Videoclipuri Concerte Serbarile Zapezii Vatra Dornei - 15 Februarie 2014

Bogadi Mariage Vatra Dornei - Suceava - Organizari evenimente cu Eleganta si Stil - PROMOVARE

BOGADI MARIAGE este o agenție de organizări evenimente din Vatra Dornei, formată dintr-o echipă tânară, plină de creativitate și entuziasm, ce are drept obiectiv transformarea evenimentului special din viața dumneavoastră într-un moment de neuitat. Fie că este vorba de o nuntă, botez sau orice altă petrecere, acordăm atenție deosebită fiecărui detaliu, punem pasiune în tot ceea ce facem și coordonăm evenimentul astfel încât rezultatul să fie unul impecabil, plin de eleganță și stil.

Aria noastra de activitate este zona Vatra Dornei si imprejurimi, dar putem sa ne deplasam si in alte localitati. Principalele servicii pe care vi le oferim sunt:

• Aranjamente / Decorațiuni Sală
• Aranjamente / Decorațiuni Intrare
• Aranjamente Florale
• Accesorii Nunți / Botezuri / Petreceri
• Consultanță și Coordonare Eveniment

Daca doriți să vă ajutăm cu organizarea nunții / botezului / petrecerii dvs. sau dacă sunteți interesați sa aflați mai multe detalii despre oferta Bogadi Mariage, vă invităm să ne contactați folosind datele de mai jos:

Adresa: Str. Unirii 162, Vatra Dornei, Jud. Suceava

Tel: 0723 226 333 ; 0723 209 623 ; 0724 280 897 ; 0758 BOGADI

E-mail: contact@bogadimariage.ro

Web: www.BogadiMariage.ro

In cazul in care aveti in proprietate sau administrati un restaurant sau o sala de nunti, suntem interesati sa colaboram, in conditii de avantaj reciproc, ocupandu-ne de aranjamentele si decoratiunile evenimentelor pe care le organizati. Contactati-ne pentru mai multe detalii !

Incendiu puternic în Pasul Tihuţa. Un hotel şi o cabană s-au făcut scrum - VIDEO

Iadul s-a dezlănţuit în Pasul Tihuţa. Un hotel şi o cabană din lemn au ars până la temelii. Peste o lună-două, aici urmau să fie cazaţi zeci de turişti.

SURSA: Antena3.ro

Sala de Evenimente Lordinu a fost inaugurata - VIDEO

In weekend-ul 11 - 12 Mai 2013, Sala de Evenimente Lordinu a fost inaugurata oficial, devenind astfel prima sala din zona Dornelor dedicata exclusiv evenimentelor. Sala a fost amenajata pe perioada ultimelor 7 luni in cladirea fostului Cinema din Vatra Dornei si forma acesteia, de tip amfiteatru, este cu adevarat deosebita si o face sa devina unica in zona din acest punct de vedere.

Inaugurarea s-a desfasurat pe parcursul a doua zile. Sambata, 11 Mai, a avut loc deschiderea oficiala in prezenta Primarului Municipiului Vatra Dornei, Ilie Bonches, a numerosilor invitati din mediul de afaceri dornean si a viitorilor miri care au ales sa-si petreaca evenimentul special din viata lor in aceasta locatie, iar Duminica, 12 Mai, a fost asa numita Zi a Portilor Deschise cand toti cei interesati au putut vizita sala.

Evenimentul de lansare a inceput cu taierea panglicii de inaugurare de catre Primarul Bonches si conducerea Lordinu, apoi a continuat cu o slujba de sfintire efectuata de catre un sobor de preoti, iar in cele din urma toti invitatii au fost tratati cu un bufet suedez pe un fond muzical asigurat de organizatori.

Odata cu aceasta deschidere oficiala Sala de Evenimente Lordinu si-a prezentat si firmele colaboratoare alaturi de care va oferi viitorilor clienti un pachet complet de servicii. Astfel au fost prezenti reprezentantii firmei de aranjamente si decoratiuni Bogadi Mariage Vatra Dornei care au asigurat si decorul salii cu ocazia inaugurarii, reprezentantii Flaviu Pop Photography care ofera servicii foto-video pentru orice tip de eveniment si reprezentantii Cofetariei Bristena.

Astfel, odata ce viitorii miri aleg Sala Lordinu pentru petrecerea evenimentului lor, acestora le sunt recomandate si firmele colaboratoare mai sus mentionate astfel incat toti clientii pot beneficia de pachete de servicii de cea mai buna calitate si la preturi avantajoase.

In filmuletul urmator puteti viziona imagini oferite de Orion TV de la evenimentul de lansare plus interviuri cu conducerea Salii Lordinu si cu administratorii Bogadi Mariage Vatra Dornei si Flaviu Pop Photography. Vizionare Placuta !

Pentru mai multe detalii despre Sala de Evenimente Lordinu si colaboratorii sai, accesati link-urile de mai jos:

Sala Evenimente Lordinu  ;  Bogadi Mariage  ;  Flaviu Pop Photo.  ;  Bristena

Sute de pompieri se luptă cu incendiile de pădure la Dornişoara și Gura Haitii - VIDEO

Peste 120 de pompieri militari și 130 de angajați ai ocolului silvic Suceva, se luptă de două zile să stingă incendiile de pădure izbucnite în localităţile Dornişoara, respectiv Gura Haitii.

Forţele de intervenţie ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Suceava acţionează pentru stingerea incendiului de fond forestier izbucnit în localitatea Dornişoara, în zona denumită Piciorul Zgârciului.

Având în vedere complexitatea misiunii, la locul de manifestare al incendiului, celor 70 de pompieri militari suceveni li s-au alăturat efective ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă ale judeţelor Bistriţa, Neamţ şi Iaşi, cu un total de 72 de militari, precum şi 30 de lucrători de la ocoalele silvice Tihuţa-Colibiţa şi Dorna Cândrenilor.

Şi în comuna Şaru Dornei, satul Gura Haitii, continuă intervenţia pentru localizarea şi lichidarea incendiului de fond forestier, produs în după-amiaza zilei de vineri, 9 mai şi care a cuprins o suprafaţă de aproximativ 15 hectare.

