Pârtiile de schi din judeţ, nefuncţionale din cauza temperaturilor ridicate

Sucevenii care vor să schieze, dar şi turiştii care vin în zonă pentru a practica acest sport mai au de aşteptat până vor putea folosi pârtiile din judeţul Suceava. Din cauza temperaturilor ridicate pentru această perioadă a anului, dar şi a lipsei precipitaţiilor sub formă de ninsoare, majoritatea pârtiilor din judeţ sunt nefuncţionale. Singura pârtie pe care se poate schia pe o porţiune mai mare este cea din Gura Humorului.

Potrivit primarului acestui oraş, Marius Ursaciuc, pârtia Şoimul este deschisă pentru schi pe o porţiune de 700 de metri, adică jumătate din lungimea totală a pârtiei. Ursaciuc a spus că pe cei 700 de metri de la baza pârtiei stratul de zăpadă are aproximativ 35 de centimetri. „Am pornit tunurile de zăpadă şi am reuşit ca pe 24 decembrie să deschidem pentru schi doar o porţiune de pârtie. Dacă ne ajută şi vremea, vrem ca pe 29 sau 30 decembrie să deschidem pârtia în totalitate”, a spus Marius Ursaciuc. El a mai adăugat că turiştii care vin în Gura Humorului mai au la dispoziţie şi pârtia pentru săniuş.

Situaţia este asemănătoare şi în Vatra Dornei, acolo unde autorităţile locale au fost nevoite de pornească tunurile pentru a reuşi, cât de cât, să acopere cu zăpadă o porţiune din pârtia Parc. Chiar şi aşa, ieri se putea schia doar pe o porţiune de 100 de metri din această pârtie. Primarul din Vatra Dornei, Ioan Moraru, a spus că în primele două zile de Crăciun s-a putut schia pe pârtiile Parc şi Veveriţa.

Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre cea mai mare pârtie din judeţul Suceava, Dealu Negru, de 3.400 de metri, stratul de zăpadă existent fiind prea subţire pentru a se putea schia. „Turiştii au început să vină şi sperăm că va ninge, astfel încât toate pârtiile pe care le avem să poată fi folosite pentru schi. Oricum, dacă temperaturile vor scădea în perioada următoare, suntem pregătiţi şi cu tunurile de zăpadă”, a spus Ioan Moraru. De precizat că pârtia Parc din Vatra Dornei are o lungime de 1.200 de metri, în timp ce pârtie Veveriţa are lungimea de 900 de metri, ambele cu o diferenţă de nivel de circa 200 de metri.

Nu în ultimul rând, trebuie spus că alte două pârtii existente în judeţul Suceava, din Mălini şi Cârlibaba, sunt impracticabile în momentul de faţă, stratul de zăpadă fiind prea subţire pentru a se putea schia. Pârtia din Cârlibaba are două tronsoane cu o lungime totală de 1.700 de metri, stratul de zăpadă fiind de 7-8 centimetri. Potrivit primarului din Mălini, Petru Nistor, „stratul de zăpadă este de aproximativ 20 de centimetri. Teoretic, pârtia este deschisă, dar zăpada este apoasă şi nu se poate schia. Aşteptăm să ningă sau să avem cel puţin două nopţi cu temperaturi scăzute, în aşa fel încât să putem porni tunurile de zăpadă”.

SURSA: MonitorulSV.ro

Pericol de avalanșă în Călimani

Serviciul Public Salvamont al județului Suceava ne-a comunicat că turiștii care doresc să petreacă sărbătorile de iarnă în munții din județ se pot bucura de zăpadă din abundență, cel puțin pentru perioada Crăciunului. În prezent stratul de zăpadă montan măsoară în medie 20 cm în masivele Rarău, Giumalău și Suhard și 50 cm în Călimani.

Salvamontiștii atrag atenția însă că există în munți și locuri unde, ca urmare a viscolului, zăpada are grosime de 150 cm iar în perioada următoare ninsorile vor continua. ”În astfel de condiții turiștii ar trebui să țină cont că timpul de parcurgere a unui traseu se dublează. Totodată, pentru masivul Călimani atragem atenția că sunt necesare schiuri de tură sau rachete de zăpadă, care ușurează deplasarea”, a explicat șeful salvamontiștilor suceveni, Voicu Raia.

Sursa menționată a mai precizat că nu sunt recomandate traseele de creastă în condiții de vizibilitate redusă și vânt, pentru că marcajele pot fi acoperite de zăpadă, iar în cazul grupurilor de începători în ale drumeției este necesar ca măcar un membru al grupului să fi parcurs anterior traseul ales, pentru a se putea orienta ușor. Salvamontiștii recomandă ținuta de iarnă, cu colțari și piolet pentru Călimani și să abordați traseele cât mai matinal. Turiștii se pot informa despre starea vremii și a traseelor fie de la salvamontiști, telefonic, la numerele 0SALVAMONT sau 0745313052, fie de la cabanele spre care se îndreaptă, acolo unde acestea există. Totodată, salvamontiștii suceveni recomandă insistent evitarea consumului de alcool pe trasee și deplasarea montană în stare de ebrietate.

Turiștii care doresc să abordeze masivul Rarău pot folosi mijloace auto cu tracțiune integrală, echipate de iarnă, inclusiv dotate cu lanțuri în rezervă. Accesul auto este posibil integral pe ruta Izvorul Alb – Rarău, unde este necesară atenție pentru porțiunile cu poduri de gheață. Drumul recent reparat Pojorâta – Rarău este abordabil pentru mașini cu cauciucuri de iarnă iar pe ultimii 7 km pot fi necesare lanțurile, pentru că drumul este acoperit cu gheață. Drumul Chiril – Rarău este deschis până la mănăstire, restul poate fi parcurs eventual pietonal, pentru că zăpada, gheața și pericolul accentuat de derapaj din cauza înclinării drumului fac deplasarea auto extrem de dificilă. Pentru masivul Giumalău deplasarea cu mijloace auto este posibilă doar pe primii 4-5 km, iar restul drumului poate fi parcurs pietonal în cca 3 ore. Salvamontiștii avertizează că în această zonă sunt declarate închise trei trasee. Este vorba despre traseele Valea Seacă – Poiana Sihăstriei ( marcaj triunghi galben), Rusca – cab. Giumalău – Valea Putnei (marcaj bandă galbenă) și Vatra Dornei – Obcina Mică ( marcaj bandă albastră).

Pentru doritorii de a ajunge de sărbători în Călimani, salvamontiștii suceveni au precizat că există pericol de avalanșă, motiv pentru care este declarat închis Drumul Maria Tereza, între șaua Negoiu și Poiana Izvoarele. Accesul auto în Călimani este posibil până la șantier. Salvamontiștii au mai atenționat că în acest masiv marcajele turistice sunt deteriorate pe unele porțiuni iar potecile sunt închise de jnepeniș în perimetrele Neagra Şarului – Călimaniul Cerbului ( marcaj cerc roşu), Călimaniul Cerbului – Păltiniş (marcaj bandă roşie) șiGura – Haitei – Călimaniul Cerbului ( marcaj cerc albastru). ”Pentru traseul Gura Haitei – 12 Apostoli, recomandăm traseul tematic, care are punctul de plecare la 1 km amonte de vechiul traseu, unde este și punctul de plecare al traseului marcat cu cruce albastră, Gura Haitei – Pietrele Roșii.

Porțiunea finală a traseului tematic coincide cu cea a vechiului traseu, marcat cu punct albastru. Recomandam acest traseu pentru a se putea evita cariera care periclitează sigurnața turiștilor pe vechiul traseu.

Marcajul cu punctul albastru, de la 12 Apostoli spre Poiana Negri, a fost modificat, vechiul traseu fiind închis, iar noul marcaj se duce în paralel cu marcajul cerc roşu, până la schitul 12 Apostoli, după care coboară spre Poiana Negri, pe drumul de acces spre schit. Traseele turistice din Călimani sunt recomandate celor care au mai facut drumeţii pe acest masiv şi numai în condiţii de vreme bună. Nu sînt cabane şi şi refugii, excepţie face doar zona Răţitiş cu staţia meteo. Deplasarea pe acest masiv impuneechipament de bivuac pentru sezon de iarnă”, a precizat suplimentar Voicu Raia.

