă şi clădire pentru prelucrarea laptelui, transformator) situate în comuna Coşna, drum asfaltat, la cca 1 km de la drumul european 85 Vatra Dornei - Bistriţa.

Preţul se comunica la vederea locaţiei.

Nume: SC RETEZAT PRODCOM SRL COŞNA

Telefon: 0744 275 263

E-mail: ovidiutodasca@yahoo.com

Primăria Vatra Dornei a recepţionat o lucrare inexistentă

Risipa de bani publici este la ea acasă la Vatra Dornei. Un proces verbal de recepţie semnat de administraţia dorneană obligă primăria dorneană la plata unei sume uriaşe de 6,6 miliarde de lei vechi. Lucrările pe care administraţia le-a recepţionat nu s-au executat niciodată, dar firma constructoare a emis câteva facturi şi se judecă acum cu Primăria Vatra Dornei pentru a încasa banii. Viceprimarul Mircea Rusu, cel care a semnat procesul verbal de recepţie, s-a arătat deranjat de faptul că i se adresează „întrebări acuzatoare şi tendenţioase” şi susţine şi acum că lucrările pentru care a semnat chiar există în realitate. Asta deşi realitatea din teren şi oamenii care locuiesc în zonă îl contrazic. O simplă privire aruncată în zona Ansamblului Transilvania, la intrarea în Vatra Dornei dinspre Bistriţa, în zona blocurilor ANL, este suficientă pentru a vedea că este vorba de o imensă bătaie de joc.

Un proiect demarat pe vremea primarului Huţanu

Proiectul privind sistematizarea pe verticală a Ansamblului Transilvania a fost încheiat în vara anului 2007, în perioada când în fruntea Primăriei Vatra Dornei se afla social democratul Constantin Huţanu. Potrivit contractului încheiat între primărie şi SC Construcţii Feroviare Grup Colas SA Iaşi, administraţia din Vatra Dornei trebuia să achite pentru lucrările programate suma de 8,6 miliarde de lei vechi, inclusiv TVA. O parte din bani, mai exact 30%, urmau să se achite în avans, ceea ce s-a şi întâmplat, în conturile firmei ieşene intrând suma de 2,59 de miliarde de lei vechi. Contractul prevedea amenajarea căilor de acces către Ansamblul Transilvania, alei pietonale la blocuri, locuri de parcare, spaţii verzi şi rigole deschise pentru captarea apelor pluviale.

Ce au văzut reprezentanţii Primăriei Vatra Dornei şi noi nu vedem

În 2008, conducerea Primăriei Vatra Dornei s-a schimbat, iar în 14 noiembrie 2008 o comisie formată din viceprimarul Mircea Rusu, în calitate de preşedinte, şi alte patru persoane, respectiv Cristina Lostun, şef Serviciu Urbanism, Gabriela Negrea, şef Serviciu Contabilitate, Gligor Hopulele Zamfira, de la Serviciul Urbanism şi Eugenia Agapi, de la Serviciul Urbanism, s-a deplasat la faţa locului, unde a semnat pentru recepţia lucrărilor.

„Au fost executate lucrările cuprinse în ofertă şi în notele de lucrări suplimentare, spaţiile verzi au fost executate (parţial - acest cuvânt este completat ulterior cu pixul). Nu au fost executate lucrările de aşternere a straturilor de asfalt. Conform ofertei şi situaţiilor de lucrări suplimentare, valoarea lucrărilor executate este de 666.008,99 de lei (6,6 miliarde de lei vechi), valoare ce include TVA”, se arată în procesul verbal de recepţie semnat de viceprimarul Mircea Rusu.

Al doilea om din ierarhia Primăriei Vatra Dornei a admis recepţia la terminarea lucrărilor motivând că „lucrările executate sunt de calitate”.

Cum stă situaţia în realitate

La faţa locului, în Ansamblul Transilvania, situaţia este cu totul diferită de cea prezentată în acte. În afara câtorva borduri aruncate parcă în bătaie de joc şi a unui spaţiu de joacă amărât, nu am găsit nimic altceva. Nu căi de acces betonate sau asfaltate, nu parcări amenajate, nu rigole pentru scurgerea apelor. În loc de spaţii verzi am găsit buruieni crescute ici colo. Şi cam atât.

Nici oamenii care locuiesc în zonă nu au văzut altceva. Radu Văcăriuc spune că de fiecare dată când plouă oamenii înoată prin noroaie, şi asta s-a întâmplat mereu. Şi Constantin Ştefănescu, proprietarul unui bar situat lângă blocurile ANL, nu a văzut lucrările pe care Primăria Vatra Dornei le-a certificat ca existente.