Pe parcursul zilei de ieri, s-au realizat două dispozitive de intervenţie cu ajutorul motopompelor (unul dintre acestea pe o lungime de aproximativ 3 km, pe o pantă cu o înclinaţie de circa 40 de grade), precum şi o fâşie de demarcaţie cu o lăţime de 4 metri, pentru limitarea incendiului.

La acţiunea de stingere a incendiului, celor 55 de pompieri militari suceveni le-au venit în sprijin 100 de angajaţi ai ocoalelor silvice Crucea, Breaza, Broşteni, Pojorâta şi Vatra Dornei, precum şi 10 pompieri civili ai Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al comunei Şaru Dornei.

SURSA: ExclusivNews.ro

TIR cu mere răsturnat în Pasul Tihuţa, in apropiere de Poiana Stampei - FOTO

A scăpat cu viaţă ca prin urechile acului după ce s-a răsturnat cu TIR-ul în timp ce cobora Pasul Tihuţa spre Suceava! Este vorba despre un bărbat de 42 de ani din Iaşi care se întorcea din Polonia cu TIR-ul încărcat cu mere.

Din cauza vitezei şi a ploii torenţiale şoferul a pierdul controlul autotrenului care a intrat în balans şi s-a răsturnat într-o curbă deosebit de periculoasă din Pasul Tihuţa. Cabina s-a transformat într-un morman de fiare, la fel ca şi remorca maşinii. Tone întregi de mere s-au răsturnat pe câmp.

Mai bine de o oră şi jumătate poliţiştii şi pompierii din Vatra Dornei dar şi localnicii din Poiana Ştampei au căutat o a doua victimă printre sutele de cutii cu mere, după ce şoferul care a fost grav rănit a spus că nu era singur în cabină. Din cauza impactului extrem de violent şoferul a fost proiectat în afara TIR-ului şi era confuz.

În cele din urmă patronul firmei la care era angajat acesta a ajuns la faţa locului şi le-a spus oamenilor legii că acesta era singur în TIR şi că nu mai are sens să caute alte victime.

La faţa locului au ajuns poliţiştii şi autospecialele de descarcerare şi SMURD-ul din Vatra Dornei, şoferul fiind transportat la spitalul din Suceava în stare gravă. TIR-ul scăpat de sub control a rupt şi un stâlp de electricitate, o parte din comuna Poiana Ştampei rămânând şi fără energie electrică.

SURSA: Bistriteanul.ro

Pompierii au reuşit să înlăture riscul de inundaţii de pe râul Dorna - VIDEO

Riscul de inundaţii de pe râul Dorna, în zona Coşna - Poiana Stampei, apărut din cauza formării unor aglomerări de sloiuri de gheaţă, pe fondul încălzirii vremii şi căderilor de precipitaţii, a fost cel puţin pentru moment îndepărtat.

Ieri dimineaţă, grupa operativă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava, coordonată de inspectorul şef Ioan Burlui, împreună cu Detaşamentul de Pompieri Vatra Dornei, a intervenit pe râul Dorna, între Podu Coşnei şi Poiana Stampei, acolo unde albia era blocată de zăpoare şi unde cu o zi înainte, luni, apa s-a revărsat şi a inundat un hectar de păşune.

Conform plutonierului major Dan Moroşanu, purtătorul de cuvânt al ISU Suceava „intervenţia a fost anevoioasă deoarece s-a intervenit cu mijloace de primă intervenţie din dotare, motofierăstraie, bărci pneumatice, căngi şi cordiţe de salvare în condiţiile instabilităţii zăpoarelor de gheaţă. După mai bine de cinci ore de eforturi susţinute s-a reuşit înlăturarea pericolului de inundaţii pentru locuinţele şi terenurile din zona râului”.

Cursul râului Dorna a revenit aproape de normal, fără ca zăpoarele să mai blocheze apa.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Deputatul Dumitru Pardau: Primaria Vatra Dornei si CJ Suceava au depus toate eforturile posibile ca Dorna sa iasa din impas (VIDEO)

Atât conducerea Primăriei municipiului Vatra Dornei localitate cât şi cea a Consiliului Judeţean Suceava au depus toate eforturile posibile pentru ca Dorna să iasă din impas şi sunt convins că iarna aceasta va trece fără a se înregistra situaţii neplăcute ca în 2012”, a declarat deputatul PNL de Suceava, Dumitru Pardău, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută pe parcursul zilei de joi.

Parlamentarul sucevean a făcut referire la situaţia în care oraşul staţiune din judeţul Suceava risca şi în iarna 2013 să rămână fără căldură, în condiţiile în care centrala termică din localitate mai avea combustibil doar pentru o săptămână.

Pardău a afirmat că eforturile depuse de CJ Suceava sunt cu atât mai lăudabile cu cât municipiul Vatra Dornei a primit de la bugetul judeţean o sumă consistentă pentru plata arieratelor, dar că municipalitatea va apela şi la un credit din Trezorerie pentru rezolvarea tuturor problemelor financiare cu care se confruntă.

Dumitru Pardău, ales deputat în Colegiul uninominal nr.9 Vatra Dornei, a mai afirmat că în momentul de faţă, “cu un ochi râde şi cu celălalt plânge” deoarece se bucură că în localitatea pe care o reprezintă în Camera Deputaţilor, au fost găsite până la urmă soluţiile de rezolvare a problemelor existente, dar că celălalt ochi lăcrimează deoarece „e firesc ca bugetele să nu mulţumească toţi primarii”. În acelaşi timp, parlamentarul liberal crede că fiecare edil va da dovadă “de cumpătare şi înţelepciune” şi “uşor, uşor, vom reuşi să rezolvăm problemele din fiecare localitate”.

Citeste mai mult pe NewsBucovina.ro

Poiana Negri sau "tinutul gospodarilor" unde bucatele ciobanesti sunt o minunatie - VIDEO

Nu-i colt de tara ca Bucovina! Asa se mandresc oamenii dintre obcine, o zona parca binecuvantata. Pe merit ii spune "tinutul gospodarilor"! Ehe... iar coamele astea line poarta un parfum duios, istoric... de gateli, de ceaun afumat si pirostrii de fier. Bucatele ciobanesti sunt aici la superlativ, tocmai prin simplitatea lor. George Mihai (KANAL D) a batut drum lung, tocmai pana la Poiana Negri pentru a le gusta. Iata ce-a iesit !