Masivul Suhard, potrivit recomandărilor salvamontiștilor suceveni, este și acesta o destinație valabilă fără riscuri majore numai pentru turiștii care au mai făcut drumeții anterior în zonă și numai în condiții de vreme bună. Nici în Suhard nu sunt cabane și se impune folosirea echipamentului de bivuac. Probleme pot apărea în deplasare de la Vârful Omu pe o distanță de 2 km spre vârful Fărăoane, pentru că poteca este închisă parțial de vegetație și marcajele sunt deteriorate și mai greu de observat.

SURSA: MonitorulDeMunte.info

Festival mondial pe zapada, World Snow Day la Vatra Dornei

Scoala de schi Euroski Vatra Dornei va invita sa celebrati impreuna Ziua Mondiala a Zapezii, in data de 22 ianuarie 2012, la World Snow Day - Vatra Dornei.

World Snow Day este un festival mondial pe zapada, organizat sub patronajul Federatiei Internationale de Schi (FIS), pentru copii si familiile acestora. Acesta reprezinta o sansa de a explora, de a te bucura si de a experimenta zapada.

World Snow Day aduce laolalta industria mondiala de snowsport, pentru a promova zapada si activitatile recreative pe care aceasta le ofera, fiind deschis pentru oricine, atat pentru cei care au descoperit activitatile pe zapada cat si pentru cei ce doresc sa o faca.

Mai multe detalii AICI.

SURSA: Sport.Baboom.ro

Universitatea Ștefan cel Mare are propriul hotel în stațiunea turistică Vatra Dornei

Centrul pentru Pregătire Continuă a fost inaugurat oficial vineri. Hotelul de 3 stele, beneficiază de 20 de camere cu câte 2 paturi, de 2 apartamente de protocol și restaurant.

Pentru că aparține Universității, din hotel nu puteau lipsi sălile de conferință, în care, la nevoie se pot desfășura și cursuri. De asemenea, aici pot fi cazați studenții suceveni care fac practică în zona Dornelor.

Centrul pentru Pregătire Continuă se adresează în egală măsură și celor care au drept scop recreerea. Compartimentul de spa cuprinde două saune, sală de fitness și masaj.

La evenimentul de lansare au fost prezente cadre didactice din Universitatea Ștefan cel Mare dar și reprezentanți ai asociațiilor studențești. Rectorul universității Ștefan cel Mare, Prof. univ. Dr. Ing. Adrian Graur a tăiat panglica de inaugurare a hotelului.

SURSA: Newsme.ro

“Este greu să aducem turiştii străini pe pârtiile noastre pentru că nu există facilităţi de schi”

Mihai Mezdrea, directorul executiv al companiei Telescaun Negreşti, care administrează pârtia Dealul Negru I cu o lungime de 3.000 de metri (3 kilometri) şi Dealul Negru II cu o lungime de 441 de metri din Vatra Dornei (judeţul Suceava), susţine că în sezonul de iarnă de anul trecut au schiat pe cele două pârtii 23.000 de turişti, din care peste 90% români.

"Cred că este foarte greu să aducem turiştii străini pe pârtiile noastre pentru că nu există aceleaşi facilităţi de schi ca în străinătate. În Austria schiul nu este văzut ca o afacere cum se întâmplă la noi, ci ca o activitate care dezvoltă alte industrii, dacă ne gândim de exemplu la partea de cazare", a spus el. Mezdrea susţine că România are nevoie şi de o promovare a zonelor de schi din partea autorităţilor locale, nu doar de o promovare generală. Anul trecut compania Telescaun Negreşti a avut o cifră de afaceri de 1,48 milioane de lei (352.000 euro) şi un profit de 399.000 de lei (95.000 euro), la un număr de 22 de angajaţi, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

"Nu avem tunuri de zăpadă artificială pentru că în zonă nu există un pârâu sau o sursă de apă de la care să ne alimentăm. De aceea nu se poate schia acum", a declarat Mihai Mezdrea. El susţine că zona Vatra Dornei nu are infrastructura de schi şi nici munţi ca în Austria, de aceea nu atrage turişti străini.

SURSA: ZF.ro

Misterele Calimanilor: Inscriptii de peste 2500 de ani la Muzeul Megalitilor

Muntii Calimani constituie bariera de stânca intre Ardeal si Moldova. Este simbolul de piatra care uneste patru judete – Harghita, Suceava, Mures si Bistrita. Atlasele geografice spun ca este cel mai inalt si cel mai spectaculos munte din Carpatii Orientali. In anii ’80, la porunca Elenei Ceausescu, aici, la 2.000 de metri, trebuia sa se fabrice acid sulfuric… De câtiva ani a primit, prin lege, titlul de „parc national”. Calimanii ascund insa, dincolo de flora si fauna lor, unice in România, câteva mistere greu de explicat: „megalitii”. O scriere si simboluri ciudate sapate in stânca.

Cei care se incumeta sa strabata Calimanii, de la Vatra Dornei la Toplita, isi dau seama de frumusetea pura a acestui munte. Ochiul iti este ademenit de o sumedenie de bijuterii pe care doar muntele ti le poate darui, de la padurile de brad dese ca peria pâna la stâncile sculptate misterios de natura atotstiutoare. De la rododendronul ce inroseste la inceput de vara pajistile alpine la Iezerul „fara fund”, lacul izvorât miraculos la 2.000 de metri, „Sfinxul” Calimanilor sau stâncile care intrupeaza in granit cei Doisprezece Apostoli. S-a pomenit in literatura de specialitate despre virtutile energetice ale muntelui, asemanatoare Bucegilor sau Ceahlaului, si despre misterele preistorice pe care le ascund aceste piscuri indraznete.

Pietrele scrise ale lui Pata

Intr-un sat de la poalele muntelui, la Gura Haitii, in curtea unui muntean batrân si gospodar, se afla adapostite intr-un sopron improvizat trei bucati de stânca. Pe o bucata de scândura batuta de ploi, potrivita in cuie deasupra sopronului, sta scris cu vopsea „Muzeul Megalitilor”. Nea Vasile a fost timp de vreo douazeci de ani sofer la exploatarea de sulf din Calimani. Stie toate tainele muntelui, ii cunoaste darnicia si furia. Ii place sa colinde printre jnepenii pitici, pe acolo pe unde cerul pare sa se impreuneze cu pamântul. Asa si-a invatat si copiii… Sa respecte muntele cu maretia si greutatile lui.

Vasile Pata ne-a povestit ca in 4 iunie 1987, dupa o zi ploioasa, cum sunt multe pe aici, mergea, impreuna cu nevasta si cu fiul lui, catre cei 12 Apostoli. Claudiu Pata, care era in clasa a XII-a atunci la un liceu in Vatra Dornei, a descoperit, in santul adânc de 2 metri, sapat de viitura, o piatra pe care erau gravate insemne ciudate, printre care si simbolul soarelui. „Fiul meu ne-a spus, cu rasuflarea taiata, ca a descoperit o stânca ciudata. O stânca cu niste inscrisuri tainice si câteva desene greu de deslusit”, ne-a povestit batrânul. „A venit si geologul santierului de la mina sa vada minunea, impreuna cu un profesor. Ei au anuntat Institutul de Stiinte de la Bucuresti. Apoi, s-au mai gasit inca trei pietre gravate. A aflat si profesorul Traian Naum, cel care era cu adevarat interesat de muntii Calimani si cu care ne cunosteam de câtiva ani. El a venit impreuna cu un arheolog, cu Marin Cârciumaru. Când profesorul Naum a vazut pietrele, a ingenuncheat si avea lacrimi in ochi”, a adaugat Vasile Pata.

Doar strainii sunt interesati de megaliti

Ajutat de câtiva localnici, Vasile Pata a dus pietrele acasa. Specialistii din Bucuresti au luat in serios descoperirea lui nea Vasile. Asa a iesit la iveala originea stâncilor, care se pare ca au fost inscriptionate pe la mijlocul mileniului IV. i.e.n. Semnele de pe ele sunt identice cu literele alfabetelor getilor. Insemne bizare, scrijelite in piatra, câteva simboluri solare, asemanatoare celor din vechile culturi antice, egiptene sau aztece. Un desen pare sa simbolizeze Soarele si câteva planete. Altul pare un simbol precrestin. Un altul seamana izbitor cu un OZN!

