Cum moare Cazinoul, simbolul oraşului Vatra Dornei, iar Biserica îi ţine lumânarea

Extrem de celebru în secolul al XIX-lea, când a fost inaugurat chiar de împăratul austro-ungar Franz Iosef şi de de arhiducele Ferdinand, construit după modelul edificiului din Baden Baden/ Germania, Cazinoul din Vatra Dornei îşi trăieşte ultimii ani într-o mizerie de nedescris şi în pragul colapsului, vegheat de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, care în loc să-l îngrijească, îi ţine lumânarea.
Că şi în alte locuri din România, ceea ce au ridicat alţii şi care ne-a intrat în patrimoniul cultural românesc, nu păstram. Asta nu pentru că nu sunt făcute de români, ci pentru că aşa înţeleg mulţi să îşi respecte istoria şi cultura. Ar fi nedrept să aruncăm vina doar pe reprezentanţii autorităţilor de fiecare dată, deşi mulţi se fac părtaşi la vina comună, dar şi instituţiile de cultură şi culte – între care Biserica Ortodoxă ocupă un loc fruntaş – firme, proprietari privaţi, administratori, manifestă aceeaşi lipsă de interes făţă de edifiicile pe care le au în gestiune.

Cazinoul din Vatra Dornei a fost construit în perioada 1896-1898 în orașul Vatra Dornei (județul Suceava). Clădirea, inclusă în Lista monumentelor istorice la categoria A, a purtat diverse denumiri, Cazinoul Băilor sau Pavilionul Central al Băilor şi a îndeplinit de-a lungul timpului mai multe funcțiuni: sală de jocuri de noroc, sală de concerte și spectacole, precum și club muncitoresc.

Aprobarea pentru construirea unui cazinou la Vatra Dornei a fost acordată în urma intervenției primarului Vasile Deac (1875-1902) la împăratul Franz Joseph al Austriei. În timpul audienței, primarul l-a convins pe monarh de necesitatea construirii unui cazino pentru turiștii veniți la băi.

Terenul pe care s-a construit clădirea se afla în proprietate comunală și era acoperit de păduri, care au fost defrișate. O parte din banii pentru construcția cazinoului au fost strânși prin chetă publică, la care a contribuit însuși împăratul austro-ungar Franz Joseph, iar o altă parte a fost împrumutată printr-o bancă vieneză. Proiectul a fost realizat de către arhitectul vienez Peter Paul Brang, iar lucrările au început în anul 1896 și s-au încheiat în 1898. Inaugurarea oficală s-a făcut la 10 iulie 1899.

Construit în stil eclectic, cu unele note ale Renașterii germane, cazinoul seamănă cu cel din Baden. În interior turiştii puteu admira trei policandre de cristal de Murano, la început cu lumânări, apoi cu becuri.
În cazinou se afla o sală de teatru, o bibliotecă, un restaurant, o cofetărie, spații de utilitate publică. Printre cei care au trecut pragul cazinoului din Vatra Dornei au fost împăratul Franz Joseph, arhiducele Franz Ferdinand, dar și personalități românești precum Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Corneliu Zelea Codreanu, generalul Gheorghe Argeșanu, Nichifor Crainic, A.C. Cuza, generalul Ion Antonescu, Emil Bodnăraș, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, Zaharia Stancu, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica.

În jurul cazinoului s-au ţesut o mulţime de poveşti, unele bazate pe realităţile epocii. Aici înainte de 1918, dar şi mai târziu, până spre sfârşitul perioadei interbelice, veneau clienţi din Viena, Berlin, Budapesta, dar şi evrei sau italieni. După ce parcurgeau drumul pe calea ferată, erau luaţi cu birja, din gară. Cei care îşi pierdeau averea mergeau pe podul Franz Joseph, de pe Dorna, şi se aruncau în râu sau îşi zburau creierii cu pistolul. Pentru norocoşii câştigători ai unor mari sume de bani, şi, se spune că fusese construit un tunel secret, prin care ieşeau pentru a fi protejaţi de eventuale jafuri.

Prima legătură dintre cazinou şi Biserica Ortodoxă a avut loc după Unirea Bucovinei cu România în 1918, când terenul pe care se afla monumentul a intrat în reconstituirea Fondului Bisericesc al Bucovinei, în contul reparațiilor de război pe care Austria a fost nevoită să le plătească României.

Din anul 1936 s-au început o serie de lucrări de modificare funcțională a clădirii. Astfel, scena din sala de reprezentații a cazinoului a fost modificată, iar în spatele cazinoului s-a amenajat în 1937 o terasă cu vedere spre parcul balnear.

În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, edificiul a fost folosit de armatele naziste în scopuri militare. În dimineața zilei de 29 septembrie 1944, în timpul retragerii din Vatra Dornei a ultimelor unități militare germane, clădirea cazinoului și mai ales spațiile interioare au suferit distrugeri importante. Începând din primăvara anului 1945 au fost realizate o serie de lucrări de reparații și renovare.

Ca multe alte edificii de acest gen, după instaurarea în România a regimului comunist, cazinoul a fost naționalizat și transformat în club muncitoresc. În această clădire se țineau ședințe de partid sau întâlniri sindicale, dar și campionate naționale de șah.

Cum s-a ajuns de la o perlă, la o ruină

În prima parte a anului 1986, s-a început efectuarea unor lucrări ample de renovare a clădirii și de remodelare a perimetrului din vecinătate, strada dinspre râul Dorna fiind transformată în bulevard. După declarațiile lui Ioan Cornețchi, fost primar la Vatra Dornei între 1986-1989, președintele Nicolae Ceaușescu a aprobat în 1987 refacerea cazinoului, documentația fiind avizată de guvern. Lucrările trebuiau finalizate în termen de trei ani. Se spunea că Ceauşescu şi-ar fi dorit să petreacă revelionul din 1990 aici.

S-a refăcut structura de rezistență, însă revoluția din decembrie 1989 a surprins șantierul în plină activitate. Ca multe lucruri din România acelor ani, edificiul a fost supus unui jaf fără precedent: în trei luni s-au furat candelabre, marmura de Carrara, cristaluri, căzi de cupru. Apoi a intrat în funcţiune birocraţia, ignoranţa şi nepăsarea: lucrările nu au mai fost continuate din lipsă de fonduri, apoi proprietarii s-au tot succedat, apariţia legii pentru protecţia patrimoniului nu a dat niciun fel de rod (Click aici pentru a vedea legislatia).

