Cum moare Cazinoul, simbolul oraşului Vatra Dornei, iar Biserica îi ţine lumânarea

Extrem de celebru în secolul al XIX-lea, când a fost inaugurat chiar de împăratul austro-ungar Franz Iosef şi de de arhiducele Ferdinand, construit după modelul edificiului din Baden Baden/ Germania, Cazinoul din Vatra Dornei îşi trăieşte ultimii ani într-o mizerie de nedescris şi în pragul colapsului, vegheat de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, care în loc să-l îngrijească, îi ţine lumânarea.

Că şi în alte locuri din România, ceea ce au ridicat alţii şi care ne-a intrat în patrimoniul cultural românesc, nu păstram. Asta nu pentru că nu sunt făcute de români, ci pentru că aşa înţeleg mulţi să îşi respecte istoria şi cultura. Ar fi nedrept să aruncăm vina doar pe reprezentanţii autorităţilor de fiecare dată, deşi mulţi se fac părtaşi la vina comună, dar şi instituţiile de cultură şi culte – între care Biserica Ortodoxă ocupă un loc fruntaş – firme, proprietari privaţi, administratori, manifestă aceeaşi lipsă de interes făţă de edifiicile pe care le au în gestiune.

Cazinoul din Vatra Dornei a fost construit în perioada 1896-1898 în orașul Vatra Dornei (județul Suceava). Clădirea, inclusă în Lista monumentelor istorice la categoria A, a purtat diverse denumiri, Cazinoul Băilor sau Pavilionul Central al Băilor şi a îndeplinit de-a lungul timpului mai multe funcțiuni: sală de jocuri de noroc, sală de concerte și spectacole, precum și club muncitoresc.

Aprobarea pentru construirea unui cazinou la Vatra Dornei a fost acordată în urma intervenției primarului Vasile Deac (1875-1902) la împăratul Franz Joseph al Austriei. În timpul audienței, primarul l-a convins pe monarh de necesitatea construirii unui cazino pentru turiștii veniți la băi.

Terenul pe care s-a construit clădirea se afla în proprietate comunală și era acoperit de păduri, care au fost defrișate. O parte din banii pentru construcția cazinoului au fost strânși prin chetă publică, la care a contribuit însuși împăratul austro-ungar Franz Joseph, iar o altă parte a fost împrumutată printr-o bancă vieneză. Proiectul a fost realizat de către arhitectul vienez Peter Paul Brang, iar lucrările au început în anul 1896 și s-au încheiat în 1898. Inaugurarea oficală s-a făcut la 10 iulie 1899.

Construit în stil eclectic, cu unele note ale Renașterii germane, cazinoul seamănă cu cel din Baden. În interior turiştii puteu admira trei policandre de cristal de Murano, la început cu lumânări, apoi cu becuri.

În cazinou se afla o sală de teatru, o bibliotecă, un restaurant, o cofetărie, spații de utilitate publică. Printre cei care au trecut pragul cazinoului din Vatra Dornei au fost împăratul Franz Joseph, arhiducele Franz Ferdinand, dar și personalități românești precum Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Corneliu Zelea Codreanu, generalul Gheorghe Argeșanu, Nichifor Crainic, A.C. Cuza, generalul Ion Antonescu, Emil Bodnăraș, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, Zaharia Stancu, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica.

În jurul cazinoului s-au ţesut o mulţime de poveşti, unele bazate pe realităţile epocii. Aici înainte de 1918, dar şi mai târziu, până spre sfârşitul perioadei interbelice, veneau clienţi din Viena, Berlin, Budapesta, dar şi evrei sau italieni. După ce parcurgeau drumul pe calea ferată, erau luaţi cu birja, din gară. Cei care îşi pierdeau averea mergeau pe podul Franz Joseph, de pe Dorna, şi se aruncau în râu sau îşi zburau creierii cu pistolul. Pentru norocoşii câştigători ai unor mari sume de bani, şi, se spune că fusese construit un tunel secret, prin care ieşeau pentru a fi protejaţi de eventuale jafuri.

Prima legătură dintre cazinou şi Biserica Ortodoxă a avut loc după Unirea Bucovinei cu România în 1918, când terenul pe care se afla monumentul a intrat în reconstituirea Fondului Bisericesc al Bucovinei, în contul reparațiilor de război pe care Austria a fost nevoită să le plătească României.

Din anul 1936 s-au început o serie de lucrări de modificare funcțională a clădirii. Astfel, scena din sala de reprezentații a cazinoului a fost modificată, iar în spatele cazinoului s-a amenajat în 1937 o terasă cu vedere spre parcul balnear.

În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, edificiul a fost folosit de armatele naziste în scopuri militare. În dimineața zilei de 29 septembrie 1944, în timpul retragerii din Vatra Dornei a ultimelor unități militare germane, clădirea cazinoului și mai ales spațiile interioare au suferit distrugeri importante. Începând din primăvara anului 1945 au fost realizate o serie de lucrări de reparații și renovare.

Ca multe alte edificii de acest gen, după instaurarea în România a regimului comunist, cazinoul a fost naționalizat și transformat în club muncitoresc. În această clădire se țineau ședințe de partid sau întâlniri sindicale, dar și campionate naționale de șah.

Cum s-a ajuns de la o perlă, la o ruină

În prima parte a anului 1986, s-a început efectuarea unor lucrări ample de renovare a clădirii și de remodelare a perimetrului din vecinătate, strada dinspre râul Dorna fiind transformată în bulevard. După declarațiile lui Ioan Cornețchi, fost primar la Vatra Dornei între 1986-1989, președintele Nicolae Ceaușescu a aprobat în 1987 refacerea cazinoului, documentația fiind avizată de guvern. Lucrările trebuiau finalizate în termen de trei ani. Se spunea că Ceauşescu şi-ar fi dorit să petreacă revelionul din 1990 aici.

S-a refăcut structura de rezistență, însă revoluția din decembrie 1989 a surprins șantierul în plină activitate. Ca multe lucruri din România acelor ani, edificiul a fost supus unui jaf fără precedent: în trei luni s-au furat candelabre, marmura de Carrara, cristaluri, căzi de cupru. Apoi a intrat în funcţiune birocraţia, ignoranţa şi nepăsarea: lucrările nu au mai fost continuate din lipsă de fonduri, apoi proprietarii s-au tot succedat, apariţia legii pentru protecţia patrimoniului nu a dat niciun fel de rod (Click aici pentru a vedea legislatia).

După 1990, cazinoul a aparținut societății Dorna Turism SA. Apoi, prin hotărâre de Guvern, în 1995, a fost transferat în administrarea Consiliului Local Vatra Dornei. Aceştia au reuşit să realizeze un proiect, în 1998, prin care au primit de la Ministerul Culturii și Cultelor fonduri pentru reabilitarea clădirii, iar autoritățile locale au cheltuit sume imense pentru tablă și subzidire. În anul 1998, la inițiativa primarului Ioan Moraru, Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei a decis înființarea Fundației “Cazinoul Vatra Dornei” cu scopul de a găsi resurse financiare necesare restaurării și consolidării cazinoului dornean.

Totuşi, în ianuarie 2003, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, în calitate de administrator juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, a revendicat clădirea cazinoului. Astfel, cazinoul din Vatra Dornei, clădirea Secției de Boli Infecțioase și un alt imobil aflat la baza dealului Runc au fost retrocedate Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, prin Hotărârea de Guvern nr. 437 din 14 octombrie 2004, elaborată în urma analizării cererii de către Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România. La momentul retrocedării, clădirea cazinoului era o ruină, iar preotul Mihai Valică, care slujește la Biserica “Sf. Treime” din Vatra Dornei, amenința autoritățile statului cu darea în judecată pentru faptul că au permis distrugerea clădirii.

Ce susţine Biserica Ortodoxă Română

După cum am văzut şi în alte cazuri, Biserica Ortodoxă Română este unul dintre cei mai mari proprietari şi administratori de edificii de patrimoniu. Acesta în sine nu e un lucru rău, pentru că de-a lungul vremii comunităţile au ajutat şi sprijină în continuare această instituţie pentru păstrarea lucrurilor de valoare. Problema se pune cum răspunde acest cult necesităţilor monumentelor pe care le gestionează.

