Românii din Italia, încântati de „Plaiurile Dornelor” - VIDEO

Ansamblul Folcloric „Plaiurile Dornelor” de la Clubul si Copiilor Vatra Dornei a sustinut o serie de spectacole în provincia Mantova, din Italia, la invitatia Centrului Cultural din Ostiglia. Micii artisti au putut ajunge în Italia, în perioada 28 noiembrie – 4 decembrie, printr-un proiect sprijinit de catre Ministerul Educatiei, Inspectoratul Scolar Judetean Suceava, Primaria si Consiliul Local Vatra Dornei.

SURSA: IntermediaTV.ro

Misterele Calimanilor: Inscriptii de peste 2500 de ani la Muzeul Megalitilor

Muntii Calimani constituie bariera de stânca intre Ardeal si Moldova. Este simbolul de piatra care uneste patru judete – Harghita, Suceava, Mures si Bistrita. Atlasele geografice spun ca este cel mai inalt si cel mai spectaculos munte din Carpatii Orientali. In anii ’80, la porunca Elenei Ceausescu, aici, la 2.000 de metri, trebuia sa se fabrice acid sulfuric… De câtiva ani a primit, prin lege, titlul de „parc national”. Calimanii ascund insa, dincolo de flora si fauna lor, unice in România, câteva mistere greu de explicat: „megalitii”. O scriere si simboluri ciudate sapate in stânca.

Cei care se incumeta sa strabata Calimanii, de la Vatra Dornei la Toplita, isi dau seama de frumusetea pura a acestui munte. Ochiul iti este ademenit de o sumedenie de bijuterii pe care doar muntele ti le poate darui, de la padurile de brad dese ca peria pâna la stâncile sculptate misterios de natura atotstiutoare. De la rododendronul ce inroseste la inceput de vara pajistile alpine la Iezerul „fara fund”, lacul izvorât miraculos la 2.000 de metri, „Sfinxul” Calimanilor sau stâncile care intrupeaza in granit cei Doisprezece Apostoli. S-a pomenit in literatura de specialitate despre virtutile energetice ale muntelui, asemanatoare Bucegilor sau Ceahlaului, si despre misterele preistorice pe care le ascund aceste piscuri indraznete.

Pietrele scrise ale lui Pata

Intr-un sat de la poalele muntelui, la Gura Haitii, in curtea unui muntean batrân si gospodar, se afla adapostite intr-un sopron improvizat trei bucati de stânca. Pe o bucata de scândura batuta de ploi, potrivita in cuie deasupra sopronului, sta scris cu vopsea „Muzeul Megalitilor”. Nea Vasile a fost timp de vreo douazeci de ani sofer la exploatarea de sulf din Calimani. Stie toate tainele muntelui, ii cunoaste darnicia si furia. Ii place sa colinde printre jnepenii pitici, pe acolo pe unde cerul pare sa se impreuneze cu pamântul. Asa si-a invatat si copiii… Sa respecte muntele cu maretia si greutatile lui.

Vasile Pata ne-a povestit ca in 4 iunie 1987, dupa o zi ploioasa, cum sunt multe pe aici, mergea, impreuna cu nevasta si cu fiul lui, catre cei 12 Apostoli. Claudiu Pata, care era in clasa a XII-a atunci la un liceu in Vatra Dornei, a descoperit, in santul adânc de 2 metri, sapat de viitura, o piatra pe care erau gravate insemne ciudate, printre care si simbolul soarelui. „Fiul meu ne-a spus, cu rasuflarea taiata, ca a descoperit o stânca ciudata. O stânca cu niste inscrisuri tainice si câteva desene greu de deslusit”, ne-a povestit batrânul. „A venit si geologul santierului de la mina sa vada minunea, impreuna cu un profesor. Ei au anuntat Institutul de Stiinte de la Bucuresti. Apoi, s-au mai gasit inca trei pietre gravate. A aflat si profesorul Traian Naum, cel care era cu adevarat interesat de muntii Calimani si cu care ne cunosteam de câtiva ani. El a venit impreuna cu un arheolog, cu Marin Cârciumaru. Când profesorul Naum a vazut pietrele, a ingenuncheat si avea lacrimi in ochi”, a adaugat Vasile Pata.