In legatura cu primul megalit descoperit de familia Pata, autorii lucrarii „Muntii Calimani”, Traian Naum si Emil Butnaru, fac urmatoarele observatii: „Totalitatea gravurilor de pe latura principala a megalitului sunt subordonate, prin modul in care au fost efectuate, cultului soarelui, marele cerc cu raze «in turbina» reprezentând probabil discul solar intâlnit uneori in gravurile din Franta, Portugalia, Italia etc.” Nea Vasile spune ca „am hotarât impreuna (n.r. – cu profesorul Traian Naum) sa ducem cele patru pietre la muzeul din Vatra Dornei. Dar am vazut ca sunt lasate sa zaca ascunse si se umpleau de praf. Ba una dintre pietre a si disparut. A fost bagata in temelia unei cladiri! Nu le-am mai putut recupera. Am decis sa le aduc acasa. Le-am expus in curtea mea, in «Muzeul Megalitilor »”. Cu o tristete blânda, Vasile Pata ne spune ca nu se acorda importanta megalitilor din ograda lui. „Din pacate, stiinta la noi e la pamânt. Doar strainii se intereseaza si vin in expeditii ca sa le vada”.

Muntele jefuit si umilit de Ceausesti

Exploatarea sulfului vulcanic din Calimani a inceput prin 1970, la indemnul familiei Ceausescu, care dorea cu orice pret independenta economica a tarii, inclusiv in ceea ce priveste materia prima pentru industrie. S-a lucrat aici, la exploatarea sulfului, peste 25 de ani. A fost decapitat fara scrupule un munte. Negoiul românesc practic nu mai exista decât pe harti. In fapt, acum este doar o stânca dezbracata, impudic si sinistru. Se vad aici toate maruntaiele pamântului. Straturile geologice asezate temeinic in timp, unul câte unul.

Mina de sulf nu a fost rentabila niciodata. Acoperea doar 5% din necesarul industriei din acea perioada. A lasat insa in urma, dupa ce a fost inchisa in 1997, un adevarat dezastru ecologic. Un munte complet distrus, un alt munte, la fel de inalt si „falnic” de steril de mina, izvoare si pâraie otravite… Directorul adjunct al Agentiei pentru Protectia Mediului Suceava, inginerul Iluta Cocris, a declarat, pentru „Gardianul”, ca „in prezent se deruleaza un proiect de reconstructie ecologica a fostei exploatari miniere de sulf Calimani, finantat de Guvernul României. 200 ha de teren arata si acum, dupa unsprezece ani de la inchiderea minei, ca un straniu peisaj selenar, lipsit complet de viata. Ranile naturii se vor vindeca doar in câteva zeci de ani”.

SURSA: 2012en.ro

La Şaru Dornei turismul înlocuieşte mineritul

Comuna care deţine cea mai mare reţea de drumuri publice, situată în apropierea sau în prelungirea dacă vreţi a staţiunii Vatra Dornei, cu frumuseţi Dumnezeieşti se dezvoltă ntr-un ritm susţinut.

Aproape 300 de kilometri drumuri are de întreţinut administraţia locală de la Şaru Dornei, din care unele sectoare au fost asfaltate şi altele vor avea asfalt în perioada următoare datorită proiectelor depuse de primărie, canalizare cu staţie de epurare, modernizarea şcolilor, crearea unui mediu propice dezvoltării turismului în zonă, acestea sunt direcţiile dezvoltării pe termen lung la Şaru Dornei.

„Având ceva drumuri mai bune, utilităţi, peisaje frumoase evident că şi turismul se va dezvolta. Acesta-i obiectivul nostru. Avem probleme cu apa în această perioadă din cauza secetei, dar anul viitor, dacă ne ajută Dumezeu, reuşim să adunăm toate izvoarele pe depresiunea Negrişorului şi rezolvăm astfel problema apei. Am reuşit de asemenea să reparăm anul aceste cam 70% din reţeaua de drumuri”, a spus primarul de la Şaru Dornei.

„Ferească Dumnezeu de un primar mulţumit…”

Lângă Vatra Dornei, în prelungirea staţiunii, cu un relief creat parcă pentru turism, cu locuri de o frumuseţe sălbatică, locuită de oameni gospodari şi vrednici, cu bogăţii şi frumuseţi naturale, cu un ritm de dezvoltare susţinut în ultimii ani, comuna Şaru Dornei se prezintă bine în faţa vizitatorilor.

Cândva bazin minier, acum comuna Şaru Dornei s-a reprofilat pe turism, pentru că acesta este viitorul. Comuna „păzită” de munţii Călimani, care oferă turiştilor clipe de vis în Parcul Naţional Călimani, posibilităţi de schiat în cadru natural, dar şi ospitalitatea celebră moldovenească, este mult mai căutată după modernizarea drumurilor judeţene de acces. Printr-un proiect european a fost modernizat pe 22 kilometri drumul judeţean care conduce vizitatorul în comuna Şaru Dornei. În prelungirea acestuia a fost reabilitat şi drumul de asfalt către Neagra Şarului, cel mai mare sat al comunei. Comuna are 7 sate: Şaru Dornei, Neagra Şarului, Gura Haitii, Sărişor, Sărişoru Mare, Plaiul Şarului şi Şaru Bucovinei şi o reţea de drumuri imensă.

Pe raza comunei sunt 286 kilometri de drumuri publice şi e clar că modernizarea acestora necesită eforturi financiare importante. Cu vechime în fotoliul de primar şi cu experienţă bogată în munca de administraţie, primarul Cătălin Iordache a reuşit să realizeze o serie de investiţii în comuna pe care o conduce, investiţii care vor atrage mai mulţi turişti şi astfel zona va deveni mai dezvoltată.

Crescători de animale din tată-n fiu, locuitorii comunei Şaru Dornei mai păstrează această tradiţie, dar populaţia e îmbătrânită. Prezentul şi viitorul pentru comuna Şaru Dornei înseamnă dezvoltarea turismului. Munţii care străjuie comuna oferă condiţii naturale bune pentru schi, pentru drumeţii montane şi oferă vizitatorilor multe minuni ale naturii. Bujorul de munte şi apele minerale care izvorăsc din munţi sunt tot atâtea atracţii pentru turişti.

Principala problemă după cum spuneam şi anterior o reprezintă reţeaua mare de drumuri. După cum afirmă primarul Cătălin Iordache s-a lucrat pentru modernizarea drumurilor. 17 kilometri de drum s-au asfaltat, iar alţi 14,1 kilometri vor fi asfaltaţi în cadrul programului guvernamental. Totodată şi Consiliul judeţean Suceava şi-a făcut treaba şi a reuşit aplicarea unui proiect cu fonduri europene pentru modernizarea a 22 kilometri de drum. „Pe lângă drumurile asfaltate, am reuşit să reabilităm anul acesta cam 70% din totalul drumurilor publice. Avem 286 de kilometri de drumuri publice. Atenţia noastră e îndreptată apoi spre reţeaua de canalizare cu staţie de epurare. Mai avem de lucru şi la şcoli, dar ne-am străduit să asigurăm condiţii bune de studiu elevilor. Avem proiect aprobat aflat pe lista de aşteptare pentru modernizarea unităţii din Şaru Dornei. Mai este de treabă mult însă am iniţiat proiecte şi vom reuşi să rezolvăm principalele probleme”, a spus primarul comunei Şaru Dornei.

Comuna are de toate şi investiţiile iniţiate de administraţia locală au ridicat gradul de confort, însă şi ambiţiile sunt mari aici. „E an secetos şi avem probleme cu apa. Sper ca anul viitor, dacă ne ajută Dumnezeu, să reuşim să adunăm toate izvoarele din Depresiunea Negrişorului şi astfel vom rezolva problema apei. Nu pot spune că sunt mulţumit, de fapt ferească Dumnezeu de un primar mulţumit, că are de suferit comunitatea pe care o conduce. Mai avem destule de făcut, iar obiectivul nostru principal este dezvoltarea turismului, care poate aduce venituri la bugetul local, dar şi localnicilor”, a mai spus primarul Iordache.