De cele mai multe ori prelaţii, ca şi Înalt PreaSfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, invocă sărăcia ca principal motiv. În acest caz particular arhiepiscopul, dar şi preotul Mihai Valică, spun că monumentul ar putea fi reparat doar pe banii obţinuţi din pădurile pe care Fundaţia Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina le cere Direcţiei Silvice Suceava. Cu alte cuvinte, această cerere sună a şantaj. În plus, când vedem cum fiecare înalt prelat al B.O.R. încearcă să epateze prin maşinile cu care se prezită la adunările sinodale, nu prea ne vine să credem că avem de-a face cu o instituţie săracă, ci doar cu una care încearcă (şi adesea chiar reuşeşte) să obţină beneficii de la stat fără a investi un leu.

De altfel, perspectivele pe care reprezentanţii Bisericii le oferă sunt foarte clare. „Această clădire va rămâne mulţi ani şi până în veci aşa cum este. Şi cred că soluţia va fi finală, dacă nu se va interveni, dărâmarea ei fără discuţie!”, a declarat părintele Mihai Valică pentru TVR încă din 2010.

Reacţia autorităţilor: Primăria mai încearcă, la Direcţia de Cultură Suceava se ridică din umeri

Într-adevăr, Biserica nu a primit clădirea total renovată, dar lucrul la ea se începuse din 1998 prin Consiliul Local şi Ministerul Culturii. De când a ajuns în patrimoniul Bisericii nu s-a mai bătut un cui. Primarul susţine că proiecte există, dar aşteptă şi un semn din parte B.O.R. De asemenea, acesta susţine că ar fi cerut reprezentanţilor Bisericii să renunţe la clădire în favoarea Consiliului Local pentru ca lucrările să poată continua, însă aceştia din urmă vor să folosescă degradarea Cazinoului ca unealtă de şantaj pentru pădurile şi proprietăţile nerestituite.

De partea cealaltă, la Direcţia de Cultură Suceava, când a fost căutat de colegii de la TVR, domnul director Aurel Buzincu a ridicat din umeri, după cum puteţi vedea în imaginile de mai jos.

Cert e că implicarea a fost ca de obicei. Să dea vreo amendă? Nici pomeneală! (click aici pentru a vedea ce spune legea şi ce ar fi trebuit să facă domnul director). După discuţiile pe care le-am avut cu domnia sa în toamna anului trecut, când am publicat un amplu raport despre starea ansamblurilor mănăstireşti din Bucovina aflate în patrimoniul UNESCO, ne-am lăsat păgubaşi să-l mai căutăm. Dacă atunci în toamnă nu ştia de raportul efectuat de specialiştii de la Muzeul de Istorie a Bucovinei, ce i-a fost înaintat încă din luna mai 2011, ne îndoim de rezultate pozitive în cazul Cazinoului. Vorba unui prieten născut în zonă: "Cine se pune domnule în Bucovina cu Biserica? Aici dacă preotul spune că nu are ce căuta un fost cazinou lângă o catedrală, cazinoul se dărâmă, nu contează dacă e sau nu monument"

Reflecţii de călătorie pe lângă Cazinoul din Vatra Dornei

Oricine trece prin Vatra Dornei trebuie să fie atent la punctele de atracţie, şi cel mai important pare să fie Cazinoul, care însă stă să se prăbuşească. E împrejmuit, pentru a feri ochii trecătorilor de aspectul inestetic al şantierului, dar nimeni nu-l poate proteja de atacul ploilor şi succesiunii fenomenelor de îngheţ/dezgheţ, destul de frecvente în zonă. Chiar dacă e împrejmuit, tot se pot vedea zidurile distruse în mare parte, ferestrele sparte şi schelele care înconjoară clădirea, deşi nu se lucrează. Cazinoul este o ruină şi nu reuşeşte decât să urâţească centrul staţiunii, când ar putea fi destul de simplu transformat într-o atracţie pentru turiştii interesaţi de jocurile de noroc sau ar putea deveni un obiectiv demn de a fi admirat prin arhitectura unor vremuri trecute.

Acesta ar putea fi şi un mod de a mai obţine nişte bani pentru renovarea monumentului, numai că mulţi se fac că nu văd asta. O fi din cauză că este în proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, iar, după cum se ştie, banul e ochiul cuiva, cu care biserica nu se prea împacă. Dacă nu sunt bani de restaurare măcar să fie închiriat ca platou de filmare pentru producţii cinematografice de groază.

Alţii, prin alte părţi, ar face bani grei prin valorificarea turistică a Cazinoului, având în vedere că în ţara noastră există doar trei asemenea obiective: la Constanţa, la Sinaia şi la Vatra Dornei.

Arhiepiscopia spusţine că nu are de unde să finanţeze lucrările, mai ales că încă nu a intrat în posesia pădurilor care sunt atât de râvnite, dar ar putea să încerce să caute şi alte căi de obţinere de fonduri, un eventual asociat la renovare, sau concesionarea către un întreprinzător particular. Nu ştiu cum se face, totuşi, că de pe la începutul anului 2005, când a fost revendicat şi retrocedat bisericii, nu s-a mai făcut nimic cu Cazinoul. Din ce se vede cu ochiul liber, dacă nu se ia nicio măsură, se poate prăbuşi fără să stârnească prea mari valuri.

Şi totuşi trebuie să ne gândim la faptul că, cu fiecare clădire care dispare, o bucată din istoria noastră, bună sau rea, dispare de asemenea. Şi acesta e un păcat mai mare decât ar fi faptul că în frumoasa staţiune montană există un cazinou.

SURSA: Adevarul.ro

SURSA FOTO: Historia.ro

Satele din zona Dornelor vor face reclamă tradiţiilor româneşti

Şaru Dornei, Ciocăneşti, Coşna, Vama şi Fălticeni sunt localităţile sucevene unde se desfăşoară de mai mulţi ani festivaluri de promovare a tradiţiilor populare şi a gastronomiei, motiv pentru care au fost incluse, împreună cu festivalul interjudeţean „Hora de la Prislop”, într-un calendar al Ministerului Turismului şi a două asociaţii de profil din ţară, scrie Obiectiv de Suceava.

Cinci localităţi sucevene, din care patru din mediul rural, au fost incluse într-un calendar de promovare a unor evenimente tradiţionale. Evenimentele de numele cărora sunt legate peste 40 de localităţi din ţară au loc din mai până în decembrie, inclusiv, în localităţile sucevene incluse în calendarul respectiv vor avea loc evenimente tradiţionale în lunile iulie, august şi septembrie.

Ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Cristian Petrescu, secretarul-general al Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural din România (ANTREC), Florentina Dospinescu, şi vicepreşedintele Asociaţiei „Cele mai frumoase sate din România”, Gheorghe Socaciu, au semnat sâmbătă, 5 mai, la Bucureşti, un protocol de colaborare pentru promovarea ţării noastre ca destinaţie turistică şi au lansat „Calendarul evenimentelor tradiţionale din România”. Protocolul prevede posibilitatea promovării brandului turistic naţional al României în cadrul evenimentelor pe care cele două asociaţii le vor organiza în cursul acestui an, dar şi posibilitatea ca Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) să se implice în organizarea unora dintre acestea.

MDRT va putea participa la festivalurile, târgurile şi celelalte activităţi cu standuri de promovare şi le va putea distribui participanţilor materiale de promovare şi promoţionale – broşuri, şepci, insigne, tricouri etc. cu însemnele brandului turistic naţional. De asemenea, MDRT doreşte să se implice în organizarea în toamnă, în România, a Congresului Eurogites pentru Turism Rural, eveniment al Federaţiei Europene de Turism Rural „Eurogites”, a cărei membru este şi ANTREC România.