SURSA: KanalD.ro

A XXX-a ediţie a Serbărilor Zăpezii de la Vatra Dornei, la final

Cele două weekenduri ale Serbărilor Zăpezii, ediţia 2013, manifestare cultural-sportivă organizată de Primăria şi Consiliul Local Vatra Dornei, cu sprijinul sponsorilor, s-au încheiat duminică seara cu spectacolul susţinut de Angelica Flutur, Ansamblul Folcloric „Ciprian Porumbescu” şi Tinu Vereşezan.

Pârtiile de schi, pista de tubing, patinoarul din parcul staţiunii, derdeluşul pentru săniuţe, dar şi spectacolele în aer liber au fost principalele puncte de atracţie pentru turiştii care au ajuns în număr foarte mare la Vatra Dornei începând de vineri după-amiază. Spaţiile de cazare din pensiuni şi hoteluri s-au ocupat aproape în totalitate, peste 3.000 de turişti preferând structurile omologate, iar alţi turişti din judeţ şi din ţară au petrecut weekendul la prietenii şi rudele din Vatra Dornei sau din bazinul Dornelor.

Michael Star şi Nord,Nord-Est “au sunat adunarea”

DJ-ul dornean Michael Star a fost primul care a urcat pe scenă sâmbătă, pentru a “suna adunarea şi a face încălzirea”, şi a fost urmat de trupa pop-rock Nord, Nord-Est a Clubului Copiilor Vatra Dornei. Instrumentiştii şi solistele formaţiei pregătite de prof. Marian Proboteanu au interpretat într-un spectacol live câteva piese proprii, dar şi melodii cunoscute din repertoriul naţional şi internaţional, pop, rock şi dance, atrăgând spectatorii la scenă.

Mayari Project, un show total

Cele două fete de la Mayari Project, pe lângă faptul că au voce şi cântă bine, au ştiut să atragă publicul de partea lor atât prin ţinută, cât şi prin dans.

Alături de dansatori, Rynna (Sorina) şi Wajiha (Alexandra) au găsit la Vatra Dornei “reţeta” ideală pentru un show total. După „Hayati” şi “Love me”, fetele au interpretat spre deliciul spectatorilor câteva piese foarte cunoscute din repertoriul internaţional.

La sfârşitul concertului, Rynna şi Wajiha au declarat: “Am avut un public foarte numeros şi extraordinar, pus pe show, se vede că oamenii sunt foarte primitori şi deschişi, şi asta este important pentru un artist, să vadă că îi este apreciată munca. Fără public noi nu existăm. Deşi ne vom inspira din repertoriul internaţional, întotdeauna vom încerca să dăm pieselor un stil aparte”.

Rynna şi Wajiha vor să ia cu asalt topurile muzicale, propunându-şi “să fie pe val în 2013”, să scoată piesă după piesă şi să crească profesional. Cele două fete s-au despărţit cu greu de Vatra Dornei, prima parte a zilei de duminică fiind petrecută pe pârtie.

Spectacol de excepţie cu melodii de dragoste

După ce au vizionat începutul emisiunii “Te cunoscu de undeva”, în care au fost protagonişti, cei doi interpreţi ai trupei Alb Negru, Andrei şi Kamara, împreună cu DJ-ul formaţiei, au reuşit să facă un spectacol de excepţie cu melodii alerte, melodii de dragoste, dar şi cântece cu influenţe din muzica R&B sau reggae.

“Mi-e sete de tine” a fost melodia cu care au deschis showul, după care cei doi solişti au interpretat aproape toate hiturile formaţiei din 2004 până în prezent. Atmosfera creată de cele două dansatoare, Iulia şi Laura, care au oferit un show exotic şi erotic, i-a determinat pe cei peste 8.000 de spectatori să danseze şi să cânte alături de Kamara Ghedi şi Andrei Ştefănescu melodii ca: „Fără sens”, „Fierbinte” sau “Noi doi”, o piesă dedicată tuturor celor care au venit la Vatra Dornei singuri şi vor să plece însoţiţi.

“Suntem după doi ani la Vatra Dornei, atmosfera este mai frumoasă faţă de anii trecuţi, este mai multă lume şi mă bucur că m-am întors aici cu Kamara, la acest public minunat. Lucrăm în acest moment la o nouă piesă, pe care sperăm să o lansăm în jurul datei de 1 martie. Dedicăm muzica noastră celor care se iubesc”, ne-a declarat Andrei Ştefănescu.

Peste 8.000 de spectatori la spectacolul lui Connect-R

Zăpada, muzica, vinul fiert şi ceaiul fierbinte i-au ţinut pe amatorii de petreceri în aer liber şi la concertul lui Ştefan Mihalache, cunoscut tuturor cu numele de scenă Connect-R. Deşi a fost ultimul care a urcat pe scenă sâmbătă, Connect-R le-a demonstrat spectatorilor că nici iarna nu doarme, ba mai mult, ştie să facă spectacole live 100% şi are unul dintre cele mai bune band-uri.

Pentru ca “cel mai tare concert pe care Vatra Dornei l-a văzut vreodată” – cum a numit Doru Bighiu, prezentatorul serbărilor, evoluţia scenică a lui Connect-R – să se desfăşoare în condiţii optime, a fost necesară o mică pauză pentru probele de sunet, timp în care toţi cei prezenţi în jurul scenei au strigat “Connect-R”.

Spectacolul a început cu o odă adusă doamnelor şi domnişoarelor, după care artistul a interpretat “Fata de la ţară” acompaniat doar de ţambal.

Hit-ul “Vara nu dorm” a fost lăsat pentru finalul spectacolului, pentru că artistul a avut şi câteva surprize, cum ar fi un foc de artificii pe scenă, un preambul la grandiosul foc de artificii pregătit de organizatori la finalul spectacolului.

Ajuns pentru a doua oară în ultimii trei ani la Vatra Dornei, Connect-R a precizat că “nu numai vara nu doarme, dar nici iarna nu doarme, pentru că munceşte cu drag şi spor pentru a promova muzica bună. Şi asta se vede pentru că, în ciuda frigului de afară, publicul a fost extraordinar, au fost geniali şi foarte zgomotoşi”.