„Anul viitor să fie mult mai bun decât anul care a trecut şi mult mai rău decât anii care vor veni…”

Cine nu ajunge la Şaru Dornei, în munţii Călimani să vadă frumuseţile sălbatice şi cine n-a văzut tradiţiile din acest colţ al Moldovei n-a văzut nimic din frumuseţea regiunii. Discutând cu primarul comunei sucevene, dar şi cu alţi localnici am descoperit o voinţă de a reuşi cum rar întâlneşti în alte zone. Şi tocmai aceasta este cheia dezvoltării pentru că nimic creşte, nu se dezvoltă fără muncă şi voinţă.

Odată create condiţiile dezvoltării, prin utilităţi şi drumuri mai bune, evident că a fost dat startul dezvoltării. Au fost înfiinţate pensiuni, iar turiştii care vin aici pentru prima dată cu siguranţă vor veni mereu, pentru că zona e cu adevărat atractivă. Vechea }ară a Dornelor cunoscută pentru apele minerale, acolo unde iarna vine drevreme şi pleacă târziu, are tradiţii deosebit de frumoase, s-au menţinut oarecum meşteşugurile vechi, fierăritul… Apoi tradiţiile de iarnă sunt deosebite în această zonă. Pentru a continua aceste tradiţii, administraţia locală acordă sprijin activităţilor cultural-tradiţionale. Un moment important în viaţa comunei este Sărbătoarea Bujorului de munte, devenită sărbătoarea comunei, care se desfăşoară când înfloreşte bujorul de munte în Munţii Călimani.

În orice anotimp e frumos la Şaru Dornei şi permanent există ceva de văzut dar cel mai important este că aici iarna sau vara turiştii au posibilităţi nenumărate de destindere şi disctracţie. Iarna se poate schia, iar vara pot fi organizate plimbări călare sau pe jos în Munţii Călimani.

La finalul dialogului cu edilul comunităţii, fiind aproape sfârşitul de an, am încercat să obţinem un gând despre anul acesta şi despre cel care vine. „La final de an le doresc tuturor la mulţi ani, putere de muncă, sănătate, iar anul viitor să fie mai bun decât anul acesta şi mai rău decât anii care vor veni”, a încheiat primarul Cătălin Iordache.

SURSA: InformatorulMoldovei.ro

Hotelurile si pensiunile din Bucovina se intrec in oferte de Craciun si Revelion

Gradul de ocupare în Bucovina cu prilejul Sărbătorilor de Iarnă este până în prezent de 72 la sută, cu peste 90 la sută grad de ocupare de Revelion, a declarat joi preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, arătând că datele provin de la Biroul de turism al instituţiei. Şeful administraţiei judeţene a precizat că de Sărbătorile de Iarnă, gradul de ocupare va fi în zona Gura Humorului de 87 la sută, de 75 la sută în zona Vatra Dornei şi Vama, de 70 la sută în Putna şi de 55 la sută la Suceviţa.

Petrecerea unei mini-vacanţe de Crăciun sau de Revelion în Bucovina costă între 500 de lei de persoană şi 2600 de lei de persoană în funcţie de durata sejurului, clasificarea unităţilor de cazare, turiştii fiind răsfăţaţi cu plimbări cu sania, meniuri tradiţionale, grătare în zăpadă sau programe cu obiceiuri de iarnă.

Astfel, la Voroneţ, la o pensiune de trei stele, tariful este de 1000 lei/ persoană pentru patru zile, turiştii beneficiind de demipensiune, împodobirea bradului, aşteptarea Moşului, pomana porcului la ceaun cu mămăliguţă, colindători, cină festivă cu formaţie de muzica, iar la Suceviţa, la o pensiune de trei stele, pentru două nopţi de cazare tariful este de 650 lei/persoană şi include masă în regim de pensiune completă, meniu tradiţional oferit la restaurantul propriu, cina festivă în seara de Ajun, reprezentaţii folclorice cu datini şi obiceiuri, acces la piscina acoperită şi încălzită, saună şi sală cu fotolii vibro-masaj.

La Vatra Dornei, la o pensiune de trei stele, tariful este de 795 lei/persoană şi include cazare pentru cinci nopţi cu pensiune completă, pomana porcului, cina festivă în seara de Crăciun şi colindători.

De Crăciun, turiştii pot opta, totodată, pentru petrecerea a trei nopţi la o pensiune de trei stele din Câmpulung Moldovenesc, cu 500 lei/persoană, beneficiind de mic dejun plus masă festivă de Crăciun, în timp ce la Vama la o pensiune de două stele, tarifele sunt de 800 de lei/persoană pentru cinci zile, şi 1000 de lei/ persoană pentru şase zile, incluzând demipensiune şi masa festivă, împodobirea bradului, sosirea lui Moş Crăciun, colindători; plimbare cu sania trasa de cai, cu vin şi ţuică fiartă şi prânz haiducesc. Meniul este compus din bucate tradiţionale bucovinene cum sunt sarmalele, tochitura, ciuperci cu smântână , ciorbă de afumătură, ciorbă rădăuţeană, păstrăv în smântâna, tocini, pampuşte, afinată, vişinată, ţuică de prune de casă.

De Revelion, la Gura Humorului, tariful la o pensiune de trei stele este de 1.450 de lei/persoană şi include cinci nopţi de cazare cu demipensiune, cina de revelion cu program artistic, dar şi saună, în timp ce la Vatra Dornei, la un hotel de trei stele, la tariful de 1200 lei/persoană pachetul include cazare cu cu mic dejun pentru cinci nopţi, masa festivă de revelion.

La Suceviţa, la un hotel de patru stele, tariful de revelion pentru cinci nopţi de cazare este de 2.600 lei/persoană şi include pensiune completă, cina festivă dintre ani, băuturi alcoolice şi nealcoolice la mesele festive de revelion, prânz şi cina din 1 ianuarie, acces la zona SPA cu piscină, saună, sală de fitness, dar şi la biliard.

La Câmpulung Moldovenesc, oferta pentru trei nopţi de cazare la un hotel de trei stele este de 230 euro/persoană şi include cazare în camera dublă cu demipensiune, cina festivă de Revelion şi cina festivă de 1 ianuarie.

De Revelion, la o pensiune de trei stele din Vama, tariful este de 1990 lei/persoană pentru cinci nopţi, cu mic dejun, dejun şi cină, masa de Revelion cu muzică de dans la alegerea oaspeţilor, dar şi program de plimbare cu sania trasă de cai, grătar pe zăpadă cu vin şi ţuică fiartă, o Seară bucovineană cu lăutari, un program de obiceiuri de iarnă cu urători şi mascaţi.

În localităţile judeţului Suceava vor fi organizate în perioada sărbătorilor de iarnă numeroase evenimente, de la concerte cu colinde de Crăciun şi programe cu urături şi obiceiuri locale de Anul Nou, dar şi Tăiatul porcului de Ignat sau pregătirea mesei de Crăciun, în cadrul Programului „Crăciun în Bucovina” coordonat de Consiliul Judeţean Suceava.

SURSA: NewsBucovina.ro

Dorneni prezentati la "Romania Te Iubesc", PRO TV - VIDEO

Exista in Romania un loc care te cucereste de cum ii treci pragul. Acolo, oamenii par ca au aflat secretul care schimba culoarea gri si te fac mandru ca esti conational cu ei.

Muncesc din zori si pana seara, pastreaza traditiile, sunt veseli, ospitalieri si nu-i auzi sa se planga de ceva. Acest loc se numeste Bucovina.

Un loc binecuvantat de Dumnezeu cu munti impaduriti, pajisti cu iarba grasa, gospodarii instarite, biserici de secole si oameni faini. Aici cuvantul "saracie" nu prea exista. De cum pasesti aici parca intri intr-o alta Romanie. Altfel. O Romanie a oamenilor care muncesc si se bucura de fiecare zi.

SURSA: StirileProTV.ro

La Vatra Dornei sărbătorile de iarnă vor fi organizate din sponsorizări

Primarul PNL al municipiului-staţiune Vatra Dornei, Ioan Moraru, vrea să organizeze Sărbătorile de Iarnă cu sprijinul sponsorilor. Totuşi, Moraru speră ca şi Consiliul Local să fie de acord cu alocarea unei sume pentru organizarea evenimentelor. Este vorba de 20.000 de lei.

Primarul vrea să organizeze revelionul în aer liber şi să deschidă un orăşel al copiilor pe 17 decembrie, iar pe 29 decembrie cea de-a XVI-a ediţie a festivalului de obiceiuri de iarnă.