După 1990, cazinoul a aparținut societății Dorna Turism SA. Apoi, prin hotărâre de Guvern, în 1995, a fost transferat în administrarea Consiliului Local Vatra Dornei. Aceştia au reuşit să realizeze un proiect, în 1998, prin care au primit de la Ministerul Culturii și Cultelor fonduri pentru reabilitarea clădirii, iar autoritățile locale au cheltuit sume imense pentru tablă și subzidire. În anul 1998, la inițiativa primarului Ioan Moraru, Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei a decis înființarea Fundației “Cazinoul Vatra Dornei” cu scopul de a găsi resurse financiare necesare restaurării și consolidării cazinoului dornean.

Totuşi, în ianuarie 2003, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, în calitate de administrator juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, a revendicat clădirea cazinoului. Astfel, cazinoul din Vatra Dornei, clădirea Secției de Boli Infecțioase și un alt imobil aflat la baza dealului Runc au fost retrocedate Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, prin Hotărârea de Guvern nr. 437 din 14 octombrie 2004, elaborată în urma analizării cererii de către Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România. La momentul retrocedării, clădirea cazinoului era o ruină, iar preotul Mihai Valică, care slujește la Biserica “Sf. Treime” din Vatra Dornei, amenința autoritățile statului cu darea în judecată pentru faptul că au permis distrugerea clădirii.

Ce susţine Biserica Ortodoxă Română

După cum am văzut şi în alte cazuri, Biserica Ortodoxă Română este unul dintre cei mai mari proprietari şi administratori de edificii de patrimoniu. Acesta în sine nu e un lucru rău, pentru că de-a lungul vremii comunităţile au ajutat şi sprijină în continuare această instituţie pentru păstrarea lucrurilor de valoare. Problema se pune cum răspunde acest cult necesităţilor monumentelor pe care le gestionează.


De cele mai multe ori prelaţii, ca şi Înalt PreaSfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, invocă sărăcia ca principal motiv. În acest caz particular arhiepiscopul, dar şi preotul Mihai Valică, spun că monumentul ar putea fi reparat doar pe banii obţinuţi din pădurile pe care Fundaţia Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina le cere Direcţiei Silvice Suceava. Cu alte cuvinte, această cerere sună a şantaj. În plus, când vedem cum fiecare înalt prelat al B.O.R. încearcă să epateze prin maşinile cu care se prezită la adunările sinodale, nu prea ne vine să credem că avem de-a face cu o instituţie săracă, ci doar cu una care încearcă (şi adesea chiar reuşeşte) să obţină beneficii de la stat fără a investi un leu.

De altfel, perspectivele pe care reprezentanţii Bisericii le oferă sunt foarte clare. „Această clădire va rămâne mulţi ani şi până în veci aşa cum este. Şi cred că soluţia va fi finală, dacă nu se va interveni, dărâmarea ei fără discuţie!”, a declarat părintele Mihai Valică pentru TVR încă din 2010.

Reacţia autorităţilor: Primăria mai încearcă, la Direcţia de Cultură Suceava se ridică din umeri

Într-adevăr, Biserica nu a primit clădirea total renovată, dar lucrul la ea se începuse din 1998 prin Consiliul Local şi Ministerul Culturii. De când a ajuns în patrimoniul Bisericii nu s-a mai bătut un cui. Primarul susţine că proiecte există, dar aşteptă şi un semn din parte B.O.R. De asemenea, acesta susţine că ar fi cerut reprezentanţilor Bisericii să renunţe la clădire în favoarea Consiliului Local pentru ca lucrările să poată continua, însă aceştia din urmă vor să folosescă degradarea Cazinoului ca unealtă de şantaj pentru pădurile şi proprietăţile nerestituite.

De partea cealaltă, la Direcţia de Cultură Suceava, când a fost căutat de colegii de la TVR, domnul director Aurel Buzincu a ridicat din umeri, după cum puteţi vedea în imaginile de mai jos.


Cert e că implicarea a fost ca de obicei. Să dea vreo amendă? Nici pomeneală! (click aici pentru a vedea ce spune legea şi ce ar fi trebuit să facă domnul director). După discuţiile pe care le-am avut cu domnia sa în toamna anului trecut, când am publicat un amplu raport despre starea ansamblurilor mănăstireşti din Bucovina aflate în patrimoniul UNESCO, ne-am lăsat păgubaşi să-l mai căutăm. Dacă atunci în toamnă nu ştia de raportul efectuat de specialiştii de la Muzeul de Istorie a Bucovinei, ce i-a fost înaintat încă din luna mai 2011, ne îndoim de rezultate pozitive în cazul Cazinoului. Vorba unui prieten născut în zonă: "Cine se pune domnule în Bucovina cu Biserica? Aici dacă preotul spune că nu are ce căuta un fost cazinou lângă o catedrală, cazinoul se dărâmă, nu contează dacă e sau nu monument"

Reflecţii de călătorie pe lângă Cazinoul din Vatra Dornei

Oricine trece prin Vatra Dornei trebuie să fie atent la punctele de atracţie, şi cel mai important pare să fie Cazinoul, care însă stă să se prăbuşească. E împrejmuit, pentru a feri ochii trecătorilor de aspectul inestetic al şantierului, dar nimeni nu-l poate proteja de atacul ploilor şi succesiunii fenomenelor de îngheţ/dezgheţ, destul de frecvente în zonă. Chiar dacă e împrejmuit, tot se pot vedea zidurile distruse în mare parte, ferestrele sparte şi schelele care înconjoară clădirea, deşi nu se lucrează. Cazinoul este o ruină şi nu reuşeşte decât să urâţească centrul staţiunii, când ar putea fi destul de simplu transformat într-o atracţie pentru turiştii interesaţi de jocurile de noroc sau ar putea deveni un obiectiv demn de a fi admirat prin arhitectura unor vremuri trecute.