„Nu am văzut să se excaveze aici. Sunt doar câteva borduri şi acel spaţiu de joacă. În rest, nu s-a făcut nimic. În loc de asfalt şi locuri de parcare, avem noroi când plouă şi praf când este cald”, a precizat Constantin Ştefănescu.

Ce spune viceprimarul Mircea Rusu

L-am sunat şi pe viceprimarul Mircea Rusu, care a semnat recepţia lucrărilor în calitate de preşedinte al comisiei, pentru a ne oferi lămuriri despre situaţia bizară înregistrată la Ansamblul Transilvania. Vizibil deranjat de întrebările adresate, Rusu a admis că ar fi fost la faţa locului şi a semnat în cunoştinţă de cauză procesul verbal de recepţie.

„Sunt la Constanţa acum şi nu pot spune cu exactitate ce am semnat atunci. Plus că aveam două săptămâni şi un pic de când eram în funcţie (n.a. – procesul verbal a fost semnat în noiembrie 2008, iar Mircea Rusu a fost instalat în funcţie la sfârşitul lunii iunie 2008). Nu-mi aduc aminte ce operaţiuni s-au făcut, dar ştiu că existau bordurări şi alte lucrări”, a dat din colţ în colţ Mircea Rusu.

Nu aceeaşi părere are şi primarul Ioan Moraru. Acesta a declarat că lucrările efectuate în Ansamblul Transilvania nu erau de calitate, ceea ce a reprezentat un motiv pentru neplata unor facturi emise de constructor, SC Construcţii Feroviare Grup Colas SA Iaşi.
ARTICOL COMPLET: MonitorulSV.RO

Circulaţia de pe DN 17, perturbată de aluviuni

Circulaţia rutieră de pe DN 17, care leagă judeţul de Ardeal, a fost perturbată ieri după-amiază timp de aproximativ o oră, după ce un torent format pe fondul precipitaţiilor abundente a adus pe carosabil pietre, mâl, nisip ori crengi de copaci.

Problemele s-au înregistrat pe raza comunei Iacobeni, căderile de aluviuni fiind înregistrate pe o porţiune de aproximativ 600 de metri, cu întreruperi, şi ducând la îngustarea circulaţiei pe un singur sens de mers.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Suceava a fost informat de această situaţie în jurul orei 15.20, la faţa locului fiind trimişi pompieri de la Detaşamentul Vatra Dornei.

Aproximativ o oră mai târziu, situaţia revenise la normal, toate aluviunile fiind îndepărtate.

Pentru după-amiaza de ieri, au existat mai multe avertizări Cod Galben de ploi torenţiale, cu precădere în zona de munte a judeţului, însă până aseară nu se înregistraseră nici un fel de probleme deosebite.


A murit în cimitir

O femeie de 53 ani, din Vatra Dornei, a murit ieri, chiar în timp ce se afla în cimitirul din localitate, Foresta. Maria C. curăţa un mormânt, împreună cu fiul ei, când i s-a făcut rău şi a decedat.

Femeia a făcut un stop cardio-respirator în jurul amiezii, iar medicii de la Spitalul din Vatra Dornei, unde a fost dusă de urgenţă, cu o ambulanţă SMURD, nu exclud posibilitatea ca decesul să fi survenit pe fondul căldurii.

“Pacienta suferea de inimă şi diabet. Avea tensiunea mare şi, cel mai probabil, a făcut stop cardio-respirator în cadrul unui infarct miocardic. Totuşi, căldura ar putea fi un factor favorizant”, a arătat directorul spitalului din Vatra Dornei, dr. Aurel Scurtu.


Gospodarii inundate, drumuri si podete colmatate, la Ciocanesti

Duminică seară, la Ciocăneşti s-au produs inundaţii în urma precipitaţiilor torenţiale.

Astfel, un număr de 12 militari ai Detaşamentului de pompieri Vatra Dornei împreună cu şapte lucrători ai Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă Ciocăneşti şi 15 lucrători ai Companiei Naţionale de Autostrăzi Drumuri Naţionale – Secţia Câmpulung Moldovenesc au intervenit la inundaţiile rezultate în urma precipitaţiilor cu caracter torenţial, care au însemnat aproximativ 43 l/mp, înregistrate în intervalul orar 18:10 – 19.40.