„Din informaţiile pe care le avem gradul de ocupare a structurilor de cazare din oraş este de aproape 100 % pentru Revelion”, a spus Moraru. El a ţinut să precizeze că şi primăria din localitate s-a preocupat să repare infrastructura oraşului.

„Am reparat căile de acces spre pârtiile de schi. Am făcut o serie de investiţii în pârtia de schi a primăriei. Voi cere Consiliului Local să aloce suma 20.000 de lei pentru închirierea unei scene care va fi amplasată la începutul lunii decembrie pe strada Republicii din Dorna. Aici vor avea loc spectacole atât în decembrie, cât şi în lunile ianuarie şi februarie, când vor organiza Serbările Zăpezii la Vatra Dornei. Este vorba despre trei weekend-uri de distracţie cu spectacole organizate cu bani de la Guvernul României. Serbările Zăpezii ne vor costa 150.000 de lei”, a declarat primarul de la Vatra Dornei.

Ioan Moraru a dat asigurări că anul acesta spre deosebire de iarna trecută s-a ocupat personal să asigure stocul de rumeguş pentru încălzirea oraşului. „Nu vor mai fi probleme ca anul trecut. Avem în stoc 34.000 de metri cubi de rumeguş. Cantitatea este suficientă pentru două luni de zile, însă zilnic ne aprovizionăm ca să nu rămânem fără rumeguş. Zilnic trebuie să consumăm 550 de metri cubi de rumeguş”, a declarat Ioan Moraru.

SURSA: Evenimentul.ro

Consiliul Judetean va organiza „Crăciunul în Bucovina” împreună cu primăriile şi asociaţiile de turism

Ediţia de anul acesta a proiectului „Crăciun în Bucovina” va avea loc în perioada 22 decembrie 2011 – 1 ianuarie 2012. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat miercuri că dacă ediţia de anul trecut a fost organizată cu fonduri europene, anul acesta manifestările vor fi organizate de administraţia judeţeană împreună cu asociaţiile de turism şi cu mai multe primării de oraşe şi municipii.

„Deja i-am obişnuit pe turiştii români şi străini cu evenimente organizate în judeţul Suceava în perioada sărbătorilor de iarnă, iar acum am lansat proiectul Crăciun în Bucovina. De data aceasta nu mai putem să-l facem pe bani europeni, motiv pentru care încercăm să mutăm evenimentele către asociaţiile de turism şi către primării”, a declarat preşedintele CJ Suceava.

El a spus că până în momentul de faţă în acest proiect s-au înscris Primăriile Suceava, Gura Humorului, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni şi Rădăuţi. Gheorghe Flutur a explicat că în toate aceste oraşe şi municipii vor fi organizate manifestări în care turiştii vor putea să vadă obiceiurile de iarnă din judeţul Suceava. El a adăugat că administraţia judeţeană va asigura transportul formaţiilor de obiceiuri de iarnă către locaţiile în care vor fi organizate evenimente în cadrul proiectului „Crăciun în Bucovina”.

SURSA: MonitorulSV.ro

Proiectul "Lunca Dornelor" a primit unda verde de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a semnat contractul de finanţare a unui proiect de reabilitare a infrastructurii turistice în Vatra Dornei şi unul de promovare turistică a zonei.

Anuntul a fost făcut duminică, de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, care a declarat într-o conferinţă de presă că a fost semnat contractul pentru finanţarea reabilitării Complexului de Agrement Lunca Dornelor, situat pe malul stâng al râului Dorna.

Este vorba despre o clădire modernă dotată cu piscine şi bazin de înot, un centru SPA, tobogane cu apă şi cascade, terenuri de sport, bowling, discotecă, acestea urmând să crească atractivitatea turistică a staţiunii. Zona respectivă a fost amenajată în anii 1960 pentru agrementul turiştilor şi localnicilor în timpul verii. După 1989, din cauza lipsei lucrărilor de întreţinere periodică, întreaga zonă s-a deteriorat, fiind în prezent nefuncţională.

Un alt proiect semnat de MDRT este de promovare turistică a zonei Dornelor şi este finanţat prin Programul Operaţional Regional.

Gheorghe Flutur şi-a exprimat încrederea că aceste proiecte vor contribui substanţial la creşterea numărului de turişti în zona Dornelor.

„Ei, la Vatra Dornei, moştenesc din vremurile trecute poate cea mai importantă bază de turism, pârtia de schi, zonele de agrement şi de turism balnear. Sper să se îndrepte şi Vatra Dornei într-o zonă favorabilă creşterii numărului de turişti”, a mai spus Flutur.

Preşedintele CJ a spus la final că în vederea atragerii de turişti în zonă se derulează în prezent proiecte de infrastructură rutieră şi urmează să fie deschis drumul dinspre Vatra Dornei spre judeţul Harghita prin Panaci-Bilbor, spre zona Ilvelor pe Valea Someşului şi a sublinat că de săptămâna viitoare începe investiţia de modernizare a DN 18, Iacobeni-Borşa.

„Este o investiţie mare pentru judeţ pentru ca reţeaua turistică să fie pusă în valoare”, a mai spus Gheorghe Flutur.

SURSA: BusinessLive.ro

Desfasurarea evenimentelor la Ziua Muntelui – Ziua Apelor Curate

Peste 120 mc de deşeuri de pe malurile râului Bistriţa dar şi de pe cursul apei au fost strânse, sâmbătă, în cadrul uneia dintre cele mai mari campanii de ecologizare organizate în Bazinul Dornelor. S-a întâmplat de „Ziua Muntelui – Ziua Apelor Curate”, o iniţiativă a nou-înfiinţatului Club „Eco-Dorna”, club ai cărui membri îşi propun să ecologizeze râul Bistriţa de la izvoare şi până la vărsarea în Siret.

Lucrători din cadrul primăriilor, silvicultori, elevi, coordonaţi de membrii Clubului „Eco-Dorna”, au format echipe de voluntari care au curăţat gunoaiele de pe râul Bistriţa, acţionând concomitent în Cârlibaba, Ciocăneşti, Iacobeni, Vatra Dornei, Dorna Candrenilor, Coşna, Poiana Stampei, Dorna Arini, Şaru Dornei, Panaci, Crucea şi Broşteni, în funcţie de cantităţile strânse, primele trei echipe fiind premiate.

Echipaţi cu cizme şi costume impermeabile, o parte a voluntarilor au intrat în mijlocul râului Bistriţa, adunând în saci toată mizeria venită din amonte. Găleţi sparte, haine, în general gunoaie aruncate de oameni, au fost îndepărtate, lăsând apa să „respire”.

Dulgheru: „Dorim ca Bistriţa să devină cel mai curat râu din România”

„Nu cred ca Bistriţa să mai fi fost vreodată aşa de curată ca acum. Sunt ecologist de când mă ştiu şi mă bucur că astăzi (n.r. - sâmbătă) am reuşit să organizez o acţiune de asemenea amploare. Am mobilizat un număr foarte mare de oameni şi asta mă bucură, mai ales că acţiunea a fost una privată şi voluntariatul a fost mai presus decât satisfacţia financiară. Dorim ca Bistriţa să devină cel mai curat râu din România, condiţii naturale sunt, totul depinde numai de noi”, a declarat doctorul Petrea Dulgheru, preşedintele Clubului „Eco-Dorna”, cel care a organizat întreaga acţiune.

Acesta a fost coordonatorul echipei de voluntari din Vatra Dornei, participând la curăţarea Bistriţei în zona municipiului. El a subliniat că este pentru prima dată când un grup de ecologişti acţionează şi pe cursul Bistriţei, nu doar pe malurile ei.

La finalul competiţiei s-au făcut şi clasamente, în funcţie de cantităţile de deşeuri adunate. Echipa de voluntari din Dorna Arini s-a clasat pe primul loc, cu 25 mc de gunoaie colectate, urmată de cea din Vatra Dornei, 21 mc, şi de cea din Şaru Dornei, în jur de 19 mc de gunoaie colectare.

„Ziua Muntelui” la Casa Muntelui

După o zi de sâmbătă dedicată ecologizării râului Bistriţa, ieri, voluntarii au continuat „Ziua Muntelui” distrându-se, însă tot sub semnul a ceea ce înseamnă ecologie. Toate acţiunile s-au concentrat la Casa Muntelui din Vatra Dornei, unde, pe parcursul zilei de ieri, s-au adunat peste 3.000 de persoane.