Legat de faptul că mii de spectatori i-au cântat piesa “Vara nu dorm” fără ca trupa de acompaniament să înceapă primele acorduri, Connect-R a precizat: ”Aceste manifestări ale publicului sunt cele mai importante pentru un artist. Sunt momente când ajungem obosiţi după drumuri lungi şi de fiecare dată publicul este bateria care ne încarcă. Noi nu avem o reţetă, facem ceea ce ne place”.

Întrebat dacă va ajunge pe pârtiile din oraşul staţiune, Connect-R a spus că nu îi plac sporturile de iarnă. După terminarea concertului, cei mici l-au asaltat pe Connect-R pentru o sesiune rapidă de poze şi autografe.

Serbările Zăpezii 2013, o reuşită

Primarul municipiului Vatra Dornei, Ilie Boncheş, a declarat: “A fost un timp extraordinar, pentru care îi mulţumesc lui Dumnezeu, pârtiile au fost minunate, astăzi am ajuns şi eu în mijlocul schiorilor, am avut o competiţie cu membrii clubului Rotary şi toţi participanţii au apreciat starea pârtiilor. Toţi iubitorii de schi care au venit în acest an la Vatra Dornei au avut posibilitatea să practice acest sport până la ore târzii, nocturna pe pârtia Veveriţa s-a stins când au plecat ultimii schiori”.

Edilul a spus că a făcut şi unele modificări privind locaţiile de desfăşurare a Serbărilor Zăpezii. Sporturile de iarnă au rămas pe pârtii, parcul de distracţie nu a mai fost amplasat lângă structurile de cazare pentru a nu-i mai deranja cu zgomotul produs pe cei veniţi la odihnă, iar pentru spectacole a fost găsită locaţia de lângă izvorul Sentinela.

“Prin toate activităţile desfăşurate în acest sezon, Vatra Dornei a revenit la statutul de staţiune. Pentru că avem zăpadă şi pârtiile sunt în stare foarte bună aşteptăm în continuare iubitorii sporturilor de iarnă să vină la Vatra Dornei”, a mai spus primarul Boncheş.

Duminică, zi dedicată folclorului

Ieri, începând cu ora 15.00, pe scenă au urcat Ansamblul „Cetina Călimaniului” din Şaru Dornei, Pamfil Roată, Ansamblu Folcloric “Oberig” din Zaftavna - Regiunea Cernăuţi, Călin Brăteanu, Margareta Clipa, Ansamblul „Junii Mureşului”, Angelica Flutur, Ansamblul Folcloric „Ciprian Porumbescu” şi Tinu Vereşezan.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Urmareste Serbarile Zapezii Vatra Dornei 2013 in transmisiune directa pe VatraDorneiLive.ro

Un dornean e iubitul secret al Loredanei Chivu, fosta asistenta TV a lui Dan Capatos ... Vezi cine e ?

Loredana Chivu se numara printre cele mai sexy vedete de pe plaiurile romanesti, insa la capitolul dragoste n-a stat niciodata prea bine. Fosta starleta Playboy si asistenta a lui Dan Capatos si, totodata, desemnata posesoarea celui mai sexy posterior din tara noastra, s-a iubit cu cativa barbati, insa relatiile pe care le-a avut fusera si se dusera. Acum blonda este din nou fericita si declara ca si-a gasit iubirea.

Focoasa blondina era singura de un an de zile. In 2011, s-a despartit de Mircea Ureche, un milionar din Sibiu cu care avea o relatie de mai bine de trei ani si cu care, potrivit apropiatilor, ar fi trebuit sa se marite anul acesta.

“Momentan nici nu vreau nici nu caut pe altcineva si nici nu imi trebuie. Ma voi ocupa mai mult de mine o perioada. Vreau ca barbatul sa fie barbat adevarat, sa aiba putina burtica daca se poate. Nu vreau sa fie bombonel, epilat sau prea aranjat. Cel mai mult imi place caracterul unui barbat si respectul fata de femeia lui”, marturisea Loredana in urma cu o luna.

Ei bine, fosta asistenta TV avea sa isi gaseasca un iubit care sa aiba toate acesta trasaturi. Surse din anturajul Loredanei au marturisit in exclusivitate pentru STL.RO ca blonda de 22 de ani are o relatie cu un tanar afacerist pe nume Ciprian Iacoban, originar din Vatra Dornei, in varsta de 25 de ani. Prietenii vedetei au declarat ca cei doi au petrecut atat Craciunul, cat si Revelionul in orasul natal al junelui.

“Deja se viseaza mireasa!”

Noul iubit al Loredanei Chivu nu are banii fostului ei partener de viata, insa pespective exista daca tinem cont ca tanarul a absolvit recent FSEGA (Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor), Universitatea Babes-Bolyai Cluj Napoca.

“Lore si Koko (n.r. porecla lui Ciprian) sunt impreuna de cateva saptamani, dar iubirea e mare. Ea crede ca e sufletul ei pereche si deja se viseaza mireasa. Bine, si el stie sa se poarte cu ea. Acum vreo doua saptamani, i-am vazut in Bamboo-ul de la noi din Cluj, la un concert al Annei Lesko, si se vedea cu ochiul liber ca se potrivesc de minune”, au declarat apropiatii Loredanei Chivu pentru STL.RO.

SURSA: STL.ro ; WOWBiz.ro

Festivalul de datini şi obiceiuri populare de iarnă „Porniţi plugul, Feţi-Frumoşi!”

Localnicii şi turiştii aflaţi, sâmbătă, 29 decembrie 2012, în staţiunea Vatra Dornei au primit din partea Primăriei municipiului Vatra Dornei, Casei de Cultură „Platon Pardău” şi Fundaţiei Culturale „Dorna Dorului” cel mai frumos dar, Festivalul de datini şi obiceiuri populare de iarnă „Porniţi plugul, Feţi-Frumoşi!”, ajuns la cea de-a XVII-a ediţie.