Acesta ar putea fi şi un mod de a mai obţine nişte bani pentru renovarea monumentului, numai că mulţi se fac că nu văd asta. O fi din cauză că este în proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, iar, după cum se ştie, banul e ochiul cuiva, cu care biserica nu se prea împacă. Dacă nu sunt bani de restaurare măcar să fie închiriat ca platou de filmare pentru producţii cinematografice de groază.

Alţii, prin alte părţi, ar face bani grei prin valorificarea turistică a Cazinoului, având în vedere că în ţara noastră există doar trei asemenea obiective: la Constanţa, la Sinaia şi la Vatra Dornei.

Arhiepiscopia spusţine că nu are de unde să finanţeze lucrările, mai ales că încă nu a intrat în posesia pădurilor care sunt atât de râvnite, dar ar putea să încerce să caute şi alte căi de obţinere de fonduri, un eventual asociat la renovare, sau concesionarea către un întreprinzător particular. Nu ştiu cum se face, totuşi, că de pe la începutul anului 2005, când a fost revendicat şi retrocedat bisericii, nu s-a mai făcut nimic cu Cazinoul. Din ce se vede cu ochiul liber, dacă nu se ia nicio măsură, se poate prăbuşi fără să stârnească prea mari valuri.

Şi totuşi trebuie să ne gândim la faptul că, cu fiecare clădire care dispare, o bucată din istoria noastră, bună sau rea, dispare de asemenea. Şi acesta e un păcat mai mare decât ar fi faptul că în frumoasa staţiune montană există un cazinou.


SURSA FOTO: Historia.ro

USL a lansat „Contractul pentru Ţara Dornelor” si a prezentat cateva proiecte care se vor realiza

La Vatra Dornei a fost lansat, la sfârşitul săptămânii trecute, „Contractul USL pentru Ţara Dornelor”. Preşedintele PSD Suceava şi candidatul USL pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Suceava, deputatul Cătălin Nechifor, a anunţat în cursul zilei de luni că acest contract presupune realizarea mai multor proiecte de dezvoltare a zonei Dornelor, atât în infrastructura rutieră şi agricultură, cât şi pentru dezvoltarea turismului.

Cătălin Nechifor a arătat că, prin acest contract, USL îşi asumă obligaţia modernizării DN 17 B, pe valea Bistriţei, care face legătura între Vatra Dornei şi judeţul Neamţ, precum şi a Drumului Naţional 18, Iacobeni – pasul Prisolp – Borşa. „În al treilea rând, acest contract al USL cu Ţara Dornelor presupune sprijinirea agriculturii montane şi a zootehniei în zona de munte. Pentru că aceşti oameni care trăiesc în bazinul Dornelor au nevoie de un sistem de stat de agricultură montană, prin care să fie ajutaţi şi prin care să poată cu adevărat să-şi trăiască viaţa, să fie în continuare acei oameni care muncesc şi care îşi iubesc pământul, care vor să obţină rezultate din agricultură, dar care timp de patru ani, cu Flutur şi cu PDL, nu au putut face mai nimic”, a declarat Cătălin Nechifor.
Chestionar Alegeri Locale Vatra Dornei, Suceava 2012 - VOTEAZA-TI FAVORITII !


Un alt proiect important in domeniul turistic presupune amenajarea unui resort turistic profilat pe schi alpin, în zona Vatra Dornei - Poiana Ștampei - Călimani, un resort cu pârtii de schi pe versantul nordic al Călimaniului. Iată ce a declarat Cătălin Nechifor legat de acest proiect: „Dorim în zona Călimani un proiect care să atragă turiști, un loc unde se va putea schia măcar 5 luni pe ani. Avem nevoie de pârtii de schi adevărate, sute de kilometri, nu doar derdelușuri prin județ.”





Primarul Ioan Moraru anunta ca patru proiecte mari din Vatra Dornei au primit deja finanţare

Patru proiecte mari vor demara în municipiul Vatra Dornei în perioada imediat următoare. Anunţul a fost făcut de primarul PNL din Vatra Dornei, Ioan Moraru, care candidează pentru un nou mandat, acesta precizând că proiectele care au primit deja finanţare vizează atât dezvoltarea infrastructurii şi a turismului, cât şi rezolvarea problemei locuinţelor pentru tineri şi regularizarea râului Bistriţa.

Ioan Moraru a subliniat că unul dintre cele mai importante proiecte este „Complexul de Agrement Lunca Dornelor”, pentru care s-a semnat deja contractul de finanţare cu Ministerul Dezvoltării şi care are o valoare de aproximativ 8,5 milioane de euro.
Chestionar Alegeri Locale Vatra Dornei, Suceava 2012 - VOTEAZA-TI FAVORITII !

Moraru a ţinut să precizeze că proiectul presupune construcţia unui Aqualand în Lunca Dornelor în care turiştii vor avea parte de piscine interioare şi exterioare, de tobogane cu apă şi cascade, de un centru SPA, precum şi de mai multe terenuri de sport.
„Construcţia acestui centru de agrement de tip aqualand va creşte în mod sigur atractivitatea turistică a municipiului Vatra Dornei”, a declarat Ioan Moraru.

El a adăugat că un alt proiect mare care va demara în Vatra Dornei va fi cel pentru modernizarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare din acest municipiu. Primarul din Vatra Dornei spune că valoarea acestui proiect este de 12,4 milioane de euro, iar după finalizarea lui, municipiul va fi racordat la reţelele de utilităţi în proporţie de 90%.

„Proiectul acesta, împreună cu cel pentru construcţia Complexului de Agrement din Lunca Dornelor, vor aduce în municipiul Vatra Dornei investiţii absolut necesare, care pe de o parte vor contribui la creşterea confortului dornenilor, iar pe de altă parte la dezvoltarea turismului, dar şi la creşterea numărului de locuri de muncă”, a declarat primarul din Vatra Dornei.

Ioan Moraru a mai spus că un alt proiect, care este deja în execuţie, vizează îndiguirea râului Bistriţa, în zona Argestru.

Nu în ultimul rând, primarul din Vatra Dornei a precizat că un proiect important pentru acest municipiu, care va fi început în perioada imediat următoare, va consta în construcţia a 40 de apartamente ANL pentru tineri.