Cupa ecologiştilor la ciclism, pe o distanţă de 22 de kilometri, pe traseul Ciocăneşti (Oiţa) - Casa Muntelui Vatra Dornei, Cupa ecologiştior la păstrăv, unde au participat gratuit toţi doritorii, fiecare oprindu-şi peştele pescuit, o demonstraţie hipică, expoziţii de animale (bovine, ovine), de câini ciobăneşti, expoziţii cu vânzare de produse alimentare, legume, fructe, utilaje agricole şi forestiere, furaje animale, toate acestea au transformat Casa Muntelui într-un punct de atracţie al zilei de ieri.

De asemenea, la reuşita spectacolului au contribuit din plin şi membrii Ansamblului profesionist „Ciprian Porumbescu”.

Concurs între porumbei, avion şi maşină

Fără îndoială însă cel mai de succes moment al zilei a fost legat de o întrecere inedită între porumbei, un avion şi o maşină.

Sub privirile unui public entuziast, 100 de porumbei din familia unui campion, porumbei care îi aparţin doctorului Mircea Bilius, cel mai cunoscut columbofil din judeţ, au plecat în cursă, dinspre Vatra Dornei spre Suceava, odată cu un avion uşor, pilotat de omul de afaceri Daniel Mitric, şi un autoturism de teren.

Regulamentul concursului a fost următorul: punctul de sosire al tuturor celor trei competitori a fost pe strada Aleea Dumbrăvii, în cartierul Burdujeni. După ce a aterizat pe Aeroportul Suceava pilotul s-a îndreptat spre linia de finiş de pe Aleea Dumbrăvii, la fel şi şoferul, cât şi porumbeii antrenaţi să zboare spre un punct fix.

Cum se poate compara un porumbel cu un avion sau o maşină

„Ideea acestui concurs a fost de a demonstra că şi în condiţiile modernismului un porumbel se poate dovedi extrem de eficient. Cu siguranţă nu poate fi mai rapid decât avionul, însă porumbelul merge la punct fix, în timp ce pilotul trebuie să aterizeze pe un aeroport.

De exemplu, dacă spitalul din Rădăuţi are nevoie de o fiolă cu un medicament de la Suceava, porumbelul poate transporta fiola într-un timp scurt, direct la destinaţie”, a explicat teoria sa doctorul Bilius. Porumbeii săi cei mai buni au zburat cu o viteză medie de 80-100 de kilometri la oră, astfel că, îndreptându-se spre un punct fix, s-au putut compara cu timpii parcurşi de pilot şi de maşină, până pe Aleea Dumbrăvii.

Flutur face lobby pentru vacile din rasa de carne charolaise

Printre oficialităţile prezente la „Ziua Muntelui” s-au numărat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, deputatul PD-L Dumitru Pardău şi prefectul de Suceava, Sorin Arcadie Popescu.

Gheorghe Flutur a ţinut să remarce importanţa rasei de vaci de carne charolaise, exemplare din această rasă fiind aduse la expoziţia de la Casa Muntelui.

„Sunt vaci de carne care în 17 luni ajung la 700 de kilograme greutate. Mă bucur că s-au făcut deja încrucişări între rasa autentică, rezistentă în zona noastră, şi această rasă de bovine de carne. Crescătorii trebuie să se grupeze şi să-şi deschidă mici ferme, iar această rasă este o alternativă”, a arătat preşedintele CJ Suceava.

În judeţ, cel mai mare crescător de vaci din rasa charolaise este Constantin Prodaniuc, primarul comunei Moara, prezent la Casa Muntelui cu câteva dintre exemplarele sale de elită.

Gheorghe Flutur a mai salutat şi intenţia de omologare a jambonului ecologic din Bucovina, un produs sută la sută natural care, se speră, va fi un mare succes pe piaţă.

Printre invitaţii organizatorilor s-a aflat şi ÎPS Teodosie, cel care i-a încurajat la rândul său pe participanţi să respecte natura, în acest fel putând fi mai aproape de Dumnezeu.

„Aşteptăm să ni se alăture toţi cei care iubesc apa curată şi Bucovina”

„Ziua Muntelui – Ziua Apelor Curate” a fost organizată de Clubul „Eco-Dorna”, Consiliul Judeţean Suceava şi Colegiul Medicilor Veterinari Suceava. De asemenea, doi sponsori, firma Stihl şi SC Socar Petroleum SRL Botoşani, şi-au adus consistent contribuţia la organizarea evenimentului.

„Nu suntem la prima acţiune de ecologizare a râului Bistriţa, recent am efectuat şi o acţiune de populare cu păstrăv la iezerul Bistriţei. Sâmbătă am curăţat Bistriţa până la Broşteni, însă nu ne vom opri aici, vom continua şi mai departe până la Bicaz. Clubul Eco-Dorna trebuie să meargă mai departe şi aşteptăm să ni se alăture toţi cei care iubesc Bucovina, toţi cei care iubesc natura, toţi cei care iubesc minunăţiile pe care le avem aici, în ţara Dornelor”, a fost mesajul preşedintelui Clubului Eco-Dorna, Petrea Dulgheru.

SURSA: MonitorulSV.ro

Plutăritul pe Bistriţa, îndeltnicire „dezgropată“ după patru decenii

Plutaşii de odinioară transportau oameni sau lemne spre fabricile de cherestea, pe distanţe de sute de kilometri. Tradiţia a pierit după ce s-a dezvoltat transportul rutier. În prezent, pe Bistriţa mai ajung turiştii dornici de o aventură inedită.

Plutăritul a fost practicat sute de ani pe Valea Bistriţei Aurii. Pe vremuri, acesta reprezenta singura modalitate de transport a lemnului către marile oraşe unde erau fabrici de cherestea. Din vremurile de altădată, „ucise“ de dezvoltarea transportului rutier, au mai rămas câţiva plutaşi autentici, ale căror cunoştinţe mai servesc doar turiştilor dornici de o „croazieră“ pe apa Bistriţei. În comuna Ciocăneşti i-am găsit pe doi dintre ei.

Cu pluta până la Dunăre

Vasile Morari, de 70 de ani, ne-a povestit că a mers prima dată la plutărit la vârsta de 14 ani. „Am prins meseria asta de băiat mic. Mergeam cu tata de pe la 14 ani şi am făcut asta cam zece ani după aceea. Însă, în anul 1969, au apărut remorcile, iar lemnul a fost preluat de maşini“, îşi aduce aminte Vasile Morari. Coleg de breaslă i-a fost Vasile Raia, care a învăţat meserie la 13 ani de la tatăl său, când îl lua pe plutele care plecau pe Bistriţa.

„Mergeam cu lemnul pe apă de la Vatra Dornei spre fabricile din Bicaz, multe plute se duceau chiar până la Dunăre. Plecau de aici de pe Bistriţa, se întâlnea Bistriţa cu Siretul la Bacău şi de acolo ajungeau până la Dunăre. Mergeau sute de kilometri şi duceau sute de metri cubi de lemn“, povesteşte Vasile Raia. Startul la plutărit se dădea în primăvară, când se dezgheţau apele. Sezonul începea pe 15 martie şi se termina la 15 noiembrie. „Era foarte frumos. Toată vara, câteva luni de primăvara, de când se dezgheaţă apa şi până toamna târziu când îngheţa, în fiecare zi plecau plute, poate şi câte 20“, a continuat moş Vasile cu nostalgie.

Pentru pornirea plutelor, după ce erau asamblate, se foloseau haiturile, adică baraje construite în amonte de locurile de plecare, care aveau rolul de a aduna apa pentru un flux puternic de start. „Creştea apa şi odată cu apa se dădea drumul şi la plute. La haituri se făceau baraje cu porţi care se ridicau atunci când plutele trebuiau să plece“, mai spune Vasile Raia.

Marin Gheorghe face parte din aceeaşi breaslă şi ne-a povestit cum se construiau plutele în urmă cu 50 de ani. „Se făceau din buşteni de brad, de molid, tăiaţi la dimensiuni de 12 metri lungime. La buză aveau un caladeu de patru sau mai mulţi metri lăţime, iar huzura era de şapte metri. Pluta are trei cârme, două în faţă şi una în spate, pentru a ţine direcţia de mers“, ne-a explicat Marin Gheorghe. Pe unele plute era construită şi o vatră, un loc special pentru făcut focul unde se preparau bucatele pe parcursul drumului.