Minorica Dranca, directoarea Muzeului etnografic din Vatra Dornei, ne-a spus: “Un festival care reuneşte tot ceea ce are mai valoros românul, bucovineanul şi nu numai. Judeţele înconjurătoare şi-au trimis reprezentanţii care să ne încânte şi să ne ureze "La mulţi ani!".Sunt ansambluri folclorice, grupuri de urători şi de colindători care au venit să arate încă o dată zestrea românească, cea care dă identitatea unui popor şi simbioza aceea deosebită între ceea ce este creştinesc şi românesc şi ceea ce a fost demult, înainte ca Iisus să se nască”.

După ce Ilie Boncheş, primarul municipiului Vatra Dornei, i-a salutat pe dorneni, dar şi pe oaspeţii oraşului staţiune, veniţi atât din ţară, cât şi din străinătate, pentru a petrece sărbătorile de iarnă, zgomotul tobelor şi al clopoţeilor au vestit apropierea urătorilor.

Deschiderea festivalului cu buciume şi trâmbiţe

Festivalul a fost deschis de buciumaşii şi trâmbiţaşii din Gura Humorului, alături de unul dintre elementele de fală ale Bucovinei, calul, “frumoşii cai care au dus voinicii Bucovinei în vremuri bune de sărbătoare, dar şi în lupte peste Obcinele care ne înconjoară”, cum a precizat Minorica Dranca. Călăreţii au venit cu steagul tricolor şi, ca un element de noutate, steagul Uniunii Europene.

Moş Crăciun, un personaj atât de iubit de copii, a ajuns în faţa primăriei într-o trăsură şi a adus după el copiii.

Vechile ritualuri agrare au fost reprezentate prin plugul tras de boi şi nelipsitul brad împodobit aşa cum se cuvine, cu tot ceea ce este mai lucitor, pentru că Anul Nou şi Crăciunul sunt sărbători ale luminii şi ale strălucirii.

Primii care au evoluat în faţa ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a administraţiei şi a executivului local din Vatra Dornei, a senatorului Gheorghe Flutur, a consilierilor judeţeni, au fost membrii Grupului de colindători al Ansamblului artistic “Dorna Dorului”, pregătiţi de Dumitru Candrea, care a iniţiat în urmă cu 17 ani acest festival. Acest grup a fost însoţit de Anul Nou, de Anul Vechi şi de Fanfara municipiului Vatra Dornei, cea care este alături de dorneni la toate momentele deosebite.

Măşti populare de la Botoşani şi colinde de la Bistriţa

“Artişti deosebiţi, nişte oameni cu o conştiinţă tradiţională ieştită din comun”, aşa au fost prezentaţi membrii Ansamblului folcloric “Codruleţul” din Vorona, Botoşani, cei care s-au distins de restul participanţilor prin măştile confecţionate de Gheorghe Ţugui.

Membrii Grupului de colindători din Şieu şi ai Ansamblului „Floare de colţ” din Rodna sunt cunoscuţi ca fiind meşteri în a colinda şi a aduce pe pământ vestea naşterii lui Iisus. Colindele prezentate au îmbinat ingenios arhaicul cu actualitatea, ele fiind completate de o prezentare etnografică de ţinută.

Festivalul de la Vatra Dornei aduce în fiecare an noi vedete. Printre acestea s-au numărat Ţiganii de la Forăşti şi grupul de căiuţi de la Zvoriştea, cu un repertoriu bogat şi care duce mai departe un ritual caracteristic Bucovinei, dansul căluţului desprins dintr-un vechi obicei ostăşesc, dar şi ca reverenţă pentru acel animal extraordinar care a creat o întreagă mitologie.

O combinaţie a obiceiurilor populare vechi din mai multe judeţe

Grupul de datini şi obiceiuri din Târgu Neamţ, Ansamblul din Miroslăveşti, Cerbul de la Costeşti şi Cerbul de la Balş, judeţul Iaşi, Ansamblul Folcloric “Prislopu” din Borşa - Maramureş, dar şi formaţiile din judeţul Suceava: Ansamblul “Poieniţa” din Poiana Stampei, Ansamblul “Plaiurile Dornelor” - Vatra Dornei, Grupul de colindători din Neagra Şarului, Grupul de colindători din Broşteni, Formaţia de datini şi obiceiuri din Ciocăneşti, Grupul de datini din Coşna, Ansamblul „Brăduleţul” din Dorna Arini, Grupul de colindători din Panaci, Grupul de colindători din Capu Codrului - Păltinoasa şi Grupul de datini din Dorna Candrenilor, au realizat o combinaţie minunată între obiceiurile noastre populare vechi, colinde, urături, dansul caprei, dansul cerbului, jocul ursului, jocul căiuţilor, dansul ţiganilor.

Cei peste 700 de urători din cele peste 20 de formaţii artistice care au evoluat la Vatra Dornei au primit câte un colac şi un pahar de vin fiert, toate formaţiile participante la festival primind diplome, trofee şi cadouri din partea oficialităţilor dornene şi judeţene.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Balul Bobocilor 2012 de la Ion Luca, o reușită

Casa de Cultură “Platon Pardău” a fost şi anul acesta gazda ediţiei 2012 a balului bobocilor Liceului teoretic Ion Luca. Vineri, 26 octombrie, sala mare era deja arhiplină, toţi spectatorii fiind nerăbdători să-i cunoască pe boboceii acestei generaţii.

Din juriul ediţiei de anul acesta au făcut parte directorul adjunct Jenica Romanică, profesorii Maria Romilă, Daniela Corneţchi şi Ciprian Vrânceanu. Din partea sponsorilor, juraţi au fost Ana Cojoc, dar şi Iulian Burlacu, reprezentantul societăţii Dorna Cris Trans, şcoala de şoferi care le va oferi, la 18 ani, câştigătorilor, şcolarizare pentru permis, gratuită. Din partea elevilor, au jurizat Ana Lăcătuş şi Octavian Simionescu.

Intro-ul ediției de anul acesta a fost asigurat de către boboci și o parte dinte organizatori, care au pus la cale o coregrafie după celebrul “Gangnam Style”, pusă în scenă de către Bogdan Avram, elev al clasei a XII-a, energia transmisă publicului făcând ca boboceii să fie primiți cu multe aplauze de către audiență.