Doar strainii sunt interesati de megaliti

Ajutat de câtiva localnici, Vasile Pata a dus pietrele acasa. Specialistii din Bucuresti au luat in serios descoperirea lui nea Vasile. Asa a iesit la iveala originea stâncilor, care se pare ca au fost inscriptionate pe la mijlocul mileniului IV. i.e.n. Semnele de pe ele sunt identice cu literele alfabetelor getilor. Insemne bizare, scrijelite in piatra, câteva simboluri solare, asemanatoare celor din vechile culturi antice, egiptene sau aztece. Un desen pare sa simbolizeze Soarele si câteva planete. Altul pare un simbol precrestin. Un altul seamana izbitor cu un OZN!

In legatura cu primul megalit descoperit de familia Pata, autorii lucrarii „Muntii Calimani”, Traian Naum si Emil Butnaru, fac urmatoarele observatii: „Totalitatea gravurilor de pe latura principala a megalitului sunt subordonate, prin modul in care au fost efectuate, cultului soarelui, marele cerc cu raze «in turbina» reprezentând probabil discul solar intâlnit uneori in gravurile din Franta, Portugalia, Italia etc.” Nea Vasile spune ca „am hotarât impreuna (n.r. – cu profesorul Traian Naum) sa ducem cele patru pietre la muzeul din Vatra Dornei. Dar am vazut ca sunt lasate sa zaca ascunse si se umpleau de praf. Ba una dintre pietre a si disparut. A fost bagata in temelia unei cladiri! Nu le-am mai putut recupera. Am decis sa le aduc acasa. Le-am expus in curtea mea, in «Muzeul Megalitilor »”. Cu o tristete blânda, Vasile Pata ne spune ca nu se acorda importanta megalitilor din ograda lui. „Din pacate, stiinta la noi e la pamânt. Doar strainii se intereseaza si vin in expeditii ca sa le vada”.

Muntele jefuit si umilit de Ceausesti

Exploatarea sulfului vulcanic din Calimani a inceput prin 1970, la indemnul familiei Ceausescu, care dorea cu orice pret independenta economica a tarii, inclusiv in ceea ce priveste materia prima pentru industrie. S-a lucrat aici, la exploatarea sulfului, peste 25 de ani. A fost decapitat fara scrupule un munte. Negoiul românesc practic nu mai exista decât pe harti. In fapt, acum este doar o stânca dezbracata, impudic si sinistru. Se vad aici toate maruntaiele pamântului. Straturile geologice asezate temeinic in timp, unul câte unul.

Mina de sulf nu a fost rentabila niciodata. Acoperea doar 5% din necesarul industriei din acea perioada. A lasat insa in urma, dupa ce a fost inchisa in 1997, un adevarat dezastru ecologic. Un munte complet distrus, un alt munte, la fel de inalt si „falnic” de steril de mina, izvoare si pâraie otravite… Directorul adjunct al Agentiei pentru Protectia Mediului Suceava, inginerul Iluta Cocris, a declarat, pentru „Gardianul”, ca „in prezent se deruleaza un proiect de reconstructie ecologica a fostei exploatari miniere de sulf Calimani, finantat de Guvernul României. 200 ha de teren arata si acum, dupa unsprezece ani de la inchiderea minei, ca un straniu peisaj selenar, lipsit complet de viata. Ranile naturii se vor vindeca doar in câteva zeci de ani”.

SURSA: 2012en.ro

Mos Craciun ajunge in Vatra Dornei cu ajutorul Caravanei Coca-Cola

In perioada 12-23 decembrie, Mos Craciun ajunge in orasul tau cu ajutorul Caravanei Coca-Cola oferind numeroase surprize celor care il indragesc.