Un alt meseriaş este Constantin Cojocaru. Acesta a şi scos o carte, „Plutaşii de pe Bistriţa“, unde a scris atât despre evoluţia plutăritului în istorie, cât şi despre modul de construcţie a plutelor de-a lungul vremurilor.

De pe apă, direct la fabrica de cherestea

„Este singura carte din literatura de specialitate. Cartea a fost foarte bine primită de oamenii din domeniul exploataţiilor forestiere şi din transportul lemnului“, a spus mândru Constantin Cojocaru. Acesta îşi aduce aminte şi în prezent cum se făcea negoţ pe apa Bistriţei. „Veneau plutele de la Dorna sau de la Broşteni şi erau prinse la mal în Lunca, Mădei, Poiana Borcei sau Lungeni, unde erau mai multe schele de tranzit. Acolo, plutaşii predau plutele dragomanului de schelă şi alţi plutaşi le luau şi le duceau până la Piatra Neamţ, unde erau demontate şi intrau în fabricile de mobilă, de hârtie sau de cherestea. Altele mergeau până la Galaţi“, a povestit Constantin Cojocaru.

Turism cu pluta la cererea străinilor

În vremurile de astăzi, doar turiştii mai sunt interesaţi să facă o plimbare cu pluta pe Bistriţa, la fel ca altădată. Curse de acest gen se pot face doar în zona Broşteniului sau în apropierea Ciocăneştiului, unde sunt iniţiative de reînviere a acestei vechi tradiţii. „În 2007, am aflat la Congresul Internaţional al Plutaşilor din Munţii Pădurea Neagră că cercetătorii germani au scos la iveală ceva senzaţional despre noi. Ei au spus că primii plutaşi din Europa au fost aici, pe Valea Bistriţei Aurii, în anii 1200. Trebuie să valorificăm această moştenire şi de aceea vrem să reînviem plutăritul pe Bistriţa, pentru turişti“, a declarat Gheorghe Tomoioagă, primarul din Ciocăneşti. El vrea să construiască pe Bistriţa baraje din lemn, după vechile tradiţii, care să ajute la circulaţia plutelor. Are şi avantajul că în Ciocăneşti şi în împrejurimi încă mai sunt plutaşi veterani care ştiu meşteşugul construirii unei plute, dar şi mânuirea ei pe apă.

Cereri din străinătate

„Avem în fiecare an cereri din străinătate. Ne sună foarte mulţi turişti şi ne întreabă dacă organizam acest rafting cu pluta. Cred eu că în viitorul nu foarte îndepărtat vom reuşi să facem acest lucru“, a mai spus Gheorghe Tomoioagă.

SURSA: Adevarul.ro

Ziua Muntelui la Vatra Dornei, cu acţiuni de ecologizare, întreceri sportive şi expoziţii de animale

Toţi iubitorii de natură sunt invitaţi să participe, în weekend, pe 1 şi 2 octombrie, la Ziua Muntelui – Ziua Apelor Curate, eveniment care se va concentra la Casa Muntelui din municipiul Vatra Dornei.

În organizarea Consiliului Judeţean Suceava, a Colegiului Medicilor Veterinari Suceava şi a nou-înfiinţatului Club „Eco Dorna”, Ziua Muntelui îşi propune mai întâi de toate să însemne ecologizarea râului Bistriţa şi a afluenţilor săi.

În aceste condiţii, sâmbătă, de la ora 8 dimineaţa şi până la 19.00, echipe de voluntari vor colecta deşeuri şi resturi menajere de pe malurilor Bistriţei şi ale afluenţilor săi, acţiunea urmând a se desfăşura concomitent în Cârlibaba, Ciocăneşti, Iacobeni, Vatra Dornei, Dorna Candrenilor, Coşna, Poiana Stampei, Dorna Arini, Şaru Dornei, Panaci, Crucea şi Broşteni.

„Este o acţiune de ecologizare în masă în care sunt implicaţi voluntari şi reprezentanţi ai primăriilor, lista participanţilor fiind în continuare deschisă. Gunoaiele vor fi selectate în saci şi, în funcţie de cantităţile strânse, primele trei echipe vor fi premiate. Dorim ca Bistriţa să devină cel mai curat râu din România, deoarece condiţii naturale sunt, totul depinde numai de noi”, ne-a declarat doctorul Petrea Dulgheru, preşedintele clubului „Eco-Dorna”.

Clubul a mai organizat până acum acţiuni de curăţare a râului Bistriţa, de asemenea la Iezerul Bistriţei efectuându-se şi o acţiune de populare cu păstrăv.

Tot sâmbătă, la Casa Muntelui Vatra Dornei se va desfăşura şi Cupa ecologiştilor la păstrăv, etapa de selecţie.

Întrecere de ciclism, demonstraţii hipice, expoziţii de animale şi produse cu vânzare

Duminică, în a doua zi a manifestării, urmează o serie de întreceri sportive şi expoziţii care au toate şansele să atragă un public numeros.

Dimineaţă, la 10.30, se va organiza Cupa ecologiştilor la ciclism, pe o distanţă de 22 de kilometri, pe traseul Ciocăneşti (Oiţa) - Casa Muntelui Vatra Dornei. De la 11.30 se va organiza finala Cupei ecologiştilor la păstrăv, în timp ce la ora 12.00 va debuta o expoziţie cu vânzare de animale. La Casa Muntelui, vizitatorii vor putea vedea bovine, ovine, cabaline şi câini din cele mai felurite rase. Un exemplu este rasa de vaci Charolaise, o rasă de carne ce a început să fie crescută cu succes şi în judeţul nostru.

Programul de duminică al manifestării mai cuprinde o cursă de river rafting pe râul Bistriţa, demonstraţii hipice (ora 13.00, Casa Muntelui), spectacole folclorice, expoziţii cu vânzare de produse agroalimentare, legume-fructe, furaje animale, utilaje agricole şi forestiere (firma Stihl), demonstraţii tăieri lemne. Organizatorii mai anunţă şi alte surprize, una dintre acestea fiind legată de curse de porumbei şi de avioane, aspect care depinde de cum va fi vremea.

Persoanele interesate să participe la acţiunea de ecologizare ori la una dintre competiţiile sportive sunt invitate să contacteze organizatorii la numerele de telefon 0722.888.696, 0731.133.399 sau 0744.204.240 ori să se prezinte direct la Casa Muntelui.

SURSA: MonitorulSV.ro

Apostolii de piatră din Munţii Călimani

Formaţiunea vulcanică din masivul muntos reprezintă unul dintre cele mai frumoase spectacole ale naturii din România. Pietrele cu forme şi nume ciudate provoacă imaginaţia turiştilor şi-i invită să le escaladeze pentru a admira peisaje de o frumuseţe răpitoare.

Rezervaţia 12 Apostoli, una dintre cele mai frumoase destinaţii turistice din Munţii Călimani, este recomandată turiştilor interesaţi de misterele naturii. Aceştia pot opta pentru parcurgerea traseului pe jos sau călare, având astfel două posibilităţi de-a savura peisajul superb pe care-l oferă Poteca 12 Apostoli. Punctul de plecare este satul Gura Haitii, unde există şi panouri informative care servesc drept ghid pentru aceia care se hotărăsc să se aventureze într-o expediţie de neuitat spre cei 12 Apostoli.

„Cei 1.760 de metri necesită între două şi trei ore de mers pe jos, gradul de dificultate fiind mediu, însă absolut necesare sunt echipamentele specifice expediţiilor montane şi apa de băut“, a subliniat Marian Rusu, agent de turism. Prima parte a traseului traversează păşuni şi fâneţe, urmate de o pădure de molid şi, mai apoi, se ajunge la destinaţie, care poate fi foarte uşor identificată la vederea fragmentelor impunătoare de lavă cimentată.