S-a lucrat pentru evacuarea apei şi decolmatare în comuna Ciocăneşti, zona pârâului Rece - patru curţi şi două anexe inundate şi în satul Botuş - o locuinţă afectată de alunecările de teren, şase poduri şi podeţe colmatate, printre care un pod pe DN18, ce bloca traficul rutier.
Misiunea pompierilor s-a încheiat la ora 00:40, apa fiind evacuată iar podurile şi şanţurile decolmatate, eliberându-se tot atunci şi traficul rutier pe DN18.


Muncă de Sisif pentru refacerea Călimanilor

După un deceniu de exploatare minieră, peisajul arată dezolant. Clădirile de pe munte au fost dărâmate, iar oficialii Ministerului Mediului susţin că au în plan curăţarea întregii zonei.

Maldăre de fier vechi, scânduri putrezite, bucăţi de cauciuc, cărămizi şi canistre aruncate peste tot. Aşa arată Munţii Călimani după ce timp de zece ani, între 1987 şi1997, în zonă s-au făcut exploatări miniere. Deşi lucrările au fost blocate, dezastrul a rămas. Primul pas pentru ecologizarea muntelui a fost făcut în urmă cu trei ani, odată ce Ministerul Economiei a investit în dărâmarea imobilelor din zonă. „A fost adusă o maşină de concasare care a distrus clădirile ridicate în vremea în care se făcea exploatare. Au rămas doar două blocuri în care locuiau minierii, care vor fi distruse. Vom coborî toate deşeurile de pe munte“, a spus Gabriel Sabin, inginer minier din Vatra Dornei.

Reprezentanţii Ministerului Mediului au anunţat un plan de reciclare a deşeurilor adunate de pe Călimani. „Este vorba despre un proiect de sinergie, făcut după un model englezesc. Vrem să găsim firme care au nevoie de acest deşeu, pe care să-l folosească în fabricarea altor produse“, a declarat Iulia Degeratu, reprezentant al Ministerului Mediului.

Specialiştii susţin că în pericol sunt şi râurile de pe munte, iar din cauza valorilor anormale ale PH-ului din ape şi sol, plantele şi vieţuitoarele sunt compromise. Cel mai afectat este râul Neagra, cunoscut acum două decenii ca o adevărată crescătorie de păstrăvi. Din cauza minereurilor de fier, pe Neagra s-a depus în timp o pulbere roşie. Experţii în Mediu susţin că pentru refacerea ecosistemului este nevoie de zeci de ani. Turiştii spun că peisajul este spectaculos, dar locul nu mai seamănă a munte. „Cariera sculptată de mâna omului este impresionantă. Arată ca pe Marte. Mă aşteptam totuşi la un peisaj de munte, cu apă lină şi umbră deasă“, a spus Cornel Lăcătuşu, turist.


20.000 de locuitori din judeţ, lăsaţi de vijelie fără curent electric

După o zi caniculară, noaptea trecuta, furtunile şi vântul puternic au pus stăpânire peste judeţ.

Vijelie în aproape tot judeţul, noaptea trecută. După o zi caniculară, aseară şi asnoapte vântul şi furtunile au pus stăpânire pe judeţ. 20.000 de oameni au rămas fără curent electric după ce zeci de copaci au căzut peste liniile de alimentare cu energie electrică. Cei mai afectaţi au fost localnicii din Vatra Dornei, unde întreg municipiul a rămas fără curent electric.

Şi circulaţia pe calea ferată a fost afectată la Vatra Dornei după ce vântul puternic a răsturnat un copac pe firele de înaltă tensiune.

Acceleratul Vatra Dornei - Bucureşti a fost tractat până la Câmpulung Moldovenesc de o locomotivă diesel. Spre dimineaţă, alimentarea cu energie electrică la Vatra Dornei a fost reluată.

Mai multe localităţi din judeţ, au rămas fără curent electric în urma vijeliei puternice. O parte din localnicii din Câmpulung Moldovenesc, Frasin, Iacobeni, Vatra Moldoviţei, Frătăuţii vechi, Dărmăneşti, Prisaca Dornei, Moara şi Vereşti au petrecut noaptea pe întuneric din cauza copacilor care au căzut peste firele de alimentare cu energie electrică.


Secretarul Camerei Deputaţilor Dumitru Pardău, reales preşedinte al organizaţiei PDL Vatra Dornei

Deputatul Dumitru Pardău, secretar al Camerei Deputaţilor, a fost reales, sâmbătă, preşedinte al organizaţiei PDL Vatra Dornei, neavând contracandidat.