Flutur s-a intalnit cu alegatorii din zona Dornelor

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, care candidează pentru un nou mandat la şefia administraţiei judeţene, s-a întâlnit, la finele săptămânii trecute, cu locuitorii din zona Dornelor, în cadrul unei serii de evenimentele care au avut loc la Vatra Dornei, Dorna Arini, Panaci şi Ciocăneşti.

Potrivit lui Flutur, această zonă a demarat numeroase proiecte, fiind vorba de legăturile rutiere cu Ardealul, şi de modernizarea unor drumuri, cum ar fi cele care trec prin Panaci şi Şaru Dornei şi drumul de la Coşna-Gradiniţa.

La întâlnirile din zona Dornelor, la care au participat şi deputatul PDL de Suceava Dumitru Pardău, consilieri judeţeni, primari, viceprimari şi consilieri locali din zonă, Gheorghe Flutur a anunţat că după finalizarea procedurilor de licitaţie, vor începe lucrările de modernizare a drumului de la Iacobeni spre Prislop, o componentă extrem de importantă în asigurarea infrastructurii pentru turism. “Prin măsurile anunţate USL nu face altceva decât să blocheze anumite proiecte sau să le întârzie pe altele. Cei care pierd, în cele din urmă, sunt locuitorii din zonă”, a declarat preşedintele CJ Suceava.

In timpul mandatului lui Gheorghe Flutur, zona Dornelor a beneficiat de investiţii în drumuri, utilităţi apă-canal, şcoli şi grădiniţe, instituţii culturale, cum ar fi cele de la Şaru Dornei, Dorna Candreni, Poiana Stampei, Cîrlibaba etc.

Pe lângă primarii în funcţie, în echipa lui Flutur se află şi oameni care au şanse reale să devină primari în localităţile unde candidează. Printre alţii, este vorba despre: Ilie Boancheş la Vatra Dornei, Liviu Chirilus la Dorna Arini, Andrei Acatrinei la Panaci, Radu Ciocan la Ciocăneşti.

La Dorna Arini, mai multe sute de locuitori s-au întâlnit cu preşedintele Gheorghe Flutur şi cu candidatul PDL la funcţia de primar al comunei, Liviu Chirilus. Tânăr, dar deja cu o bună experienţă managerială în turism, Liviu Chirilus este varianta optimă pentru echipa lui Flutur la Dorna Arini.
Chestionar Alegeri Locale Vatra Dornei, Suceava 2012 - VOTEAZA-TI FAVORITII !

Acesta, după consultarea specialiştilor şi a populaţiei, şi-a construit deja priorităţile pentru viitorul primar al comunei: elaborarea unui plan economic de acţiune pe 10 ani, de atragere a investitorilor, sprijinirea localnicilor să-şi dezvolte propriile afaceri, dezvoltarea atelierelor artizanale şi a magazinelor cu produs artizanal sau produse naturale specifice, înfiinţarea Asociaţiei crescătorilor de animale Dorna Arini şi afilierea ei la cele naţionale, modernizarea întregii reţele de drumuri şi realizarea reţelei de apă-canal în comună pentru un număr cât mai mare de locuitori, amenajarea centrului comunei, refacerea căminului cultural, sprijinirea persoanelor aflate în dificultate, înfiinţarea unui muzeu etnografic, construirea unei grădiniţe noi şi a unei săli de sport la şcoala, atragerea şi sprijinirea investitorilor cât şi prin încurajarea parteneriatului public – privat, elaborarea proiectelor de dezvoltare a comunei cu bani europeni.


“Comuna noastră, cu oameni gospodari, cu peisaje şi tradiţii minunate, trebuie scoasă din anonimat şi adusă acolo unde merită”, a declarat Liviu Chirilus.

Preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, va fi prezent în zilele următoare în toate localităţile din zona Dornelor.




Nechifor atrage atenția asupra defrișărilor masive PD-L de la Cârlibaba

Cătălin Nechifor, președintele PSD Suceava, a declarat într-o conferință de presă că Gheorghe Flutur a produs un adevărat dezastru forestier la Cârlibaba, un loc mai ferit, uitat de lume, unde s-au început defrișările pe o suprafața de 2430 de hectare.

Nechifor a arătat cu degetul spre deputații PD-L care au propus o lege (care a fost și adoptată - prin care se prevede trecerea celor 2430 de hectare de pe teritoriul județului Suceava spre Bistrița Năsăud) care să favorizeze niște defrișări în favoarea PD-L.

Deputații care au propus legea sunt Augustin Zegreanu (inițiator) și Ioan Olteanu (semnatar).


„Flutur, care este la bază inginer silvic, ar trebui să aibă o mai mare preocupare pentru pădurile județului pe care-l administrează și să nu permite asemenea dezastre ecologice să aibă loc, precum decapitarea pădurilor de la Cârlibaba,” a declarat astăzi Cătălin Nechifor.



SURSA: Newsme.ro

Au scapat ca prin minune dupa un impact frontal intre doua masini pe DN 17

Un grav accident de circulaţie a avut loc miercuri după-amiază, aproape de orele 14:00, pe DN 17, în afara localităţii Poiana Stampei.

Potrivit datelor furnizate de Biroul de presă din cadrul IPJ Suceava, incidentul rutier a avut loc după ce un conducător auto de 47 de ani din municipiul Bătăşani, într-o curbă deosebit de periculoasă la dreapta, pe fondul vitezei neadaptate la condiţiile de drum, a pătruns pe sensul opus de mers, intrând în coliziune frontală cu o autoutilitară ce tracta o semiremorcă şi circula regulamentar.

În ciuda impactului deosebit de puternic, pasagerii autoturismului, fiind vorba de o întreagă familie dintre care două persoane minore, de 10 şi 17 ani, s-au ales, ca prin minune,doar cu răni uşoare.

„Conducătorii auto au fost testaţi cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ în ambele cazuri şi deoarece în semiremorca tractată de autoutilitară erau transportate produse din pal nelaminat, cu destinaţia Republica Moldova, conform protocolului, a fost luată legătura telefonică cu reprezentanţi ai Inspectoratului de stat pentru control în transporturi rutiere Suceava”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Suceava, insp.princ. Gabriel Panţiru.