Moşul cu trei feţe, atracţia rezervaţiei 12 Apostoli

În Rezervaţia geologică 12 Apostoli atenţia turiştilor va fi acaparată de galeria întinsă pe circa 200 de metri în care sunt „expuse“ stânci uriaşe cioplite sub forma unor siluete de oameni şi animale. Sculpturile misterioase din timpuri străvechi poartă numele „Moşul“, „Guşterul“, „Mucenicul“, „Mareşalul“, „Ramses“, „Godzila“, „Dragonii“, „Cezar“, „Nefertiti“, iar legenda spusă de localnici explică apariţia acestora în urma pietrificării de către Dumnezeu a unor oameni necredincioşi. „Atracţia rezervaţiei este Moşul, o stâncă pe care, dacă o priveşti din diferite unghiuri, vezi trei feţe diferite ale unui bătrân. Fiecare stâncă are o formă care seamănă cu un om sau un animal“, a spus Cristian Maxim, îngrijitor al Parcului Naţional Călimani.

Cei care au curiozitatea de-a escalada unele dintre aceste stânci mitice vor putea admira peisaje de o frumuseţe răpitoare, atât din munţii Călimani, cât şi din munţii Rodnei şi Suhard. Dacă veţi fi istoviţi după vizita din rezervaţia 12 Apostoli, faceţi cale-ntoarsă, iar la baza drumului din Gura Haitii aveţi posibilitatea de a vă bucura de ospitalitatea lui nea Traian, a cărui pensiune stă la dispoziţia turiştilor. Cazarea pe noapte porneşte de la 40 de lei, iar în curtea pensiunii turiştii pot instala şi corturi.

SURSA: Adevarul.ro

Festivalul Fructelor de Pădure la Coşna

Comuna Coşna a fost, duminică, gazda celei de-a şasea ediţii a Festivalului Fructelor de Pădure, eveniment aşteptat de oamenii din comună dar şi de cei care vin, an de an la Coşna, pentru a-şi procura pentru iarnă produsele tradiţionale expuse spre vânzare, cu acest prilej, de gospodinele satului. Fie că a fost vorba de afinată (anul acesta la mare căutare a fost şi o altă băutură - pălincă cu afine – mult mai naturală, după spusele gospodinelor), fragată, dulceţuri, siropuri, compoturi sau, mai nou, creme şi alifii, torturi şi prăjituri, toate au la bază fructele de pădure, culese din zonă şi preparate după reţete ştiute numai de oamenii locului.

Cele mai active standuri au fost şi anul acesta ale doamnelor Marina Ţăranu, Areta Candrea, Lucica Cristea, Constanţa Chelsoi, Genoveva Ursu, Georgeta Zancu, Ofelia Arvinte şi Cristina Mustea. De la ele s-au putut cumpăra produse cu preţuri cuprinse între 3 şi 12 lei.

Pe scena amplasată pe terenul din imediata vecinătate a centrului comunei au fost premiate, la ora 14.00, „cuplurile de aur”: Aurelia şi Liviu Todaşcă, Ecaterina şi Vasile Demuşca, Elvira şi Toader Căpraru, Olga şi George Todaşcă, Doiniţa şi Gheorghe Ungureanu. Deschiderea oficială a fost făcută de către primarul Iliuţă Ivan şi deputatul Dumitru Pardău. Imediat după, Doru Bighiu, prezentator al manifestării, a dat startul spectacolului pregătit de organizatori, împreună cu sponsorii din zonă. Au evoluat: Corul Ecclesia al bisericii Dorna Candrenilor, Grupul de copii Coşnencuţa junior al Şcolii din Coşna, Ansamblurile Dorna Dorului din Vatra Dornei, Străjerii Bucovinei din Pojorâta, Cetina Călimaniului din Şaru Dornei, Poieniţa din Poiana Stampei dar şi Marius Zgâianu, Octavia Vasiluţ, Ionuţ Candrea, Andreea Negrea, Narcis Precup, Mădălina Candrea, Ilioara Ştefănel, Alin Nica şi trupa Still. Invitata specială a programului a fost îndrăgita Matilda Pascal Cojocăriţa, care alături de soţulei, Ştefan Cigu şi de fiul acestuia, Horaţiu, le-a cântat celor prezenţi cele mai cunoscute melodii ale celei care în 1979 era desemnată „Miss România”.

Parada cailor localnicului Adrian Grigoraş şi ai lui Petrică Lazariuc din Dorna Candrenilor a fost surpriza ediţiei din acest an a Festivalului, cei doi sosind în caleşti trase de câte patru exemplare superbe.

“Le mulţumesc gospodinelor că s-au pregătit foarte temeinic şi în acest an şi ne mândrim că la Coşna avem asemenea evenimente. Produsele sunt căutate tot timpul anului, dar acum, când sunt proaspete, parcă sunt şi mai gustoase. Deşi nu le-a fost uşor, le mulţumesc şi sponsorilor că au sprijinit demersul nostru, precum şi colegilor mei din Primărie şi Consiliul Local pentru că îmi sunt mereu alături”, a declarat primarul Iliuţă Ivan.

Solista etno Lorenna a reuşit să încingă hore cu spectatorii prezenţi. Focurile de artificii au luminat timp de 10 minute cerul, iar recitalul de la final al lui Alin Nica şi al trupei Still a încheiat ediţia de anul acesta a celui mai dulce festival din judeţ.

SURSA: MonitorulSV.ro

PUBLICITATE - Invitatie echitatie pe Dealul Runc

Detalii: Pentru oricine doreste o experienta unica si adrenalina la maxim este asteptat pe Dealul Runc sa incalece in şa! Avem trasee pentru toata lumea, incepatori, experimentati, profesionisti ... variaza timpul si dificultatea traseului ... Caii sunt docili si ascultatori, frumosi si bine intretinuti.

Nume: Pindelea Daniel & Palamaru Emil

Telefon: 0747 431 796

E-mail: andreymoroshan@yahoo.com

Dorna X Fest 2011 la Vatra Dornei

În perioada 2-4 septembrie 2011, la Vatra Dornei se va desfăşura Dorna X Fest.

Dorna X Fest este un festival de sport extrem unde are loc o competiţie naţională de mountain bike (Downhill), cunoscută în anii trecuţi sub numele de DornaXtrem.

În cadrul acestui aventura parc se vor desfăşura activităţi: panou de căţărat, Slackline, Tir cu arcul, Paintball, Echitaţie, Jocuri pe corzi, Mountain bike, Tubing şi Zbor cu parapanta.

În seara de vineri vor întreţine atmosfera Ţapinarii, în deschidere vor concerta Aproape Unplugged, iar sâmbătă vor concerta Partizan, în deschidere, Sappa.

SURSA: iConcert.ro

Festivalul „Cântecul Cetinii”, la Dorna Arini

La Dorna Arini va avea loc, în zilele de 20 şi 21 august, cea de-a XV-a ediţie a Festivalului “Cântecul Cetinii”. Manifestările vor începe sâmbătă, 20 august, la ora 18,00, cu un spectacol umoristic al trupei “Spitalul 9”, după care cei prezenţi vor avea parte de trei recitaluri pop – dance susţinute de solista Mădălina Candrea şi trupele Intensiv şi Bordo.

Duminică, 21 august, începând cu ora 14,00, pe scena amenajată în centrul comunei vor evolua Ansamblul folcloric „Brăduleţul” din Dorna Arini, Ansamblul folcloric „Trandafirul” din Calafindeşti, Ansamblul folcloric „Dorna Dorului” din Vatra Dornei, Ansamblul folcloric „Busuioc” din Sărata Galbenă, Republica Moldova, Ansamblul folcloric „Străjerii Bucovinei” din Pojorâta şi soliştii Ilioara Ştefănel, Teodora Buculei, Iulia Rusu, Diana Ivaşcu, Mădălina Crăciun, Laura Haidău, Ionuţ Candrea, Mădălina Candrea.

Spectacolul folcloric va fi încheiat de Angelica Flutur, Alexandru Brădăţan, Aurel Tamaş şi Viorica Macovei, seara urmând a se termina cu un foc de artificii.

Tot în cadrul Festivalului “Cântecul Cetinii”, la Dorna Arini va avea loc vernisajul expoziţiei de sculptură în lemn a profesorului Mihai Vleju, de la Clubul Copiilor şi Elevilor Vatra Dornei.

Aşa cum ne-au asigurat organizatorii, Consiliul Local al comunei Dorna Arini, Căminul Cultural “Savin Alexievici” din Dorna Arini şi Centrul Cultural “Bucovina” Suceava, pe toată durata festivalului se vor organiza jocuri şi concursuri. Prezentatorul manifestărilor va fi Doru Bighiu.

SURSA: MonitorulSV.ro