Bobocul de „ciocolată”

Prima probă a fost cea în care finaliştii au trebuit să găsească metode cât mai originale pentru a se prezenta, toţi cei 20 de boboci reuşind, mai repede sau mai cu poticneli să treacă peste emoţiile primului contact cu microfonul.

Finaliştii ediţiei de anul acesta au fost Diana Antochi şi Marian Popa, Ioana Bîrgăoanu şi Vlad Crăciunescu, Adriana Cruceanu şi Faisal Al-Baloshe, Luciana Ioja şi Andrei Niga, Gabriela Maghari şi Stelian Tudoriu, Delia Mateiciuc şi Vlad Hîncu, Beatrice Antonievici şi Eduard Țăran, Roxana Oltean şi Ciprian Alupei, Ana Țăran şi Eduard Sandu, Teodora Zelincă şi Teo Ciuhlău.

Pata de culoare a balului, bobocul de „ciocolată”, cum a fost supra-numit el de către prezentatorii Roxana Gika și Tudor Amurăriței, a fost Faisal Al-Baloshe, bobocul mulatru care s-a bucurat de aprecierea întregii asistențe, primind aplauze de fiecare dată când urca pe scenă.

Probe pentru concurenţi şi momente artistice

Momentele artistice dintre probe au fost asigurate de către Dennisa Pop și Loredana Costea (Miss 2011), două dintre cele mai bune voci ale liceului, dar și de Flaviu Boreslavschi, elevul clasei a XII-a G, care a animat atmosfera cu un număr de hip-hop.

Au urmat probele de dans, de cultură generală, de mimă (în care bobocii au avut de mimat reacții la diferite situații), precum și dansul pregătit pentru acest moment de către “urmașii celei mai bune trupe de dans a liceului”, pregătiți “să ducă tradiția mai departe”, Reload New Generation.

La final, cei rămași în concurs (până la acest moment au fost făcute două eliminări, totalizând cinci băieți și cinci fete) și-au etalat aptitudinile, majoritatea alegând să danseze sau să cânte, momentele fiind foarte intens repetate înainte de bal.

S-a evidențiat, printre alții, Andrei Niga, “maestrul Cubului Rubik”, cel care a reușit, și de data aceasta, după reprezentația de la ORION TV, să rezolve cubul în mai puțin de 40 de secunde. De altfel, Andrei a fost rugat în culise de către tizul său, Andrei Leonte, să-i împărtășească din secretele sale, artistul fiind fascinat de cât de repede putea bobocul să rezolve misterul cubului colorat.

Invitatul special al bobocilor, câștigătorul primei ediții a concursului „X-Factor”, a reușit să ridice sala în picioare cu piese proprii sau coveruri după hituri foarte cunoscute.

Probă surpriză, de la serviciul Salvamont

Înainte de recitalul lui Andrei Leonte, bobocii finaliști au avut parte și de o probă surpriză, realizată în colaborare cu Serviciul Salvamont. Au fost aduse pe scenă două bețe, utilizate la probele de ski-slalom, unite, iar la mijloc a fost lipit un marker. Ținând de capetele gigantului “stilou”, bobocii au trebuit să deseneze câte o inimioară pe care juriul s-o analizeze, urmărind munca în echipă.

Andrei Leonte le-a împărtășit liceenilor de la Ion Luca faptul că și el a participat la Balul din clasa a IX-a și a ocupat locul II, încurajându-i pe cei care nu se vor alege cu laurii serii, că oportunitățile apar când se așteaptă mai puțin.

După recitalul invitatului special, Doru Bighiu, de la Radio Orion, a fost invitat pe scenă, în sarcina sa căzând, ca de fiecare dată în ultimi ani, sarcina de a anunța câștigătorii: Locul IV: Teodora Zelincă și Andrei Niga, Locul III: Delia Mateiciuc și Faisal Al-Baloshe, Locul II: Luciana Ioja și Stelian Tudoriu, Locul I: Adriana Crucianu și Vlad Hâncu, Miss și Mister 2012: Beatrice Antonievici și Eduard Țăran.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Cum moare Cazinoul, simbolul oraşului Vatra Dornei, iar Biserica îi ţine lumânarea

Extrem de celebru în secolul al XIX-lea, când a fost inaugurat chiar de împăratul austro-ungar Franz Iosef şi de de arhiducele Ferdinand, construit după modelul edificiului din Baden Baden/ Germania, Cazinoul din Vatra Dornei îşi trăieşte ultimii ani într-o mizerie de nedescris şi în pragul colapsului, vegheat de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, care în loc să-l îngrijească, îi ţine lumânarea.

Că şi în alte locuri din România, ceea ce au ridicat alţii şi care ne-a intrat în patrimoniul cultural românesc, nu păstram. Asta nu pentru că nu sunt făcute de români, ci pentru că aşa înţeleg mulţi să îşi respecte istoria şi cultura. Ar fi nedrept să aruncăm vina doar pe reprezentanţii autorităţilor de fiecare dată, deşi mulţi se fac părtaşi la vina comună, dar şi instituţiile de cultură şi culte – între care Biserica Ortodoxă ocupă un loc fruntaş – firme, proprietari privaţi, administratori, manifestă aceeaşi lipsă de interes făţă de edifiicile pe care le au în gestiune.

Cazinoul din Vatra Dornei a fost construit în perioada 1896-1898 în orașul Vatra Dornei (județul Suceava). Clădirea, inclusă în Lista monumentelor istorice la categoria A, a purtat diverse denumiri, Cazinoul Băilor sau Pavilionul Central al Băilor şi a îndeplinit de-a lungul timpului mai multe funcțiuni: sală de jocuri de noroc, sală de concerte și spectacole, precum și club muncitoresc.

Aprobarea pentru construirea unui cazinou la Vatra Dornei a fost acordată în urma intervenției primarului Vasile Deac (1875-1902) la împăratul Franz Joseph al Austriei. În timpul audienței, primarul l-a convins pe monarh de necesitatea construirii unui cazino pentru turiștii veniți la băi.

Terenul pe care s-a construit clădirea se afla în proprietate comunală și era acoperit de păduri, care au fost defrișate. O parte din banii pentru construcția cazinoului au fost strânși prin chetă publică, la care a contribuit însuși împăratul austro-ungar Franz Joseph, iar o altă parte a fost împrumutată printr-o bancă vieneză. Proiectul a fost realizat de către arhitectul vienez Peter Paul Brang, iar lucrările au început în anul 1896 și s-au încheiat în 1898. Inaugurarea oficală s-a făcut la 10 iulie 1899.