Calendarul evenimentelor tradiţionale din România pe care cele două asociaţii le vor organiza până la sfârşitul anului numără, în prezent, 45 de festivaluri, târguri, nedei şi alte activităţi. Localităţile sucevene incluse în „Calendarul evenimentelor tradiţionale din România” sunt Şaru Dornei, Ciocăneşti, Coşna, Vama, Fălticeni, la care se mai adaugă un festival care are loc în zona pasului Prislop, la limita dintre judeţele Suceava, Maramureş şi Bistriţa–Năsăud. Astfel, în cursul lunii iulie, la Şaru Dornei, ar urma să aibă loc cea de-a şasea ediţie a Festivalului Bujorul de Munte, eveniment organizat de Primăria, Căminul Cultural şi Biblioteca din comuna Şaru Dornei împreună cu Administraţia Parcului Naţional Călimani şi cu Centrul Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale din judeţul Suceava. Festivalul Bujorul de Munte promovează o tradiţie mai veche a comunităţilor din zonă, valorile naturale, culturale şi tradiţionale din zonă. Numele festivalului este legat chiar de planta care creşte la altitudini ridicate, în zona Masivului Călimani, fiind o atracţie naturală deosebită.

În luna august, comuna Ciocăneşti este prinsă în calendarul evenimentelor tradiţionale din România, fiind a zecea ediţie a Festivalului Păstrăvului. Potrivit MDRT, acest festival ar urma să aibă loc în intervalul 14 – 15 august, fiind un târg gastronomic pe bază de păstrăv, concurs de pescuit păstrăv, lansare de puiet de păstrăv pe râul Bistriţa, parada călăreţilor, coborâtul cu plute pe Bistriţa şi cel al plăieşilor cu făclii. Tot în luna august ar urma să aibă loc cea de 44-a ediţie a Horei de la Prislop, eveniment interjudeţean de o mare complexitate, ce este organizat la limita judeţelor Suceava, Maramureş şi Bistriţa – Năsăud, foarte aproape de comuna suceveană Cârlibaba. Festivalul se doreşte o perpetuare a datinii, portului şi, mai ales, cântecului popular.

In toamna acestui an, în luna septembrie cel mai probabil, va avea loc Festivalul Fructelor de Pădure. Este un eveniment organizat de Consiliul Local al comunei Coşna, dar care este reprezentativ pentru întreaga zonă a Dornelor şi la care sunt aşteptaţi să participe foarte mulţi turişti. Este, de fapt, o sărbătoare a toamnei, degustări de preparate culinare pe bază de fructe de pădure şi, totodată, un târg de produse cosmetice naturale din fructe de pădure. De asemenea, vor fi organizate concursuri şi spectacole cu muzică şi dans. Tot în această toamnă, cel mai probabil în luna septembrie, în comuna Vama, ediţia a patra a Festivalului Hribului, acesta fiind de asemena, un eveniment gastronomic şi de tradiţii specifice locurilor.

La Fălticeni, probabil în luna octombrie, va avea loc ediţia a noua a Festivalului Mărului. Aceasta va găzdui o expoziţie cu vânzare de fructe, utilaje agricole, produse din carne şi preparate din carne, produse lactate, produse de panificaţie, produse de cofetărie şi patiserie.

„Avem acum un calendar al evenimentelor tradiţionale din România, care le va permite, pe de o parte, oamenilor din industria turismului rural să-şi organizeze eficient şi coerent strategiile de promovare şi, pe de altă parte, le va permite turiştilor să-şi programeze concediile şi excursiile în funcţie de festivalurile la care doresc să participe. Împreună putem face ca satul românesc autentic şi tradiţiile noastre populare săaibătot mai mare căutare în rândul turiştilor străini şi români”, a declarat ministrul Cristian Petrescu.

SURSA: Recolta.eu

Peste 22.000 de turişti au petrecut Sărbătorile de Paşte în Bucovina

Gradul mediu de ocupare al pensiunilor sucevene la Sărbătorile Pascale din acest an a atins 82%, fiind în creştere faţă de anul trecut, când s-a înregistrat un grad de ocupare de 78-79%. Acest procent situează Bucovina pe primul loc ca destinaţie turistică la nivel naţional. Cel puţin aşa susţine preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, care a subliniat că datele au fost furnizate de asociaţiile de turism din judeţ.

Cel mai mare grad de ocupare, de 98%, s-a înregistrat în zona Gura Humorului. La Vama gradul de ocupare a fost de 92%, la Putna de 80%, la Suceviţa şi Mălini de 78%, iar la Vatra Dornei de 75%. Şeful administraţiei judeţene a ţinut să evidenţieze saltul pe care l-a înregistrat zona Vatra Dornei, de la un grad de ocupare de 40%, cât a fost anul trecut, la 75% în acest an. Pachetele turistice au costat între 550 şi 1.600 de lei de persoană, funcţie de complexitate, la pensiuni de patru şi cinci margarete. Pachetele mari au cuprins pensiune completă şi servicii de agrement. Durata medie de şedere a unui turist a fost de 4,3 zile.

Flutur: „Proiectele pe care le-am promovat s-au dovedit de un real succes”

Statistica arată că, în judeţul Suceava, de sărbătorile Pascale s-au aflat peste 22.000 de turişti. Aceştia s-au bucurat de bucatele tradiţionale bucovinene, de peisajul superb, dar şi de Lumina Sfântă care şi în acest an a fost adusă de la Ierusalim în noaptea de Înviere.

„Bucovina a devenit prima destinaţie turistică la sărbătorile Pascale. Asta pentru că aici sunt mănăstirile, sunt tradiţiile şi credinţa. Nu trebuie omise nici evenimentele pe care am început să le organizăm şi care dau roade, atrag tot mai mulţi turişti. Proiectele Paştele în Bucovina, Crăciun în Bucovina sau Pelerin în Bucovina pe care le-am promovat în urmă cu patru ani sunt proiecte pe termen lung care s-au dovedit de un real succes, capitalizând an de an. Asta ne face să organizăm mai multe evenimente pe viitor”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur.

El a mai ţinut să mulţumească primarilor din judeţ pentru modul în care s-au implicat în derularea proiectului „Paştele în Bucovina”.Datele agenţiilor de turism arată că aproximativ 40.000 de români au petrecut Paştele în zone rurale, în special în Bucovina, şi cam 20.000 în staţiunile de pe Valea Prahovei.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

PROMOVARE - Servicii Agrement Vatra Dornei

Detalii: Trei modalitati de relaxare si destindere in Vatra Dornei!

-Echitatie

-Rafting

-Tiroliana

Pagina WEB: www.agrement-dorna.ro

Nume Firma: Natura si noi S.R.L.

Administrator: Pindelea Danut

Telefon: 0746 972 116

E-mail: contact@agrement-dorna.ro

Doua noi proiecte de turism in Bucovina urmeaza a fi lansate de Gheorghe Flutur - VIDEO

Şeful administraţiei judeţene sucevene, Gheorghe Flutur, a declarat în cadrul Consiliului Judeţean de Coordonare al PDL Suceava că scoaterea din anonimat a Bucovinei şi a Sucevei a fost un capitol dominant al mandatului său de preşedinte al CJ Suceava. „Bucovina nu e a mea. Sunt şi eu un boţ de humă din Bucovina.

Faptul că am reuşit să facem un brand cu care ne mândrim e o realitate pe care adversarii politici o recunosc, chiar dacă o fac cu greu”, a spus Flutur.

El a anunţat că urmează să lanseze două noi proiecte, unul dintre ele privind promovarea turismului ecologic „Ai verde-n Bucovina”, care înseamnă că fiecare turist este aşteptat „cu semaforul pe verde” în Bucovina pentru a se simţi bine aici şi că vor fi încurajate toate formele de turism, de la turismul de aventură, la turismul religios sau la cel de familie.

El consideră că cele trei staţiuni montane, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei vor putea să vândă la pachet oferte turistice comune astfel încât cei care vin în zonă să aibă activităţi diverse timp de cel puţin două săptămâni, de la vizitarea mănăstirilor, la urcatul pe Masivul Rărău, sau la turismul balnear. Flutur a mai spus că una din resursele importante ale judeţului Suceava este peisajul, această resursă nefiind valorificată la potenţialul dorit.

Totodată, preşedintele CJ Suceava a mai spus că un alt proiect pe care vrea să-l lanseze este „Acasă la cel mai mare român” care să pună în valoare moştenirea lui Ştefan cel Mare. El a arătat că la Putna urmează să fie înfiinţată, în cadrul proiectului o „şcoală ştefaniană”, iar municipiul Suceava care este „Leagănul Muşatinilor” pune în valoare Cetatea de Scaun, Curtea Domnească şi Hanul Domnesc, iar centrului oraşului i se va da o amprentă medievală.