Un poliţist rănit într-un accident, condamnat la şase luni cu suspendare

Un poliţist din Vatra Dornei a fost condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare după ce maşina pe care o conducea a ieşit de pe carosabil şi a lovit doi arbori, iar omul legii a suferit mai multe leziuni. Motivul pentru care magistraţii de la Curtea de Apel Suceava au decis să-l condamne pe agentul-şef Marius Florin Ungureanu, de 38 de ani, din cadrul Poliţiei municipiului Vatra Dornei, a fost însă altul.

Poliţistul se afla în stare de ebrietate în momentul în care a comis accidentul, probele de sânge care i-au fost recoltate arătând că Ungureanu avea o alcoolemie de 1,7 grame la mie.

Incidentul s-a petrecut pe 7 februarie 2012, în jurul orei 19:30, când agentul-şef Ungureanu s-a urcat la volanul unui Fiat Doblo, iar pe strada Argestru din Vatra Dornei a pierdut controlul asupra volanului şi s-a izbit violent cu maşina de doi arbori aflaţi în afara părţii carosabile. Autoturismul a fost distrus aproape în totalitate, iar poliţistul rănit grav.

La spital, agentului-şef Ungureanu i s-au recoltat probe de sânge, rezultatul acestora indicând o alcoolemie de 1,70 la prima probă (luată la spitalul din Dorna, la ora 20:15), respectiv 1,45 la cea de-a doua (recoltată la Spitalul Judeţean Suceava, la ora 22:15).

Ulterior, pe parcursul urmăririi penale, poliţistul a recunoscut că în ziua respectivă a consumat băuturi alcoolice, la petrecerea zilei de naştere a unui coleg. Agentul-şef a declarat că nu îşi aminteşte împrejurările în care a părăsit localul în care a avut loc petrecerea respectivă şi nici cum s-a produs accidentul.


Pentru că între cele două recoltări de sânge a trecut mai mult de o oră, aşa cum prevede legislaţia, s-a impus efectuarea unei expertize medico-legale privind calculul retroactiv al alcoolemiei, rezultatul fiind o alcoolemie teoretică între 1,75 - 1,85 la mie. Mai trebuie spus că iniţial, la prima instanţă de judecată, agentul-şef Marius Florin Ungureanu fusese achitat, soluţie cu care procurorii nu au fost de acord şi au atacat-o cu recurs.




Bebeluş de 10 luni, fript de ţuică clocotită pe jumătate din corp

Un copilaş în vârstă de 10 luni a ajuns în stare foarte gravă la Spitalul Judeţean, cu arsuri pe aproximativ 40-50% din corp, cumplitul accident petrecându-se după ce micuţul a agăţat o oală cu ţuică care fierbea pe aragaz. Incidentul s-a petrecut ieri, în jurul orei 15.00, în gospodăria unei familii din municipiul Vatra Dornei.

Conform anchetei poliţiei, bebeluşul a agăţat oala în timp ce se afla într-un premergător cu care încerca să se deplaseze.
Personalul medical ajuns la faţa locului l-a preluat pe copil în stare critică, în scurt timp el fiind transportat către Spitalul Judeţean Suceava.

Din cauza stării grave, medicii de la Urgenţe au decis aseară transferarea copilului la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” Bucureşti.

Medicii s-au declarat rezervaţi în privinţa şanselor de supravieţuire ale copilului.





Cezar Ioja a plecat să câştige Primăria Vatra Dornei în prezenţa a 500 de oameni - Vezi care sunt obiectivele sale

Aproape 500 de oameni au umplut sâmbătă până la refuz sala mare a Casei de Cultură „Platon Pardău” din Vatra Dornei, pentru a fi alături de Cezar Ioja în drumul său către funcţia de primar al acestei localităţi. Şi pentru că nu au mai fost locuri pe scaune, zeci de dorneni au stat în picioare pentru a afla proiectul pe care independentul Cezar Ioja îl propune pentru relansarea oraşului staţiune de interes naţional Vatra Dornei.

După o scurtă prezentare a programului „Împreună salvăm Dorna”, s-a produs interacţiunea dintre Cezar Ioja şi oamenii din sală, care i-au adresat întrebări pertinente despre modul în care vede rezolvarea problemelor oraşului. Din punctul de vedere al lui Cezar Ioja, relansarea oraşului se va face prin crearea unui parc industrial, unde dornenii să-şi găsească locuri de muncă, iar în al doilea rând, prin dezvoltarea activităţilor în sport şi turism. „Fireşte, totul este perfectibil şi voi lua în considerare toate sugestiile dumneavoastră, ale dornenilor. De luni voi fi pe fiecare stradă din Vatra Dornei şi vom avea ocazia să discutăm şi punctual cu toţi acei oameni care vor să se schimbe ceva în bine în acest oraş”, a anunţat Cezar Ioja.

Chestionar Alegeri Locale Vatra Dornei, Suceava 2012 - VOTEAZA-TI FAVORITII !


Sinceritatea, baza relaţiei dintre Cezar Ioja şi dorneni

Încă de la început, Cezar Ioja a ţinut să-i asigure pe dorneni că va rămâne acelaşi om simplu şi muncitor şi va fi extrem de franc în discuţiile cu locuitorii oraşului. „Vreau să-i asigur pe toţi dornenii de sinceritatea mea, atât acum, cât şi peste un an sau zece. Când se poate să facem un lucru, am să spun da, când nu se poate, voi spune nu. Nu vreau să vă mint şi să vă păcălesc, pentru a vă putea privi în ochi şi peste patru ani”, a precizat Cezar Ioja.

Acesta le-a cerut dornenilor să aibă curajul să facă schimbarea, şi asta deoarece oraşul merită o şansă reală de dezvoltare, după mulţi ani în care incompetenţa şi minciuna au fost la putere.