Caravana porneste din Bucuresti pe 12 decembrie si ajunge in Craiova (13 decembrie), Timisoara (14 decembrie), Oradea (15 decembrie), Sibiu (16 decembrie), Brasov (17 decembrie), Valea Prahovei (18 decembrie), Ploiesti (19 decembrie), Vatra Dornei (20 decembrie), Iasi (20 decembrie), Galati (21 decembrie), Constanta (22 decembrie) si, din nou, in Bucuresti (23 decembrie). Mai mult decat atat poti intra pe siteul www.coca-cola.ro pentru a urmari live unde se afla caravana Coca-Cola.

Mos Craciun vine in fiecare oras insotit de ajutoarele sale si un alai de trei camioane Coca-Cola pline cu daruri. Jucarii, bauturi racoritoare si multe alte cadouri vor fi oferite de personajele Caravanei lui Mos Craciun.

„In fiecare an in apropierea sarbatorilor de iarna, Coca-Cola isi surprinde consumatorii si partenerii intr-un mod inedit. Este felul nostru de a le multumi pentru clipele de bucurie pe care le-am impartasit in timpul anului. Iar pentru ca Mos Craciun este un personaj ce face parte din istoria Coca-Cola, Caravana il aduce mai aproape de fiecare dintre noi. Dorim ca la sfarsitul acestui an plin de surprize, in care am sarbatorit 125 de ani de fericire, Caravana Coca-Cola sa ii aduca pe cei care ne-au fost alaturi mai aproape de magia Craciunului.”, a declarat Miruna Smeureanu, Director de Comunicare Coca-Cola Romania.

SURSA: Retail-FMCG.ro

ANUNT - Vand casa in statiunea Vatra Dornei

Detalii Anunt: Vand casa din caramida, str. Republicii, la 200 m de Hotelul Calimani. Imobilul este format din 4 camere + veranda. Necesita reparatii dar este situata in cea mai buna zona a orasului. Ideala pentru casa de vacanta sau modificari pentru o eventuala pensiune.

Pret: 39.000

Telefon: 0740 950 618

E-mail: karton.mann@yahoo.com

O şansă europeană pentru copiii din Poiana Stampei

În primăvara anului 2011, între Şcoala cu Clasele I-VIII Poiana Stampei şi Organizaţia Cercetaşilor din Centrul Local Bistriţa, s-a încheiat un parteneriat care a prevăzut participarea a 8 copii cu vârste cu-prinse între 9-14 ani din şcoala noastră, la o tabără educaţională.

Sediul taberei a fost ales la Complexul ”Dracula” de la Pasul Tihuţa, iar tematica taberei a fost: ”Proiect pentru prevenirea şi combaterea abandonului şcolar”. În grupul ţintă al celor 120 de copii din tabără au intrat copii proveniţi din familii sărace şi numeroase, familii monoparentale, copii cu părinţi decedaţi, cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi alte probleme.

În zilele de tabără s-au organizat cursuri de comunicare, artă, carieră, integrare europeană şi jocuri educative. Cursul s-a încheiat în noiembrie, iar beneficiarii săi au fost următorii elevi: Pilug Nicoleta, Moroşan Monica, Brotnei Camelia – clasa a VII-a, Ungurean Alexandru, Cornea Diana – clasa a VI-a, Teleagă Mirabela – clasa a V-a, Moroşan Marinel şi Coca Alexandru – clasa a IV-a. Cei care s-au remarcat în mod deosebit la activităţi vor participa la o tabără internaţională.

Ne apropiem de finalul semestrului I, atenţia elevilor fiind îndreptată spre teze şi încheierea semestrului cu rezultate bune la învăţătură. În decembrie, ca în fiecare an, se vor organiza diverse activităţi, în special cele legate de frumoasele sărbători de iarnă şi în primul rând cele legate de manifestarea ”Crăciun în Bucovina”, iniţiată de Consiliul Judeţean Suceava şi Centrul Cultural ”Bucovina”.