SURSA: NewsBucovina.ro

Catalin Nechifor, presedintele PSD Suceava, propune dezvoltarea unui domeniu schiabil în Călimani

Preşedintele PSD Suceava, deputatul Cătălin Nechifor, a prezentat luni în cadrul unei conferinţe de presă, două dintre obiectivele sale pentru dezvoltarea turismului în judeţ. Nechifor, care candidează pentru preşedinţia Consiliului Judeţean, a spus că dezvoltarea turismului ar fi posibilă prin promovarea unei investiţii de tip greenfield (investiţie pornită de la zero) pentru dezvoltarea unui domeniu schiabil, fie în masivul Călimani, fie în zona Vatra Dornei – Rodna.

„La Mălini, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc există câteva pârtii, câţiva kilometri de pârtie, însă foarte puţini, iar zăpada este doar câteva luni pe an. Mai mult, costurile de întreţinere sunt foarte mari. De ce să nu facem un domeniu important de la zero, într-o zonă în care are condiţii, şi în Călimani şi în zona Vatra Dornei spre Rodna, acolo unde există zăpadă suficientă 4 – 5 luni pe an. Şi acolo trebuie făcut un astfel de angajament politic şi administrativ”, a declarat Cătălin Nechifor.

El a arătat că pentru realizarea acestui proiect, statul, prin Consiliul Judeţean şi primării ar putea să promoveze un proiect european pentru atragerea de fonduri în vederea asigurării infrastructurii de drumuri, a instalaţiilor pentru transport cablu, iar restul investiţiilor s-ar putea realiza prin parteneriat-public privat, cu firme interesate să investească într-o staţiune precum cele din Austria, sau mai nou din Ucraina.

„Un alt element din strategia noastră pentru dezvoltarea turismului presupune promovarea de parteneriate public – private pentru dezvoltarea de facilităţi turistice suplimentare”, a spus liderul PSD Suceava.

El a mai spus că primăriile din zonele turistice din judeţ pot promova proiecte europene şi pot să atragă investitori pentru crearea unor noi facilităţi turistice. „Avem pensiuni, hoteluri, restaurante, obiective turistice, însă nu avem foarte multe elemente în care turistul să vină să cheltuiască mai mulţi bani decât cheltuieşte în momentul de faţă”, a mai declarat Cătălin Nechifor.

SURSA: Suceava-News.ro

Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, la Ciocăneşti, ediţia a IX-a

În comuna - muzeu Ciocăneşti va avea loc, în acest weekend, 24, 25, 26 februarie, Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, ediţia a IX-a, activitate tradiţională la care sunt aşteptaţi artişti încondeietori de ouă din toată ţara, precum şi interpreţi la instrumente muzicale vechi (trâmbiţă, bucium, tulnic şi corn), sub genericul „Chemarea străbunilor”. Sâmbătă, la ora 11:00, va fi adusă în centrul comunei, alături de „Oul uriaş”, şi cea mai mare „Coşarcă de Paşti”.

Simpozionul „Tradiţii de Paşte în România şi în lume”

Din programul celor trei zile, amintim Simpozionul „Tradiţii de Paşte în România şi în lume”, programat, vineri, 24 februarie, la ora 16:00, la Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate Ciocăneşti. Printre temele abordate în cadrul simpozionului: „Paştele la creştini”, „Paştele la români”, „Paştele în Bucovina”, „Lăsatul secului”, „Postul mare”, „Semnificaţia oului în Vechiul şi Noul Testament”, „Oul de Paşte în zilele noastre”, „Meşteşuguri apropiate uitate: ţesutul, cusutul, prelucrarea lemnului, prelucrarea metalelor, turismul în diversitate” etc.

Tot vineri va fi lansat „Ghidul celor mai frumoase sate din România” şi se va vorbi despre Ciocăneşti - „unul dintre cele mai frumoase sate din România, unicat în ţară şi în lume datorită celor trei forme de exprimare ale motivelor naţionale: oul încondeiat, costumul popular şi casele cu motive naţionale”. „Ghidul iubitorului de folclor” este o altă lucrare care va fi lansată vineri, la Ciocăneşti, în care turiştii vor putea descoperi instrumentele populare tradiţionale: fluieraşul, cobza, vioara, trâmbiţa, buciumul, tulnicul şi cornul, despre istoria limbii române bucovinene şi despre tinere talente ale folclorului tradiţional.

Parada portului popular

În cea de-a doua zi de festival, sâmbătă, 25 februarie, programul începe la ora 7:00, cu „Chematu-n sat cu trâmbiţa şi doba: Bună dimineaţa gospodari”. Între orele 9:00 şi 10:30, încondeietorii îşi vor pregăti strandurile pentru concurs.

La ora 11:00, în centrul comunei Ciocăneşti va avea loc tradiţionala paradă a portului popular, paradă din care nu vor lipsi „Coşarca de Paşti”, „Oul uriaş”, trâmbiţaşii, buciumaşii, tulnicarii şi fluieraşii. Cu alai şi voie bună, se va deschide, oficial, cea de-a IX-a ediţie a festivalului, precedată de o slujbă de sfinţire şi binecuvântare a coşărcii şi a expoziţiei.

Concursul de ouă încondeiate şi încondeiat de ouă

Între orele 12:30 şi 14:30 va avea loc concursul de ouă încondeiate şi încondeiat de ouă, urmat de concursul de gastronomie cu preparate tradiţionale de post şi de lăsatul secului, ce se va desfăşura la Grădiniţa Ciocăneşti. Tot sâmbătă, la ora 15:00, va debuta a IV-a ediţia a concursului „Glasul trâmbiţei, tulnicului, fluieraşului şi cornului în Ciocăneşti – Bucovina”, urmat, la ora 17:00, de festivitatea de premiere.

Nu vor lipsi, la ora 18:30, spectacolul de muzică religioasă, cu Corul „Eclessia” al Parohiei Dorna Candrenilor, urmat de spectacolul folcloric de tinere talente: Andreea Chisăliţă, Laura Niculiţă, Daiana Ivaşcu, Ana Maria Chiloti, Elisabeta Olexiuc, Camelia Lucescu. Seara se va încheia cu un „mare bal”, la care sunt invitaţi Adriana Bucevschi şi formaţia Promuzic Suceava.

„Comori de suflet românesc”

Duminică, 26 februarie, la ora 10:00, se va redeschide expoziţia cu vânzare de ouă încondeiate şi artizanat. La ora 13:00 va începe Festivalul – concurs judeţean de folclor „Comori de suflet românesc”, ediţia a X-a. Vor participa formaţii din Şaru Dornei, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Cârlibaba, Ciocăneşti şi Broşteni. Invitaţi speciali: Adriana Bucevschi, Panfil Roată, Ansamblul folcloric „Poieniţa” al Casei de Cultură din Sângiorz Băi – Bistriţa-Năsăud.

Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, ediţia a IX-a, este organizat de Consiliul Local şi Primăria Ciocăneşti, Consiliul Judeţean Suceava şi ANTREC România – Filiala Suceava.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Primăria Vatra Dornei vrea să inceapa lucrarile de amenajare pentru Complexul de Agrement Lunca Dornelor

Primăria Vatra Dornei vrea să contracteze lucrări de amenajare pentru complexul de agrement "Lunca Dornelor", proiectul fiind estimat la 25,5 milioane lei, fără TVA, potrivit unui anunţ de intenţie publicat pe site-ul guvernamental de licitaţii publice.