Pentru celelalte funcţii de conducere din Biroul politic municipal PDL Vatra Dornei concurenţa a fost de doi pe un loc. Astfel, pentru cele şase funcţii de vicepreşedinţi au fost 13 candidaturi, pentru cele opt funcţii de secretar executiv au fost 16 candidaturi, iar pentru funcţia de trezorier au fost două candidaturi.

Printre noii membri ai Biroului politic local au fost aleşi viceprimarul municipiului Vatra Dornei, Mircea Rusu şi şeful DSVSA Suceava, Petrea Dulgheru.
Preşedintele PDL Vatra Dornei, Dumitru Pardău, a declarat că la aceste alegeri a fost o competiţie serioasă, ceea ce dovedeşte interesul membrilor de partid pentru activitatea politică locală. "Partidul e viu la Vatra Dornei", a spus Pardău care şi-a exprimat încrederea că noua echipă de conducere a organizaţiei va avea rezultate cel puţin la fel de bune ca cea care a funcţionat până în prezent. El a mai spus că la o asemenea competiţie pentru funcţii de conducere era de aşteptat ca mulţi dintre candidaţi să nu acceadă în poziţiile pentru care au candidat, dar că aceştia vor fi alături de echipa nou aleasă.

"Ne bazăm pe toţi membri noştri de partid în activitatea viitoare", a mai spus Pardău.


Peste 40.000 de metri cubi de lemn, doborâturi de vânt în pădurile Sucevei

Mii de arbori din pădurile Sucevei au fost culcaţi la pământ de vijeliile stârnite în ultimele două zile, pe fondul unor temperaturi excesive, care au provocat deplasarea maselor de aer.

Conform primelor estimări din teren, pagubele produse de vânt se ridică la peste 40.000 de metri cubi de lemn, cele mai multe doborâturi de vânt înregistrându-se în Bazinul Dornelor.

“Din raportările estimative iniţiale doborâturile de vânt depăşesc 40.000 de metri cubi de lemn, din care aproximativ jumătate sunt în pădurile statului, iar jumătate în cele retrocedate. Nu putem şti pagubele totale până când nu vom face controale şi măsurători în teren, dar ne aşteptăm ca volumul de lemn doborât de vânt să fie cu mult mai mare”, a declarat şeful Direcţiei Silvice Suceava, Mihai Miheţiu.

Printre Ocoalele Silvice puternic afectate de doborâturi de vânt se numără Iacobeni, Broşteni şi Pojorâta.

De altfel, într-un studiu realizat de ICAS Braşov, judeţul Suceava are cel mai mare grad de risc la producerea doborâturilor de vânt, din întreaga ţară, cele mai expuse Ocoale Silvice în această privinţă fiind Moldoviţa, Broşteni, Cârlibaba, Crucea, vama, Dorna Candreni, Falcău, Iacobeni, Vatra Dornei, Pojorâta, Stulpicani, Breaza, Mălini, Putna, Frasin, Brodina, Tomnatic şi Marginea.


Afişaj la mănăstiri şi biserici cu privire la retrocedarea pădurilor bisericeşti

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a montat în curtea mai multor mănăstiri şi biserici din judeţ panouri prin care informează credincioşii cu privire la retrocedarea pădurilor bisericeşti.

În materialul afişat de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, sub titlul „Tergiversarea şi refuzarea retrocedării pădurilor Fondului Bisericesc – proprietate a Bisericii Ortodoxe Române din Bucovina” se arată că „tergiversarea retrocedării proprietăţii se datorează în cea mai mare parte şi unor oameni din clasa politică de astăzi care fac afirmaţii publice fără acoperirea adevărului faptelor”.

În acest sens, textul prezintă şi câteva exemple, instituţii şi oameni politici, care, în opinia Arhiepiscopiei, se fac vinovaţi pentru tergiversarea retrocedării pădurilor bisericeşti din Bucovina.

„Am dat în vileag aceste informaţii, neconforme cu realitatea, ale unor persoane şi instituţii cu răspunderi în viaţa ţării şi a poporului, cu nădejdea corectării lor şi, o dată cu aceasta, a recunoaşterii adevărului în cauză”, se mai poate citi pe panoul respectiv.

Pot fi văzute astfel de panouri la mănăstirile Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, Dragomirna, Putna, Suceviţa, Vatra Moldoviţei, Bogdana, Humor, Voroneţ şi Sihăstria Putnei, dar şi la bisericile Sf. Dumitru din Suceava, Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc şi Sf. Treime din Vatra Dornei.


VatraDorneiLive.ro © Toate Drepturile Rezervate
We Vatra Dornei