„Luăm banii de la moguli şi îi direcţionăm către dumneavoastră”

Chiar dacă nivelul de îndatorare a Primăriei Vatra Dornei este în acest moment extrem de ridicat, de 1.250 de miliarde de lei vechi, Cezar Ioja spune că există soluţii pentru realizarea unor proiecte care să vină în sprijinul tuturor cetăţenilor. El a amintit că Primăria Vatra Dornei are în proprietate 1.869 de hectare de pădure şi câteva sute de hectare de păşuni, care sunt exploatate total necorespunzător, iar în unele cazuri de cine nu trebuie.

„Luăm banii de la moguli, de la acel grup de şapte-opt indivizi care acum conduc oraşul şi deţin toate resursele, şi îi direcţionăm către dumneavoastră. Cine s-a îmbogăţit din vânzarea fabricilor de lapte şi ape minerale? Cu siguranţă nu dumneavoastră, oamenii care aţi muncit pentru acest oraş”, le-a amintit Cezar Ioja celor prezenţi în sală.

Activităţile sportive şi turistice, strâns legate între ele

În privinţa parcului industrial pe care îl va înfiinţa în zonă, Cezar Ioja a ţinut să-i asigure pe dorneni că acesta nu va fi în centrul oraşului, ci la câţiva kilometri, după modelul unor proiecte similare existente în ţară. Al doilea mare vector de dezvoltare al municipiului Vatra Dornei este legat de activităţile turistice şi sportive.

„Vom organiza competiţii pentru ca o echipă care va veni în Vatra Dornei să poată lăsa aici 50.000-60.000 de euro. Aceşti bani se vor duce atât către oamenii de afaceri, cât şi către bugetul primăriei, şi astfel vom putea să demarăm alte proiecte importante pentru oraş”, a spus Cezar Ioja.

Cristina Ioja: „Duhovnicul nostru i-a spus că toată bunătatea îi va fi răsplătită”

Un moment special al lansării candidaturii lui Cezar Ioja de sâmbătă a venit din sală, din partea soţiei sale, Cristina, care a intervenit la microfon şi a spus câteva cuvinte despre omul Cezar Ioja.

„M-a cucerit cu sinceritatea lui şi cred că este o mare calitate a lui, pentru că un astfel de primar vă va spune ce poate face pentru dumneavoastră, fără să vă mintă”, a spus emoţionată Cristina Ioja.

Ea a ţinut să amintească şi de un atac venit din partea unui politician local, care îl acuza pe Cezar Ioja că îşi foloseşte copiii în scopuri electorale. „Cei patru copii pe care-i avem sunt făcuţi din dragoste, iar Cezar îi iubeşte foarte mult şi nu le-ar face niciodată nici un rău. El are un cult al familiei foarte dezvoltat, iar duhovnicul meu, care a devenit duhovnicul nostru, i-a spus că toată bunătatea îi va fi răsplătită”, a menţionat Cristina Ioja.








A sărit la bătaie la poliţişti şi se „va răcori” aproape doi ani la puşcărie

Un tânăr de 24 de ani, din comuna Cârlibaba, va sta la puşcărie un an şi nouă luni după ce în 2011 a lovit un poliţist, l-a ameninţat pe un al doilea şi a distrus parţial maşina de poliţie. Totuşi, chiar şi aşa, se poate spune că Petru Damian Tironiac a scăpat destul de ieftin, condamnarea iniţială pronunţată de Judecătoria Vatra Dornei fiind de doi ani şi nouă luni de închisoare. Judecătorii au mai constatat şi faptul că Tironiac avea o altă condamnare anterioară, de trei luni cu suspendare, la regimul rutier, şi se afla în perioada de încercare, motiv pentru care au revocat suspendarea.

I-a rupt uniforma unui agent al Poliţiei Cârlibaba

Una dintre faptele de ultraj pentru care s-a luat decizia de condamnare a lui Petru Tironiac s-a petrecut după ce agenţii Postului de Poliţie Cârlibaba au fost sesizaţi de un pădurar că în satul Iedu, în locul numit Găina, se află un grup de persoane care sustrag material lemnos.

La faţa locului a fost găsit Petru Damian Tironiac, care a instigat alte persoane să sustragă în jur de 35 de mc de lemn. Tânărul s-a îndreptat spre unul dintre agenţii din patrulă şi l-a lovit cu ambele mâini în zona pieptului, rupându-i uniforma. Celălalt agent a încercat să-l pulverizeze cu spray lacrimogen, moment în care agresorul s-a îndreptat spre el, încercând să-l lovească. Primul dintre agenţi a scos pistolul şi a tras un foc de armă în plan vertical, moment în care suspectul a luat-o la fugă. Profitând de întuneric, acesta a scăpat de cei doi agenţi. După două ore de scotocire prin pădure, poliţiştii l-au prins pe fugar, aducându-l la sediul Poliţiei municipiului Vatra Dornei, pentru audieri.

A sărit cu picioarele pe maşina poliţiei

Cealaltă faptă care l-a avut în prim-plan pe Petru Damian Tironiac s-a înregistrat cu câteva luni mai devreme. Aflat în stare avansată de ebrietate, tânărul din Cârlibaba a pus mâna pe un cuţit şi a plecat în căutarea agentului care, cu câteva ore înainte, îl oprise în trafic şi îi întocmise dosar penal. Agresorul l-a căutat pe omul legii mai întâi acasă, apoi la postul de poliţie, unde a distrus o uşă, găsindu-l în cele din urmă într-o benzinărie, unde l-a ameninţat, l-a înjurat şi a sărit cu picioarele pe maşina poliţiei.

Agentul agresat îl identificase pe tânăr în timp ce conducea o maşină neînmatriculată, cu plăcuţe false, aparţinând unei alte maşini. De asemenea, el avea permisul de conducere anulat şi era probabil şi băut, fugind şi abandonându-şi maşina după ce agentul l-a tras pe dreapta.


În prima parte a anului trecut, Petru Damian Tironiac a fost condamnat de Judecătoria Vatra Dornei la trei luni de închisoare cu suspendare, după ce a fost prins la volanul unei maşini ce nu era înmatriculată în ţară şi a refuzat atât verificarea cu etilotestul, cât şi recoltarea de probe biologice. Condamnarea din martie a presupus şi anularea permisului de conducere şi acordarea unui termen de încercare de doi ani şi trei luni.