Mai multe detalii se pot vedea in textul anuntului de intentie, prezentat in continuare:

SECTIUNEA I: AUTORITATEA CONTRACTANTA

I.1) DENUMIRE, ADRESA SI PUNCT(E) DE CONTACT: Municipiul Vatra Dornei

Adresa postala: Vatra Dornei, judetul Suceava, strada Mihai Eminescu, Nr. 17 , Localitatea: Vatra Dornei , Cod postal: 725700 , Romania , Punct(e) de contact: Primaria Vatra Dornei , Tel. +40 230375229 , In atentia: Cristian SESERMAN , Email: primaria@vatra-dornei.ro , Fax: +40 230375170 , Adresa internet (URL): www.vatra-dornei.ro , Adresa profilului cumparatorului: www.e-licitatie.ro

I.2) TIPUL AUTORITATII CONTRACTANTE SI ACTIVITATEA PRINCIPALA (ACTIVITATILE PRINCIPALE): Autoritate regionala sau locala

Activitate (activitati): Servicii generale ale administratiilor publice

AUTORITATEA CONTRACTANTA ACTIONEAZA IN NUMELE ALTOR AUTORITATI CONTRACTANTE: Nu

SECTIUNEA II: OBIECTUL CONTRACTULUI (LUCRARI)

II.1) DENUMIREA DATA CONTRACTULUI DE CATRE AUTORITATEA CONTRACTANTA

Contract de lucrari: COMPLEX DE AGREMENT LUNCA DORNELOR

II.2) TIPUL DE CONTRACT SI LOCUL EXECUTARII LUCRARILOR: Lucrari

Locul principal sau locul de executare a lucrarilor: Vatra Dornei

Codul NUTS: RO215 - Suceava

II.3) PREZENTUL ANUNT IMPLICA INCHEIEREA UNUI ACORD-CADRU: Nu

II.4) DESCRIEREA SUCCINTA A NATURII SI DOMENIULUI LUCRARILOR

Obiectele de investitie sunt urmatoarele: 1-Cladire Complex de Agrement;2–Terenuri de sport;3–Vestiare terenuri de sport, inclusiv spatii tehnice si administrative;4–Amenajari exterioare; 5–Parcare autoturisme si autocare.

Valoarea estimata fara TVA: 25,516,820.55 RON

II.5) CLASIFICARE CPV (VOCABULARUL COMUN PRIVIND ACHIZITIILE PUBLICE)

45212100-7 - Lucrari de constructii de complexe pentru petrecerea timpului liber (Rev.2)

II.6) DATA PREVAZUTA PENTRU INCEPEREA PROCEDURILOR DE ATRIBUIRE SI DURATA CONTRACTULUI

Data prevazuta pentru inceperea procedurilor de adjudecare: 01.03.2012

Durata: 23 luni incepand de la data adjudecarii contractului

II.7) CONTRACTUL INTRA SUB INCIDENTA ACORDULUI PRIVIND CONTRACTELE DE ACHIZITII PUBLICE: Da

II.8) INFORMATII SUPLIMENTARE

Suprafata totala a spatiului cu functiunea de aqua-park este de 1.514 mp, dintre care 580,70 mp este suprafata apei.

Restul incaperii este amenajat cu alei interioare, zone cu sezlonguri (de relaxare), zone pentru distractie, zona de hidromasaj cu vedere panoramica, alte spatii de relaxare, etc.

SECTIUNEA III: INFORMATII JURIDICE, ECONOMICE, FINANCIARE SI TEHNICE

III.1) CONDITII REFERITOARE LA CONTRACT

III.1.1) Principalele conditii financiare si modalitati de plata si/sau trimitere la dispozitiile relevante

III.2) CONDITII DE PARTICIPARE

III.2.1) Contracte rezervate: Nu

SECTIUNEA IV: INFORMATII SUPLIMENTARE

IV.1) CONTRACTUL SE INSCRIE INTR-UN PROIECT/PROGRAM FINANTAT DIN FONDURI COMUNITARE: Da

Trimitere (trimiteri) la proiect(e) si/sau program(e): POR2007-2013,Axa prioritara-5-Dezvoltarea durabila si promovarea turismului.Domeniul de interventie 5.2–Crearea,dezvoltarea,modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale si cresterii calitatii serviciilor turistice

IV.2) ALTE INFORMATII

Procedura de atribuire: LICITATIE PUBLICA DESCHISA.

Criteriu de atribuire: CEA MAI AVANTAJOASA OFERTA ECONOMICA; Factori de evaluare: OFERTA FINANCIARA 60%, DURATA DE EXECUTIE 20%; PERIOADA DE GARANTIE A LUCRARILOR: 20%

Cerinte de calificare: Declaratie privind eligibilitatea;Declaratie privind neincadrarea in prevederile art.181 din OUG. 34/2006; Declaratie pe propria raspundere privind neincadrarea in situatiile prevazute la art.69^1 din OUG nr. 34/2006; Certificat de participare la licitatie cu oferta independenta, conf. OAP 314/2010;Certificate constatoare privind indeplinirea obligatiilor exigibile de plata a impozitelor si taxelor catre stat, inclusiv cele locale; Declaratie pe proprie raspundere privind calitatea de participant la procedura; Certificat Constatator emis de Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Camera de Comert si Industrie Nationala sau teritoriala; Declaratie pe proprie raspundere care cuprinde informatii generale despre ofertant precum si cifra medie de afaceri pe ultimii 3 ani; Lista principalelor lucrari în ultimii 5 ani; Ofertantul va depune cel putin o recomandare din partea clientilor pentru obiectul supus achizitiei; Certificare conform standardelor de referinta :SR EN ISO 9001 sau echivalente;

IV.3) INFORMATII PRIVIND CADRUL DE REGLEMENTARE GENERAL

Site-uri Internet guvernamentale de unde se pot obtine informatii privind:

Legislatia fiscala: www.mfinante.ro

Legislatia în domeniul protectiei mediului: www.anpm.ro

Protectia muncii si conditii de munca: www.securitatea-muncii.ro ; www.protectiamuncii.ro

IV.4) DATA EXPEDIERII PREZENTULUI ANUNT

17.02.2012 08:21

Concerte incendiare în ultimul weekend al Serbărilor Zăpezii Vatra Dornei 2012

Turiştii şi iubitorii sporturilor de iarnă sunt aşteptaţi şi în acest sfârşit de săptămână la Vatra Dornei, unde se desfăşoară ultimul weekend din seria celor trei dedicate Serbărilor Zăpezii, ediţia 2012.

Timp de trei zile vor avea loc concursuri sportive, manifestări cultural-artistice, spectacole în aer liber şi focuri de artificii. Astăzi, începând cu ora 19, pe scena de la baza pârtiei Parc vor urca trupa locală de rock Nord-Est şi formaţia Rekord.

În spectacolul de mâine, primul care va urca pe scenă va fi DJ-ul Michael Star, urmat de Alexandra Ungureanu & Crush. Înainte de focul de artificii care va încheia serile de muzică disco, pop, rock, house din cadrul Serbărilor Zăpezii, ediţia 2012, va avea loc un concert live marca CRBL, al cărui hit “K-boom” a răsunat în fiecare săptămână la baza pârtiei dar şi pe buzele celor veniţi acolo să se distreze.

Duminică, 12 februarie, începând cu ora 15.00, vor evolua Ansamblul „Dorna Dorului”, Ansamblul „Balada” din Bistriţa, soliştii vocali Claudia Martinică şi Călin Brăteanu. Invitat de onoare la spectacolul de duminică este Cristian Pomohaci, admirat şi iubit de publicul dornean.

Schiorii se pot bucura la Vatra Dornei de zăpadă şi de cea mai lungă pârtie de schi din judeţ. Pârtia Dealul Negru are o lungime de 3.200 de metri şi este dotată cu telescaun. Tot în Vatra Dornei se află alte două pârtii, Parc şi Veveriţa. Pârtia Parc are o lungime de 1.000 de metri, are un teleschi şi un babyschi, în timp ce pârtia Veveriţa are o lungime de 820 de metri şi este dotată cu teleschi şi nocturnă.

Şi pentru că se apropie Ziua Îndrăgostiţilor, organizatorii Serbărilor Zăpezii, Primăria şi Consiliul Local Vatra Dornei, vor prelungi manifestările sportive şi artistice până după această zi. Aşadar, îndrăgostiţii pot petrece un weekend prelungit la Vatra Dornei.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Satul Teşna, comuna Poiana Stampei, a devenit pentru o zi centrul sporturilor de iarnă din România

Pe pârtia din satul Teşna, comuna Poiana Stampei, a avut loc a IV-a ediţie a manifestărilor cultural – sportive „Iarna în Poieniţă”, care a reunit întreceri sportive de slalom uriaş, schi alpin, snowboard şi săniuş. Manifestarea, organizată de Primăria Poiana Stampei, Şcoala Generală Poiana Stampei, Asociaţia „Roua cerului”, Asociaţia sportivă „Turboforest” şi Casa de Cultură din localitate, a atras sute de localnici, turişti şi locuitori ai comunelor învecinate.