SURSA: CraiNou.ro

Primăria Vatra Dornei, bună de plată cu zece miliarde de lei vechi

Primăria Vatra Dornei este bună de plată. Aşa au decis instanţele de judecată, care au obligat administraţia dorneană să achite aproximativ 10 miliarde de lei vechi. Banii reprezintă o serie de lucrări fantomă, dar pentru care reprezentanţii primăriei au semnat procesele verbale de recepţie.

Este vorba de un proiect privind sistematizarea pe verticală a Ansamblului Transilvania, situat la intrarea în municipiul Vatra Dornei, dinspre Bistriţa. Contractul a fost încheiat în vara anului 2007, în perioada când în fruntea Primăriei Vatra Dornei se afla social-democratul Constantin Huţanu. Potrivit contractului încheiat între primărie şi SC Construcţii Feroviare Grup Colas SA Iaşi, administraţia din Vatra Dornei trebuia să achite pentru lucrările programate suma de 8,6 miliarde de lei vechi, inclusiv TVA.

O parte din bani, mai exact 30%, urmau să se achite în avans, ceea ce s-a şi întâmplat, în conturile firmei ieşene intrând suma de 2,59 de miliarde de lei vechi. Contractul prevedea amenajarea căilor de acces către Ansamblul Transilvania, alei pietonale la blocuri, locuri de parcare, spaţii verzi şi rigole deschise pentru captarea apelor pluviale.

Primar Moraru: „Vom plăti banii”

Primarul Ioan Moraru a menţionat că este la curent cu decizia instanţei de judecată şi că datoria va fi achitată. „Vom plăti banii. Vom prinde în bugetul de anul viitor aceste sume şi sper să găsim înţelegere pentru a plăti eşalonat”, a precizat primarul din Vatra Dornei.

Iniţial, procesul care a demarat la Tribunalul Suceava a fost câştigat de administraţia dorneană. Totuşi, câştigul nu a venit pe fondul cauzei, ci ca urmare a faptului că reprezentanţii SC Construcţii Feroviare Grup Colas Iaşi nu au timbrat acţiunea. În căile de atac situaţia s-a schimbat radical, iar constructorul a câştigat procesul, suma totală de plată de zece miliarde de lei vechi reprezentând atât facturile neachitate la vremea respectivă, cât şi o serie de penalităţi.

Lucrările pe care le-au văzut doar reprezentanţii Primăriei Vatra Dornei

Actul de recepţie al lucrărilor a fost semnat pe 14 noiembrie 2008, iar din comisia desemnată de Primăria Vatra Dornei au făcut parte viceprimarul Mircea Rusu, în calitate de preşedinte, şi alte patru persoane, respectiv Cristina Lostun, şef Serviciu Urbanism, Gabriela Negrea, şef Serviciu Contabilitate, Gligor Hopulele Zamfira, de la Serviciul Urbanism şi Eugenia Agapi, de la Serviciul Urbanism.

„Au fost executate lucrările cuprinse în ofertă şi în notele de lucrări suplimentare, spaţiile verzi au fost executate (parţial - acest cuvânt este completat ulterior cu pixul). Nu au fost executate lucrările de aşternere a straturilor de asfalt. Conform ofertei şi situaţiilor de lucrări suplimentare, valoarea lucrărilor executate este de 666.008,99 de lei (6,6 miliarde de lei vechi), valoare ce include TVA”, se arată în procesul verbal de recepţie.

La faţa locului, în Ansamblul Transilvania, situaţia era cu totul alta acum jumătate de an şi a rămas la fel şi în ziua de astăzi. Borduri aruncate neglijent şi un spaţiu de joacă sărăcăcios erau singurele „lucrări de calitate”. În rest, căile de acces betonate sau asfaltate, parcările amenajate, rigolele pentru scurgerea apelor sau spaţiile verzi erau tot atâtea necunoscute pentru oamenii care s-au mutat în acea zonă.

Totuşi, pentru că oamenii din administraţia locală dorneană au semnat procesele verbale de recepţie a lucrărilor, Primăria trebuie să le plătească. Practic, este o nouă aroganţă la adresa locuitorilor din Vatra Dornei venită din partea unor autorităţi care-şi dovedesc incapacitatea de a gestiona bunul mers al acestui oraş staţiune de interes naţional.