ANUNT AUTO - Vand VW Caravelle 8 locuri

Detalii Anunt: Vand VW Caravelle adus recent, impecabil, motor 2500cc, 102cp, euro3, taxa 800 euro, autoturism 8 locuri , clima, accept variante, detalii tel.

Pret: 5900 euro

Nume: Scripcariu Ovidiu

Telefon: 0749 634 781



ANUNT - Vand teren Vatra Dornei

Detalii Anunt: Vand teren in Vatra Dornei - str. Petreni - teren pentru constructii cu suprafata de 1436 mp. Utilitati: curent electric, apa potabila de la oras, canalizare. Toate utilitatile sunt la o distanta de 10 m.

Pret: 20 Euro / mp

Nume: Alexandru Cristian

Telefon: 0743 176 868



Obiectivele candidatului PDL la Primaria Vatra Dornei, Ilie Boncheș

Din data de 10 Mai 2012 a început campania electorală, iar pentru funcţia de primar al municipiului Vatra Dornei s-au înscris nu mai puţin de opt candidaţi. Ilie Boncheş (56 de ani) e unul dintre aceştia şi, potrivit unor sondaje, şansele ar fi destul de mari să fie viitorul primar.

Cunoscut drept un bun gospodar, un om serios şi de cuvânt, Ilie Boncheş a candidat şi în 2008 pentru funcţia de primar al municipiului Vatra Dornei, însă, în turul al II-lea, contracandidatul său, actualul primar, Ioan Moraru, a reuşit să câştige la mică diferenţă de voturi.

Mulţi dintre dornenii care şi-au spus speranţele în Moraru au regretat ulterior alegerea făcută şi timp de patru ani au avut timp şi motive suficiente să o facă. “Oamenii au fost dezamăgiţi de actualul primar, Ioan Moraru. Nu a făcut nimic pentru oraş, promisiunile din campanie au fost doar vorbe în vânt. Tot ceea ce s-a făcut pentru imaginea oraşului staţiune Vatra Dornei a venit doar din mediul privat, cu prea puţin sprijin sau aproape deloc din partea primarului”, precizează acum Ilie Boncheş. La scurt timp după acea experienţă, s-a retras din politică şi şi-a văzut de afacerile sale şi de slujba pe care o are de aproape trei decenii la fabrica de lapte - brânzeturi din Dorna, Lactalis (fostul ICIL).
Chestionar Alegeri Locale Vatra Dornei, Suceava 2012 - VOTEAZA-TI FAVORITII !

Acum a primit din nou provocarea de a candida pentru Primăria Vatra Dornei. A acceptat cu greu propunerea de a intrat din nou în lupta electorală, însă mărturiseşte că a fost convins de preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, şi deputatul Dumitru Pardău, care i-au promis că îl vor ajuta să-şi ducă la îndeplinire toate proiectele pe care le are în vedere pentru oraşul în care s-a născut şi a trăit peste jumătate de secol.

“Nu sunt un om politic, dar trebuie să fii naiv să spui că poţi rezolva totul de unul singur. Îţi trebuie o echipă în spate pentru a reuşi să şi pui în aplicare ceea ce îţi propui în campania electorală. Nu sunt un om al promisiunilor, ci unul al faptelor”, explică Ilie Boncheş.

Provine dintr-o familie cu vechi rădăcini în Vatra Dornei şi se mândreşte cu acest lucru. Alături de soţia sa, se ocupă de o pensiune de la baza telescaunului din Vatra Dornei şi detine 25% din societatea care administrează telescaunul din staţiune.

„Am ales în echipă câte doi consilieri pentru fiecare zonă din oraş”

Când vine vorba de problemele din Vatra Dornei, Ilie Boncheş îşi pune mâinile în cap. Ne cere să urcăm în maşina sa şi mergem pe câteva străduţe întortocheate până ajungem aproape de partea superioară a pârtiei Parc. “Uitaţi-vă cât e de frumoasă staţiunea de aici. Ar trebui să fie aşa din fiecare colţ al oraşului…”, ne arată înspre micuţul orăşel care, de sus, de pe pârtie, pare lipsit de orice griji.

Cu temele făcute, candidatul ştie foarte bine ce e de schimbat în oraşul Vatra Dornei: „Câte zile rămâneţi aici, că e mult de povestit”, râde Ilie Boncheş.

Explică că şi-a făcut o echipă de consilieri din care fac parte atât dorneni implicaţi în politică, cât şi persoane care nu au avut nici o legătură cu vreun partid politic, dar a căror experienţă în anumite domenii îl va ajuta în luarea celor mai bune decizii pentru comunitate.

„Am ales în echipă câte doi consilieri pentru fiecare zonă din oraş. Ei vor trebui să identifice problemele locuitorilor acelor zone şi, împreună, să căutăm soluţii şi să ne asigurăm că sunt şi puse în aplicare. De exemplu, în zona Unirii, sunt inundate la fiecare ploaie mai serioasă subsolurile blocurilor. Cu consilierii de pe zona respectivă, Costel Ungureanu şi Dan Forfotă, intenţionăm chiar în primul an de mandat să rezolvăm problema, să vedem ori canalizarea e colmatată, ori nu face faţă şi trebuie făcută una paralelă. Cert e că nu poţi să-i laşi pe oamenii de acolo cu focarele alea de infecţie la subsolul blocurilor”, subliniază candidatul.

Îşi dă jos haina de la costum, o aşează cu grijă pe spătarul scaunului, îşi suflecă mânecile la cămaşă şi din diplomat scoate o mapă în care şi-a schiţat proiectele pentru Vatra Dornei.
„Că tot vorbeam mai devreme de problemele cu iluminatul public din Vatra Dornei. Sunt în jur de 2.000 de becuri în oraş, între 150 şi 250 de waţi. Dacă le înlocuim cu becuri economice, de 70 de waţi de exemplu, e aceeaşi lumină, plătim la jumătate facturile de până acum, iar în cinci luni, am calculat noi, ar fi amortizată investiţia. Apoi trebuie renegociat şi contractul cu cei de la Luxten...”, bifează Ilie Boncheş unul dintre punctele din platforma program pe care are de gând să le-o propună dornenilor.