Minipârtia din Poiana Stampei are aproape 300 de metri lungime, gradul de dificultate în prima porţiune este mai mic, apoi panta este de 30% şi dispune de instalaţie de iluminare pe timp de noapte. A fost amenjată de un pasionat al sporturilor de iarnă, Teodor Vasiluţ, pentru familie, dar şi pentru cei care vin să petreacă un sfârşit de săptămână la Poiana Stampei şi vor să schieze sau să se dea cu sania, accesul fiind gratuit.

Teodor Vasiluţ, cel care s-a ocupat de organizarea tehnică a „Iarnei în Poieniţă”, este un pensionar din Poiana Stampei care timp de 20 de ani a fost salvamontist şi a participat la concursuri de schi pe toate pârtiile din ţară organizate la nivel de Serviciu Salvamont.

Mulţi dintre copiii înscrişi în concurs au o bună pregătire fizică pentru schi. Din cauza drumului lung până la şcoală, de câţiva kilometri, o parte dintre elevii din comună vin iarna la şcoală pe schiuri atât din plăcere, dar şi datorită faptului că ajung mai repede şi sunt mai odihniţi decât dacă ar merge pe jos.

Concurs pe categorii de vârstă

Cel care a deschis concursul de schi alpin de la Poiana Stampei a fost Gavril Todaşcă, fost vicecampion naţional la schi alpin în 1988, după care s-a dat startul la concursul de schi alpin şi de viteză, desfăşurat în două manşe, pentru o departajare mai bună. Întrecerea s-a desfăşurat la fete şi la băieţi, pe categorii de vârstă, “pitici”, de la 3 la 6 ani, 7 – 8 ani, 9 – 10 ani, 11 – 12 ani, 13 – 14 ani, 15 – 16 ani, 17 – 18 ani şi peste 18 ani, veterani.

Marius Todaşcă are 6 ani, schiază de iarna trecută, de când i-a adus Moş Crăciun schiuri. Nu a mai fost la un concurs de schi, dar sâmbătă a venit cu fratele său, Marian, de 7 ani, să câştige. Cătălin Ovidiu Ivan are 13 ani, schiază de trei ani şi învăţat singur să schieze. A venit la concurs pentru că îi place mult să schieze. Cosmin Chiforescu are 12 ani şi schiază fără beţe, pentru că îl incomodează, cu toate că, aşa cum ne-a spus, poate l-ar avantaja la start, când ar putea să-şi facă “vânt”, dar i-ar înceti trecerea printre porţi “de frică să nu le dea jos chiar cu beţele”. Ionuţ Pilug, are 13 ani, şi a învăţat să schieze cu profesorii de educaţie fizică Georgel Cătălin Borcan, Dorina Frăţiloiu, în timpul orelor de sport de la şcoală. Boca Petrişor are 9 ani, schiază de doi ani, fiind învăţat tot de profesoara Dorina Frăţiloiu. Marilena Georgescu are 11 ani, la prima lecţie de schi a fost îndrumată de o colegă, pe un deal mai mic, unde a învăţat să-şi ţină echilibrul, apoi au urmat alte dealuri de pe lângă casă.

După concursurile de schi au urmat cele de snowboard, bob-sanie, la care au participat şi cei mai mici copii.

Ca la orice concurs care se respectă, au existat arbitri, cronometre, observatori, fanioane, penalizări pentru cei care nu au „nimerit” porţile, au trecut de linia de start înainte de fluierul arbitrului sau nu au nimerit sosirea.

Festivitatea de premiere i-a adunat la linia de start pe majoritatea concurenţilor. Cei mai buni sportivi, cel mai tânăr şi cel mai vârstnic participant, schiorul cu cele mai multe căzături, dar şi organizatorii au urcat pe podiumul de premiere. Toţi participanţii au primit diplomă, iar din partea viceprimarului Viluţ Mezdrea, dulciuri.

Partea tehnică a concursurilor a fost asigurată de prof. Dorina Frăţiloiu, salvamontistul Teodor Vasiluţ, prof. Vasile Chiforescu şi Marin Vasiluţ.

Gogoşi, ceai fierbinte, vin fiert şi ciolan cu fasole

Pe parcursul zilei, cei prezenţi au putut face gratuit plimbări cu sănii trase de cai împodobiţi cu zurgălăi.

În timpul pauzelor dintre probe, copiii au primit ceai fierbinte şi gogoşi. Şi adulţii s-au înfruptat din cele câteva sute de gogoşi preparate cu o zi înainte de octogenara Iustina Vasiluţ şi s-au încălzit cu vin fiert cu scorţişoară şi ţuică fiartă, oferite din belşug şi gratuit de organizatori.

Cei mai buni bucătari din sat, coordonaţi de viceprimarul Viluţ Mezdrea, au pregătit pentru prânz într-un imens cazan, fasole cu ciolan, cârnaţi şi murături. S-au folosit peste 20 de kilograme de fasole boabe albe şi cam tot atâtea kilograme de carne şi cârnaţ de casă. La felul doi, servit după festivitatea de premiere, bucătarii au pregătit un ceaun cu balmoş.

De la Petrică Chiforescu, directorul Casei de Cultură Poiana Stampei am aflat că, în satul Teşna, de patru ani de zile familia Vasiluţ organizează “Iarna în Poieniţă”. În prima fază era un festival concurs sportiv şi cultural “Roua Cerului”, după care a fost rebotezat “Iarna în Poieniţă”.

La lăsarea întunericului, elevii care au ocupat cea mai înaltă treaptă a podiumului, împreună cu cei mai buni schiori ai comunei, au coborât pe pârtie cu făclii aprinse, nu înainte de a face şi o demonstraţie de schi în nocturnă.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Al doilea weekend de Serbarile Zapezii la Vatra Dornei

Sfârşitul de săptămână a fost numai bun pentru practicarea sporturilor de iarnă, iar cei care au vrut să se bucure din plin de zăpadă, au ajuns în zona de munte a judeţului, la Vatra Dornei. Aici a avut loc al doilea weekend din seria celor trei dedicate Serbărilor Zăpezii, iar pârtiile Veveriţa, Parc şi Dealul Negru au fost numai bune pentru cei care schiază. La fel patinoarul din Parcul central şi pista de snow-tubing, care au constituit alte puncte de atracţie.

„Trei fete cucuiete” au deschis spectacolele de vineri şi sâmbătă

Theodora Manolache, Sabina Atodiresei şi Roxana Cucoş sunt trei adolescente din Iaşi, „trei fete cucuiete cu studii de specialitate” – (cum au fost dezmierdate de prezentatorul Serbărilor Zăpezii, Doru Bighiu, înainte de urcarea pe scenă), care formează trupa Elle. Piesele de rezistenţă ale trupei în spectacolele de vineri şi sâmbătă au fost colajul de muzică rusească, momentul ţigănesc, şi „Hora moldovenească”.

Theodora Manolache a interpretat pentru publicul dornean şi melodii cum ar fi „Musica E” din repertoriul italian, “Parce que tu pars” din repertoriul Larei Fabian, “Je Me Souviens” din repertoriul francez sau “Poveste”, o melodie cu care s-a remarcat în rândul tinerilor din Iaşi.

Datina, rechemată pe scenă de publicul dornean

Cunoscută dornenilor de la celelalte ediţii ale Serbărilor Zăpezii şi de la Zilele Municipiului, trupa Datina a fost primită cu aplauze şi de această dată, fiind nevoită să revină pe scenă la insistenţele publicului.

Marius Chină şi Andreea Cristea au interpretat pe lângă melodiile mai vechi, deja cunoscute, şi câteva piese mai noi, la care publicul a învăţat repede refrenele, cei doi făcând cunoscut celor prezenţi că doresc să reîmprospăteze stilul etno, prin lansarea unei campanii care are ca scop salvarea acestui stil muzical.

Ultimul care a urcat pe scenă vineri a fost Michael Star, cunoscut sucevenilor încă din 1996.

Anya şi cele două dansatoare au încălzit atmosfera

Prima trupă care a urcat sâmbătă pe scenă a fost Elle, iar după primul concurs al serii, Marius Chină şi Andreea Cristea au încălzit la propriu atmosfera prin muzica etno şi numărul mare al celor care au dansat în faţa scenei.