SURSA: MonitorulSV.ro

La Şaru Dornei turismul înlocuieşte mineritul

Comuna care deţine cea mai mare reţea de drumuri publice, situată în apropierea sau în prelungirea dacă vreţi a staţiunii Vatra Dornei, cu frumuseţi Dumnezeieşti se dezvoltă ntr-un ritm susţinut.

Aproape 300 de kilometri drumuri are de întreţinut administraţia locală de la Şaru Dornei, din care unele sectoare au fost asfaltate şi altele vor avea asfalt în perioada următoare datorită proiectelor depuse de primărie, canalizare cu staţie de epurare, modernizarea şcolilor, crearea unui mediu propice dezvoltării turismului în zonă, acestea sunt direcţiile dezvoltării pe termen lung la Şaru Dornei.

„Având ceva drumuri mai bune, utilităţi, peisaje frumoase evident că şi turismul se va dezvolta. Acesta-i obiectivul nostru. Avem probleme cu apa în această perioadă din cauza secetei, dar anul viitor, dacă ne ajută Dumezeu, reuşim să adunăm toate izvoarele pe depresiunea Negrişorului şi rezolvăm astfel problema apei. Am reuşit de asemenea să reparăm anul aceste cam 70% din reţeaua de drumuri”, a spus primarul de la Şaru Dornei.

„Ferească Dumnezeu de un primar mulţumit…”

Lângă Vatra Dornei, în prelungirea staţiunii, cu un relief creat parcă pentru turism, cu locuri de o frumuseţe sălbatică, locuită de oameni gospodari şi vrednici, cu bogăţii şi frumuseţi naturale, cu un ritm de dezvoltare susţinut în ultimii ani, comuna Şaru Dornei se prezintă bine în faţa vizitatorilor.

Cândva bazin minier, acum comuna Şaru Dornei s-a reprofilat pe turism, pentru că acesta este viitorul. Comuna „păzită” de munţii Călimani, care oferă turiştilor clipe de vis în Parcul Naţional Călimani, posibilităţi de schiat în cadru natural, dar şi ospitalitatea celebră moldovenească, este mult mai căutată după modernizarea drumurilor judeţene de acces. Printr-un proiect european a fost modernizat pe 22 kilometri drumul judeţean care conduce vizitatorul în comuna Şaru Dornei. În prelungirea acestuia a fost reabilitat şi drumul de asfalt către Neagra Şarului, cel mai mare sat al comunei. Comuna are 7 sate: Şaru Dornei, Neagra Şarului, Gura Haitii, Sărişor, Sărişoru Mare, Plaiul Şarului şi Şaru Bucovinei şi o reţea de drumuri imensă.

Pe raza comunei sunt 286 kilometri de drumuri publice şi e clar că modernizarea acestora necesită eforturi financiare importante. Cu vechime în fotoliul de primar şi cu experienţă bogată în munca de administraţie, primarul Cătălin Iordache a reuşit să realizeze o serie de investiţii în comuna pe care o conduce, investiţii care vor atrage mai mulţi turişti şi astfel zona va deveni mai dezvoltată.

Crescători de animale din tată-n fiu, locuitorii comunei Şaru Dornei mai păstrează această tradiţie, dar populaţia e îmbătrânită. Prezentul şi viitorul pentru comuna Şaru Dornei înseamnă dezvoltarea turismului. Munţii care străjuie comuna oferă condiţii naturale bune pentru schi, pentru drumeţii montane şi oferă vizitatorilor multe minuni ale naturii. Bujorul de munte şi apele minerale care izvorăsc din munţi sunt tot atâtea atracţii pentru turişti.