Construit în stil eclectic, cu unele note ale Renașterii germane, cazinoul seamănă cu cel din Baden. În interior turiştii puteu admira trei policandre de cristal de Murano, la început cu lumânări, apoi cu becuri.

În cazinou se afla o sală de teatru, o bibliotecă, un restaurant, o cofetărie, spații de utilitate publică. Printre cei care au trecut pragul cazinoului din Vatra Dornei au fost împăratul Franz Joseph, arhiducele Franz Ferdinand, dar și personalități românești precum Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Corneliu Zelea Codreanu, generalul Gheorghe Argeșanu, Nichifor Crainic, A.C. Cuza, generalul Ion Antonescu, Emil Bodnăraș, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, Zaharia Stancu, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica.

În jurul cazinoului s-au ţesut o mulţime de poveşti, unele bazate pe realităţile epocii. Aici înainte de 1918, dar şi mai târziu, până spre sfârşitul perioadei interbelice, veneau clienţi din Viena, Berlin, Budapesta, dar şi evrei sau italieni. După ce parcurgeau drumul pe calea ferată, erau luaţi cu birja, din gară. Cei care îşi pierdeau averea mergeau pe podul Franz Joseph, de pe Dorna, şi se aruncau în râu sau îşi zburau creierii cu pistolul. Pentru norocoşii câştigători ai unor mari sume de bani, şi, se spune că fusese construit un tunel secret, prin care ieşeau pentru a fi protejaţi de eventuale jafuri.

Prima legătură dintre cazinou şi Biserica Ortodoxă a avut loc după Unirea Bucovinei cu România în 1918, când terenul pe care se afla monumentul a intrat în reconstituirea Fondului Bisericesc al Bucovinei, în contul reparațiilor de război pe care Austria a fost nevoită să le plătească României.

Din anul 1936 s-au început o serie de lucrări de modificare funcțională a clădirii. Astfel, scena din sala de reprezentații a cazinoului a fost modificată, iar în spatele cazinoului s-a amenajat în 1937 o terasă cu vedere spre parcul balnear.

În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, edificiul a fost folosit de armatele naziste în scopuri militare. În dimineața zilei de 29 septembrie 1944, în timpul retragerii din Vatra Dornei a ultimelor unități militare germane, clădirea cazinoului și mai ales spațiile interioare au suferit distrugeri importante. Începând din primăvara anului 1945 au fost realizate o serie de lucrări de reparații și renovare.

Ca multe alte edificii de acest gen, după instaurarea în România a regimului comunist, cazinoul a fost naționalizat și transformat în club muncitoresc. În această clădire se țineau ședințe de partid sau întâlniri sindicale, dar și campionate naționale de șah.

Cum s-a ajuns de la o perlă, la o ruină

În prima parte a anului 1986, s-a început efectuarea unor lucrări ample de renovare a clădirii și de remodelare a perimetrului din vecinătate, strada dinspre râul Dorna fiind transformată în bulevard. După declarațiile lui Ioan Cornețchi, fost primar la Vatra Dornei între 1986-1989, președintele Nicolae Ceaușescu a aprobat în 1987 refacerea cazinoului, documentația fiind avizată de guvern. Lucrările trebuiau finalizate în termen de trei ani. Se spunea că Ceauşescu şi-ar fi dorit să petreacă revelionul din 1990 aici.

S-a refăcut structura de rezistență, însă revoluția din decembrie 1989 a surprins șantierul în plină activitate. Ca multe lucruri din România acelor ani, edificiul a fost supus unui jaf fără precedent: în trei luni s-au furat candelabre, marmura de Carrara, cristaluri, căzi de cupru. Apoi a intrat în funcţiune birocraţia, ignoranţa şi nepăsarea: lucrările nu au mai fost continuate din lipsă de fonduri, apoi proprietarii s-au tot succedat, apariţia legii pentru protecţia patrimoniului nu a dat niciun fel de rod (Click aici pentru a vedea legislatia).

După 1990, cazinoul a aparținut societății Dorna Turism SA. Apoi, prin hotărâre de Guvern, în 1995, a fost transferat în administrarea Consiliului Local Vatra Dornei. Aceştia au reuşit să realizeze un proiect, în 1998, prin care au primit de la Ministerul Culturii și Cultelor fonduri pentru reabilitarea clădirii, iar autoritățile locale au cheltuit sume imense pentru tablă și subzidire. În anul 1998, la inițiativa primarului Ioan Moraru, Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei a decis înființarea Fundației “Cazinoul Vatra Dornei” cu scopul de a găsi resurse financiare necesare restaurării și consolidării cazinoului dornean.

Totuşi, în ianuarie 2003, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, în calitate de administrator juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, a revendicat clădirea cazinoului. Astfel, cazinoul din Vatra Dornei, clădirea Secției de Boli Infecțioase și un alt imobil aflat la baza dealului Runc au fost retrocedate Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, prin Hotărârea de Guvern nr. 437 din 14 octombrie 2004, elaborată în urma analizării cererii de către Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România. La momentul retrocedării, clădirea cazinoului era o ruină, iar preotul Mihai Valică, care slujește la Biserica “Sf. Treime” din Vatra Dornei, amenința autoritățile statului cu darea în judecată pentru faptul că au permis distrugerea clădirii.

Ce susţine Biserica Ortodoxă Română

După cum am văzut şi în alte cazuri, Biserica Ortodoxă Română este unul dintre cei mai mari proprietari şi administratori de edificii de patrimoniu. Acesta în sine nu e un lucru rău, pentru că de-a lungul vremii comunităţile au ajutat şi sprijină în continuare această instituţie pentru păstrarea lucrurilor de valoare. Problema se pune cum răspunde acest cult necesităţilor monumentelor pe care le gestionează.