Anya, fosta solistă a grupului Hi-Q în perioada 2008 - 2010, a urcat pe scenă împreună cu cele două dansatoare, cu emoţie şi cu dorinţa de a-i încânta pe toţi cei prezenţi. Tânăra solistă a reuşit la Vatra Dornei un concert excepţional, declarându-se foarte încântată că este înconjurată de prieteni şi apreciată de publicul împreună cu care a cântat “Beautiful World”. Jocul de lumini, muzica de club, dansatoarele şi atmosfera de basm de la baza pârtiei Parc au încălzit inimile celor prezenţi.

Timp de 45 de minute, cei peste 5.000 de spectatori au cântat cu Anya melodii cum ar fi “Fool Me”, “Your Voice”, “Desire”, “Energy”, “Voice In My Head”, “Move You”, “Crazy” şi au dansat, spectacolul oferit fiind un cadou pentru cei care apreciază asemenea melodii.

“E cea mai tare petrecere în aer liber, oamenii au creat o atmosferă incendiară şi asta este un lucru foarte bun”, au fost cuvintele cu care a caracterizat Anya concertul său de la Vatra Dornei. Întrebată dacă va încerca o coborâre pe schiuri pe o pârtie din Vatra Dornei, Anya a spus că „în afară de patinaj, nu am încercat alte sporturi de iarnă de teamă să nu păţesc ceva. Cu sania sunt OK, dar cu schiurile nu prea pot să-mi păstrez echilibrul”.

Taxi s-a întâlnit cu fanii la Vatra Dornei

După ce a concertat prin toată ţara, trupa Taxi s-a întâlnit cu fanii din Vatra Dornei într-un concert live 100%, cu piese mai vechi sau mai noi. Aşa cum se anunţa dinainte, show-ul celor de la trupa Taxi a fost pe măsura aşteptărilor. Dornenii şi turiştii care au ales să înfrunte ninsoarea şi temperaturile scăzute şi au dorit să se distreze sâmbătă seara la baza pârtiei Parc au plecat cu siguranţă satisfăcuţi de recitalul lui Dan Teodorescu şi al colegilor săi de trupă. Aceştia au cântat piese şi de pe albumul intitulat “Cele două cuvinte”, dar şi de pe celelalte albume mai vechi. Spectacolul a fost în binecunoscutul „stil Taxi”, cu muzică şi versuri ironice, cu accente sociale, semnate Dan Teodorescu.

După un intro orchestral, melodia cu care Taxi a deschis concertul la Vatra Dornei a fost “Criogenia salvează România", o invitaţie făcută de Dan Teodorescu spectatorilor să „ne băgăm cu toţii/ În nişte frigidere mari/ Să ne congelăm/ Pentru vreo sută de ani/ Şi să-i aşteptăm/ Liniştiţi p-americani”.

După „Nu mai eşti” şi “Mi-e dor şi doare”, a urmat „cea mai tristă melodie din repertoriul nostru. Îmi pare rău că vă întristăm, dar este o poveste tristă inspirată dintr-o întâmplare dramatică, un prieten bun de-al nostru trăieşte o dramă, o tragedie, pe scurt, îşi iubeşte nevasta”, a spus Dan Teodorescu, înainte de a interpreta melodia “Îmi iubesc nevasta”.

Mulţumind spectatorilor că stau în frig pentru a fi alături de Taxi, Dan Teodorescu le-a solicitat dornenilor să-i cheme şi la vară, când este cald şi când vor veni cu cele mai frumoase tricouri, iar pentru a-i încălzi le-a cântat „Stelele care cad”. Solistul de la Taxi i-a considerat pe bărbaţii cu vârste între 40 şi 60 de ani adolescenţi şi, “pentru că sunteţi destui adolescenţi aici, vă dedic o piesa "Un sfârşit e un început”.

Chiar dacă pe scenă au fost montate două tunuri de căldură şi o aerotermă pentru ca Dan Teodorescu să nu inspire aerul rece care îi putea altera vocea, unul dintre miile de spectatori i-a dăruit mănuşile pentru ca solistului să nu-i îngheţe mâinile pe microfon.

Melodii mai noi, mai vechi, triste, vesele şi pentru orice vârstă au făcut ca seara de sâmbătă să fie una memorabilă.

La cererea publicului, Taxi a interpretat şi “Cele două cuvinte”, o piesă “cu poveste”, care a fost cântată împreună cu spectatorii.

Atmosfera de la acest ultim concert al serii a fost cu totul altfel prin comunicarea dintre cei de pe scenă şi cei din faţa scenei, Dan Teodorescu (voce, chitară), Vicky Albu (voce), Darius Neagu (tobe), Kerezsi Csongor (chitară bas), Cantemir Neacşu (chitară solo), Mugurel Coman (clape), găsind în spectatori adevăraţi prieteni.

Concursuri sportive cu premii

În cadrul spectacolului de sâmbătă seara, au fost premiaţi cei mai buni schiori de la concursurile organizate pe pârtia Veveriţa. Concursurile de schi s-au desfăşurat pe diferite categorii de vârstă, gradul de dificultate crescând direct proporţional cu vârsta. Ca şi săptămâna trecută, au fost premiaţi peste 30 de schiori, ocupanţii locului I primind 60 de lei, cei ai locului II, 40 de lei, iar cei de pe locul III, 20 de lei. Au fost acordate şi trei premii speciale pentru cei mai mici schiori, dar şi premii de consolare.

Un alt concurs care a avut „priză” la public a fost cel „de cântat”. Cinci copii talentaţi au urcat pe scenă pentru a interpreta melodii populare, disco sau house, cei mai buni fiind răsplătiţi cu premii în bani. Seara s-a încheiat cu un frumos foc de artificii.

Duminică, o zi pentru iubitorii folclorului

Ieri, începând cu ora 15.00, pe scena de la baza pârtiei Parc au evoluat Ansamblul Stroieşti, Pamfil Roată, Ansamblul „Plaiurile Dornelor”, Marius Zgâianu şi Ansamblul „Florile Bucovinei”.

Evenimentul organizat de Primăria şi Consiliul Local Vatra Dornei prin Proiectul „Promovarea produsului turistic în Ţara Dornelor”, finanţat prin Programului Operaţional Regional (POR) 2007-2013, va continua săptămâna viitoare, capetele de afiş fiind Balada din Bistriţa, CRBL, Rekord şi Crush & Alexandra Ungureanu.

SURSA: MonitorulSV.ro

Al doilea weekend de Serbările Zăpezii, la Vatra Dornei - MODIFICARE PROGRAM

PROGRAM WEEKEND 03-05 FEB.

Serbările Zăpezii Vatra Dornei 2012, continuă şi în weekendul următor, vremea excelentă pentru schiat urmând a fi completată cu o serie de concursuri şi concerte care vor avea drept cap de afiş formaţia Taxi.

Serbările încep de mâine, când pe scena de la baza pârtiei Parc vor urca Elle, Datina şi DJ-ul Michael Star.

Sâmbătă vor evolua din nou Elle şi Datina, alături de Anya şi de formaţia Taxi. Între prestaţiile muzicale ale artiştilor se vor organiza şi concursuri, în care va fi angrenat publicul spectator.

Ziua a treia, duminică, este destinată muzicii populare, pe scenă urmând să evolueze Ansamblul Stroieşti, Pamfil Roată, Ansamblul „Plaiul Dornelor”, Marius Zgâianu şi Ansamblul „Florile Bucovinei”.

La fel ca şi weekendul trecut, punctul forte al serbărilor va fi însă zăpada, din belşug pe toate cele trei pârtii din municipiul staţiune. Cei care vor alege să petreacă sfârşitul săptămânii la Vatra Dornei pot schia, aici existând condiţii de practicare a acestui sport atât pentru începători cât şi pentru avansaţi, se vor putea da cu sania, vor putea patina, de asemenea pentru copii fiind amenajate şi mai multe parcuri de distracţii.

Ordinea va fi asigurată în principal de jandarmii montani din Vatra Dornei, cei care au fost prezenţi masiv la finele săptămânii trecute, atât pe pârtii cât şi în apropierea acestora.

Săptămâna trecută, în primul weekend al serbărilor, prezenţa turiştilor a fost una mulţumitoare, multe dintre hotelurile din localitate fiind ocupate la capacitate maximă.