Principala problemă după cum spuneam şi anterior o reprezintă reţeaua mare de drumuri. După cum afirmă primarul Cătălin Iordache s-a lucrat pentru modernizarea drumurilor. 17 kilometri de drum s-au asfaltat, iar alţi 14,1 kilometri vor fi asfaltaţi în cadrul programului guvernamental. Totodată şi Consiliul judeţean Suceava şi-a făcut treaba şi a reuşit aplicarea unui proiect cu fonduri europene pentru modernizarea a 22 kilometri de drum. „Pe lângă drumurile asfaltate, am reuşit să reabilităm anul acesta cam 70% din totalul drumurilor publice. Avem 286 de kilometri de drumuri publice. Atenţia noastră e îndreptată apoi spre reţeaua de canalizare cu staţie de epurare. Mai avem de lucru şi la şcoli, dar ne-am străduit să asigurăm condiţii bune de studiu elevilor. Avem proiect aprobat aflat pe lista de aşteptare pentru modernizarea unităţii din Şaru Dornei. Mai este de treabă mult însă am iniţiat proiecte şi vom reuşi să rezolvăm principalele probleme”, a spus primarul comunei Şaru Dornei.

Comuna are de toate şi investiţiile iniţiate de administraţia locală au ridicat gradul de confort, însă şi ambiţiile sunt mari aici. „E an secetos şi avem probleme cu apa. Sper ca anul viitor, dacă ne ajută Dumnezeu, să reuşim să adunăm toate izvoarele din Depresiunea Negrişorului şi astfel vom rezolva problema apei. Nu pot spune că sunt mulţumit, de fapt ferească Dumnezeu de un primar mulţumit, că are de suferit comunitatea pe care o conduce. Mai avem destule de făcut, iar obiectivul nostru principal este dezvoltarea turismului, care poate aduce venituri la bugetul local, dar şi localnicilor”, a mai spus primarul Iordache.

„Anul viitor să fie mult mai bun decât anul care a trecut şi mult mai rău decât anii care vor veni…”

Cine nu ajunge la Şaru Dornei, în munţii Călimani să vadă frumuseţile sălbatice şi cine n-a văzut tradiţiile din acest colţ al Moldovei n-a văzut nimic din frumuseţea regiunii. Discutând cu primarul comunei sucevene, dar şi cu alţi localnici am descoperit o voinţă de a reuşi cum rar întâlneşti în alte zone. Şi tocmai aceasta este cheia dezvoltării pentru că nimic creşte, nu se dezvoltă fără muncă şi voinţă.

Odată create condiţiile dezvoltării, prin utilităţi şi drumuri mai bune, evident că a fost dat startul dezvoltării. Au fost înfiinţate pensiuni, iar turiştii care vin aici pentru prima dată cu siguranţă vor veni mereu, pentru că zona e cu adevărat atractivă. Vechea }ară a Dornelor cunoscută pentru apele minerale, acolo unde iarna vine drevreme şi pleacă târziu, are tradiţii deosebit de frumoase, s-au menţinut oarecum meşteşugurile vechi, fierăritul… Apoi tradiţiile de iarnă sunt deosebite în această zonă. Pentru a continua aceste tradiţii, administraţia locală acordă sprijin activităţilor cultural-tradiţionale. Un moment important în viaţa comunei este Sărbătoarea Bujorului de munte, devenită sărbătoarea comunei, care se desfăşoară când înfloreşte bujorul de munte în Munţii Călimani.

În orice anotimp e frumos la Şaru Dornei şi permanent există ceva de văzut dar cel mai important este că aici iarna sau vara turiştii au posibilităţi nenumărate de destindere şi disctracţie. Iarna se poate schia, iar vara pot fi organizate plimbări călare sau pe jos în Munţii Călimani.

La finalul dialogului cu edilul comunităţii, fiind aproape sfârşitul de an, am încercat să obţinem un gând despre anul acesta şi despre cel care vine. „La final de an le doresc tuturor la mulţi ani, putere de muncă, sănătate, iar anul viitor să fie mai bun decât anul acesta şi mai rău decât anii care vor veni”, a încheiat primarul Cătălin Iordache.

SURSA: InformatorulMoldovei.ro