De cele mai multe ori prelaţii, ca şi Înalt PreaSfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, invocă sărăcia ca principal motiv. În acest caz particular arhiepiscopul, dar şi preotul Mihai Valică, spun că monumentul ar putea fi reparat doar pe banii obţinuţi din pădurile pe care Fundaţia Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina le cere Direcţiei Silvice Suceava. Cu alte cuvinte, această cerere sună a şantaj. În plus, când vedem cum fiecare înalt prelat al B.O.R. încearcă să epateze prin maşinile cu care se prezită la adunările sinodale, nu prea ne vine să credem că avem de-a face cu o instituţie săracă, ci doar cu una care încearcă (şi adesea chiar reuşeşte) să obţină beneficii de la stat fără a investi un leu.

De altfel, perspectivele pe care reprezentanţii Bisericii le oferă sunt foarte clare. „Această clădire va rămâne mulţi ani şi până în veci aşa cum este. Şi cred că soluţia va fi finală, dacă nu se va interveni, dărâmarea ei fără discuţie!”, a declarat părintele Mihai Valică pentru TVR încă din 2010.

Reacţia autorităţilor: Primăria mai încearcă, la Direcţia de Cultură Suceava se ridică din umeri

Într-adevăr, Biserica nu a primit clădirea total renovată, dar lucrul la ea se începuse din 1998 prin Consiliul Local şi Ministerul Culturii. De când a ajuns în patrimoniul Bisericii nu s-a mai bătut un cui. Primarul susţine că proiecte există, dar aşteptă şi un semn din parte B.O.R. De asemenea, acesta susţine că ar fi cerut reprezentanţilor Bisericii să renunţe la clădire în favoarea Consiliului Local pentru ca lucrările să poată continua, însă aceştia din urmă vor să folosescă degradarea Cazinoului ca unealtă de şantaj pentru pădurile şi proprietăţile nerestituite.

De partea cealaltă, la Direcţia de Cultură Suceava, când a fost căutat de colegii de la TVR, domnul director Aurel Buzincu a ridicat din umeri, după cum puteţi vedea în imaginile de mai jos.

Cert e că implicarea a fost ca de obicei. Să dea vreo amendă? Nici pomeneală! (click aici pentru a vedea ce spune legea şi ce ar fi trebuit să facă domnul director). După discuţiile pe care le-am avut cu domnia sa în toamna anului trecut, când am publicat un amplu raport despre starea ansamblurilor mănăstireşti din Bucovina aflate în patrimoniul UNESCO, ne-am lăsat păgubaşi să-l mai căutăm. Dacă atunci în toamnă nu ştia de raportul efectuat de specialiştii de la Muzeul de Istorie a Bucovinei, ce i-a fost înaintat încă din luna mai 2011, ne îndoim de rezultate pozitive în cazul Cazinoului. Vorba unui prieten născut în zonă: "Cine se pune domnule în Bucovina cu Biserica? Aici dacă preotul spune că nu are ce căuta un fost cazinou lângă o catedrală, cazinoul se dărâmă, nu contează dacă e sau nu monument"

Reflecţii de călătorie pe lângă Cazinoul din Vatra Dornei

Oricine trece prin Vatra Dornei trebuie să fie atent la punctele de atracţie, şi cel mai important pare să fie Cazinoul, care însă stă să se prăbuşească. E împrejmuit, pentru a feri ochii trecătorilor de aspectul inestetic al şantierului, dar nimeni nu-l poate proteja de atacul ploilor şi succesiunii fenomenelor de îngheţ/dezgheţ, destul de frecvente în zonă. Chiar dacă e împrejmuit, tot se pot vedea zidurile distruse în mare parte, ferestrele sparte şi schelele care înconjoară clădirea, deşi nu se lucrează. Cazinoul este o ruină şi nu reuşeşte decât să urâţească centrul staţiunii, când ar putea fi destul de simplu transformat într-o atracţie pentru turiştii interesaţi de jocurile de noroc sau ar putea deveni un obiectiv demn de a fi admirat prin arhitectura unor vremuri trecute.

Acesta ar putea fi şi un mod de a mai obţine nişte bani pentru renovarea monumentului, numai că mulţi se fac că nu văd asta. O fi din cauză că este în proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, iar, după cum se ştie, banul e ochiul cuiva, cu care biserica nu se prea împacă. Dacă nu sunt bani de restaurare măcar să fie închiriat ca platou de filmare pentru producţii cinematografice de groază.

Alţii, prin alte părţi, ar face bani grei prin valorificarea turistică a Cazinoului, având în vedere că în ţara noastră există doar trei asemenea obiective: la Constanţa, la Sinaia şi la Vatra Dornei.

Arhiepiscopia spusţine că nu are de unde să finanţeze lucrările, mai ales că încă nu a intrat în posesia pădurilor care sunt atât de râvnite, dar ar putea să încerce să caute şi alte căi de obţinere de fonduri, un eventual asociat la renovare, sau concesionarea către un întreprinzător particular. Nu ştiu cum se face, totuşi, că de pe la începutul anului 2005, când a fost revendicat şi retrocedat bisericii, nu s-a mai făcut nimic cu Cazinoul. Din ce se vede cu ochiul liber, dacă nu se ia nicio măsură, se poate prăbuşi fără să stârnească prea mari valuri.

Şi totuşi trebuie să ne gândim la faptul că, cu fiecare clădire care dispare, o bucată din istoria noastră, bună sau rea, dispare de asemenea. Şi acesta e un păcat mai mare decât ar fi faptul că în frumoasa staţiune montană există un cazinou.

SURSA: Adevarul.ro

SURSA FOTO: Historia.ro

A luat foc Dealul Barnarel din Vatra Dornei, din nou - VIDEO + FOTO

In cursul zilei de astazi incendiul de pe Dealul Barnarel din Vatra Dornei s-a reaprins, dupa ce initial s-a crezut ca acesta a fost lichidat. Din informatiile noastre, mai multi pompieri si angajati silvici sunt la aceasta ora la fata locului.

Dupa cum am relatat zilele trecute, in cursul zilei de Duminica 29 aprilie 2012, intr-un incendiu care a izbucnit pe Dealul Barnarel au ars mai mult de 30 ha de vegetatie forestiera. Dupa ce 400 de oameni s-au luptat cu focul pana in seara zilei de luni se pare ca au ramas totusi cateva focare nestinse, fapt ce a dat prilejul ca focul sa se reaprinda in aceasta dupa-amiaza.