SURSA: MonitorulSV.ro

Pericol crescut de avalanşe în Munţii Calimani şi Rodnei

Zonele înalte din Munţii Rodnei şi Călimani au devenit un real pericol pentru turişti, riscul producerii unor avalanşe fiind crescut, potrivit avertizării remise miercuri de Inspectoratul de Jandarmi Judeţean (IJJ) Bistriţa-Năsăud.

"Jandarmii montani din Rodna avertizează turiştii că există pericol crescut de producere a avalanşelor în zona Vârfului Roşu şi Curăţel. Pericolul este cotat la gradul IV, risc crescut existând în zona Vârfului Roşu. Turiştilor le este recomandat să nu se aventureze pe creste în această perioadă, având în vedere faptul că stratul de zăpadă are o grosime de 80 - 100 centimetri, pe creste stratul viscolit putând ajunge până la doi metri înălţime", se arată în comunicatul jandarmilor.

Şi jandarmii montani din Munţii Călimani i-au avertizat pe cei care intenţionează să îşi petreacă timpul liber la munte că în zonă temperaturile au coborât miercuri dimineaţă până la minus 19 grade Celsius, aşadar trebuie să fie echipaţi corespunzător.

În plus, există pericol de avalanşe în Vârful Bistricioru din Munţii Călimani, unde zăpada atinge aproape doi metri înălţime.

SURSA: Agerpres.ro

La Vatra Dornei au început Serbările Zăpezii 2012

Dornenii şi turiştii care ajung zona Dornelor sunt invitaţi şi anul acesta să participe în fiecare weekend, până pe 12 februarie, la Serbările Zăpezii din staţiunea Vatra Dornei. Pentru ca distracţia să fie asigurată, ei vor avea parte de muzică pentru toate gusturile, de la muzică uşoară, la muzică rock şi populară, dar şi foarte multe concursuri specifice iernii.

Primul weekend a atras mii de spectatori şi iubitori ai sporturilor de iarnă

Startul distracţiei a fost dat vineri, 27 ianuarie, la ora 19,00 când au urcat pe scenă cei doi membri ai trupei sucevene Intensiv. După prima piesă introductivă, publicul a fost invitat mai aproape de scenă, pentru ca, mai apoi, melodiile de club printre care s-au numărat “Until the sun will rise”, “Love” sau “Amintirea noastră”, să încălzească atmosfera. După trupa Intensiv, pe scenă a urcat un alt sucevean, Dj Savy, care a oferit o oră de muzică de progressive trance, tech trance, uplifting trance.

„Muzică din suflet” cu Odyssey

Spectacolul de sâmbătă a fost deschis, la fel ca şi cel de vineri, de sucevenii de la Intensiv, după care pe scenă a urcat una din cele mai cunoscute trupe din Suceava, dacă nu chiar cea mai cunoscută, Odyssey, care a prezentat un spectacol cu “muzică din suflet”, piesele folk - rock încântând publicul prezent. Formaţia Odyssey a luat fiinţă în 1996, la iniţiativa lui Cristian Rangu şi a lui Laurenţiu Paicu, cu ocazia participării la festivalul de muzică folk “Chitara de Argint” de la Reghin, de atunci, grupul trecând prin mai multe schimbări de componenţă şi stil.

Cristi Rangu - voce, chitară, Relu Calcea – chitară, Ciprian Bârsă – bass şi Lucian Andraşcu – tobe au reuşit să creeze o atmosferă incendiară în rândul iubitorilor de rock. Publicul a fredonat mai toate piesele cântate, fie că au fost melodiile proprii ale trupei, de pe albumele „Piatra de hotar” şi “Povestitorul” sau au fost preluări de la formaţii româneşti şi străine. Melodiile lansate în anii ‘70 – ‘80 de Phoenix au avut un real succes, publicul aplaudând încă de la prima notă muzicală auzită.

DJ Rynno şi Sylvia au încălzit atmosfera

DJ Rynno şi Sylvia sunt deja cunoscuţi dornenilor pentru show-ul incendiar de la Serbările Zăpezii de acum doi ani, astfel că doar simplul anunţ al prezentatorului Doru Bighiu privind urcarea celor doi pe scenă a stârnit aplauze îndelungate.

Sylvia a cântat sâmbătă seara, la Vatra Dornei, alături de Dj Rynno şi de cele două dansatoare, Didi şi Coco, hituri mai noi sau piese mai vechi, remixate, cum ar fi "Feel", "Save Me", "Fantasy Of Love", „Feel In Love” sau mai noul “Work it“ alături de piese inspirate din repertoriul popular şi una din cel ţigănesc. Cei doi artişti au dedicat melodiile interpretate tuturor celor prezenţi la Vatra Dornei. Au fost şi piese dedicate pentru ţuica fiartă şi pentru vinul fiert care se găseau din belşug la intrarea în Parcul staţiunii dinspre pârtie, dar şi pentru solistul dornean Michael Star.

O revenire după trei ani

După DJ Rynno şi Sylvia, pe scenă au urcat membrii trupei Impact. Impact a luat fiinţă în anul 1998, fiind formată din Rareş Timiş şi Cristina Haios. De-a lungul timpului, cei doi au încercat să surprindă prin muzică, prezenţă şi spontaneitate, ţinând pasul cu modelele internaţionale şi adaptându-se întotdeauna la noi schimbări şi provocări. După trei ani de pauză, trupa Impact a revenit oficial în industria muzicală tot într-o formulă de doi: Cristina şi Mayer.

Pe lângă melodiile proprii de pe albumul "Back To Music", album care a marcat revenirea formaţiei în zona muzicii de club, trupa Impact a cântat şi câteva cover-uri din repertoriul internaţional. Pentru a înfrunta gerul, Mayer le-a spus spectatorilor că „Impact este soarele şi îi va încălzi în această seară”, motiv pentru care Cristina, Mayer şi cele două dansatoare şi-au pus ochelari de soare. Cei doi au interpretat piese în limba română şi în limba engleză, piese cum ar fi "Love or I die”, “Today”, “Like A Child” sau “Believer” , încălzind la propriu publicul dornic de dans, peste 4.000 de spectatori cântând împreună cu artiştii.

Concursuri cu premii

Tot în cadrul spectacolului de sâmbătă seara au fost premiaţi cei mai buni schiori de la concursurile organizate sâmbătă pe pârtia „Veveriţa”. Concursurile de schi s-au desfăşurat pe diferite categorii de vârstă, gradul de dificultate crescând direct proporţional cu vârsta. Au fost premiaţi 30 de schiori, ocupanţii locului I primind 60 de lei, cei ai locului II, 40 de lei, iar cei de pe locul III, 20 de lei. Au fost acordate şi două premii speciale pentru cei mai mici schiori, Petra Grigoraş la fete şi George Forfotă la băieţi, dar şi premii de consolare constând în cartele telefonice.

Un alt concurs care a avut „priză” la public a fost cel „de cântat”. Copii talentaţi din Vatra Dornei, dar şi din alte localităţi din judeţ sau din ţară au urcat pe scenă pentru a interpreta melodii populare, disco sau hause, cei mai buni fiind răsplătiţi cu premii în bani sau consolaţi, cu cartele pentru telefonul mobil.

Seara s-a încheiat cu un frumos foc de artificii.

O zi dedicată folclorului

Duminică, 29 ianuarie, începând cu ora 15,00 pe scena de la baza pârtiei Parc au evoluat Ansamblul „Cetina Călimaniului” Şaru Dornei, Ansamblul Folcloric “Dorna Dorului”, Adriana Bucevschi, şi Nicoleta Hafiuc.

Evenimentul organizat de Primăria şi Consiliul Local Vatra Dornei prin Proiectul „Promovarea produsului turistic în Ţara Dornelor” finanţat prin Programului Operaţional Regional (POR) 2007-2013, va continua până pe 12 februarie, capetele de afiş pentru al doilea weekend fiind DJ Savy, Datina, Taxi, trupa Elle, Balada din Bistriţa şi Pamfil Roată. În al treilea weekend, pe scena din Vatra Dornei vor urca, alături de CRBL, Rekord şi Crush & Alexandra Ungureanu.

SURSA: MonitorulSV.ro