Proiect de anvelopare a blocurilor din oraş. „Am estimat că va scădea consumul de energie termică cu 30%”

Pe lista de priorităţi a lui Ilie Boncheş se află şi asigurarea confortului termic în locuinţele dornenilor, ştiute fiind problemele din fiecare iarnă când centrala pe deşeuri de lemn nu a făcut faţă, iar dornenii au dârdâit de frig în propriile case, iar la robinetele de apă caldă ori nu curgea nimic, ori apa avea o temperatură mai degrabă apropiată de cea rece: „E o problemă foarte serioasă, pentru că la noi e iarnă jumătate de an. Aprovizionarea cu rumeguş trebuie făcută din timp, cu câteva luni înainte, şi în primul rând obligatoriu trebuie să găsim altă variantă decât cea actuală, cu aducerea rumeguşului de la 60 de kilometri, costurile fiind enorme numai cu transportul. Centrala şi cazanele trebuiesc verificate, să nu fie probleme de funcţionare”.


Tot la acest capitol, candidatul Boncheş vrea să pună în aplicare un program local de reabilitare termică prin anveloparea blocurilor de locuinţe. „Sunt fonduri guvernamentale pentru acest lucru, dar trebuie şi interes din partea autorităţilor locale. Împreună cu consilierii mei am gândit deja un astfel de proiect prin care vom ajuta cetăţeanul să consume mai puţine gigacalorii. Am estimat că va scădea consumul cu 30%. Apoi, vom avea blocuri frumos colorate, aşa cum trebuie să arate o staţiune montană, iar valoarea imobilelor va creşte”, e optimist Ilie Boncheş.

Înfrumuseţarea centrului oraşului şi modernizarea pieţei agroalimentare

Dacă va primi voturile majorităţii dornenilor, Ilie Boncheş este hotărât să demareze lucrările pentru înfrumuseţarea centrului oraşului staţiune, iar o primă acţiune de acest gen va fi încă din primele zile ale mandatului său: „Voi ieşi cu toţi asistaţii social şi cu echipa mea să văruim centrul oraşului, că nu va costa mai nimica. Voi distribui pubele în toate zonele din oraş, să scăpăm de gunoaie aruncate la întâmplare. Acolo unde sunt locuinţe neracordate la sistemul de încălzire, vom construi depozite pentru lemne”.

Priorităţile candidatului Boncheş cuprind şi modernizarea pieţei agroalimentare, singura din oraş: „Piaţa arată dezolant şi, culmea, avem cel mai ridicat preţ la produsele agroalimentare din judeţ. Neapărat vreau să modernizez piaţa, fie prin fonduri europene, fie printr-un parteneriat public-privat”.

Ilie Boncheş e hotărât să facă schimbări şi în sediul primăriei: „Sunt mulţi salariaţi care te plimbă de la un birou la altul, unul îţi calculează impozitul, altul îţi dă chitanţa, un altul îţi ia banii, trebuie să mergi prin vreo trei camere pentru a plăti”.

„Sunt o grămadă de oameni cu probleme de sănătate şi noi nu avem nici măcar un defibrilator”

Ilie Boncheş are în echipa sa şi trei medici dorneni, Sînziana Maxim, Dana Timiş şi Daniela Vasiluţ, iar în platforma sa program, a prevăzut şi înfiinţarea unei secţii de urgenţă în cadrul Spitalului Municipal Vatra Dornei şi angajarea unui medic anestezist. „Dacă e nevoie de vreo operaţie, pacientul trebuie transportat la o altă unitate medicală. Sunt o grămadă de oameni cu probleme de sănătate şi noi nu avem nici măcar un defibrilator. S-au făcut renovări în spital de peste 20 de miliarde de lei vechi datorită sprijinului domnului deputat Pardău şi neapărat vom face în aşa fel încât spitalul din Dorna să poată asigura asistenţa medicală şi în cazurile mai grave”.

„Vom face din Vatra Dornei staţiunea care aduna an de an zeci de mii de turişti din ţară şi din străinătate”

Printre proiectele pe care le propune municipalităţii, Ilie Boncheş a inclus, bineînţeles, şi cea mai reprezentativă clădire din oraş, cea a cazinoului, aflată în proprietatea Arhiepiscopiei şi lăsată în paragină de ani de zile. „O să facem o delegaţie a oraşului şi o să mergem la Înalt Preasfinţia Sa Pimen, cu convingerea că o să găsim înţelegere şi, împreună, să găsim fonduri europene pentru un centru ecumenic. Clădirea trebuie salvată, şi pentru asta nu e de ajuns să ridici din umeri, susţinând că nu poţi face nimic, pentru că nu e în proprietatea primăriei. Interesul este al tuturor”, explică candidatul de primar.

Drumurile din oraşul staţiune sunt şi ele o prioritate. „La Gura Humorului s-au realizat numeroase proiecte, chiar dacă primarul Ursaciuc nu a fost în aceeaşi tabără politică cu administratorii judeţului. Pentru binele comunităţii, s-a găsit înţelegere şi s-au lăsat deoparte orgoliile politice. La Câmpulung Moldovenesc, începe asfaltarea tuturor drumurilor din oraş. Numai la Dorna realizările au fost incomparabil mai puţine faţă de promisiunile făcute în 2008. De asta, după terminarea alegerilor, culoarea politică trebuie să dispară, iar toţi consilierii trebuie să-şi dea mâna pentru a salva Dorna. Am promisiunea domnului Flutur că mă va ajuta să facem din Vatra Dornei staţiunea care aduna an de an zeci de mii de turişti din ţară şi din străinătate”, adaugă Ilie Boncheş.

Pentru ca aceste proiecte să se realizeze, explică candidatul, e nevoie ca dornenii să iasă la vot pe 10 iunie. „Dacă vor un gospodar, un om de încredere, care vrea doar binele acestui oraş, atunci trebuie să iasă la vot”, e îndemnul candidatului PD-L.

Obiective pe termen scurt (prima parte a mandatului)
- reeşalonarea datoriilor primăriei;
- optimizarea activităţii primăriei;
- raport la trei luni asupra situaţiei financiare a primăriei;
- rezolvarea problemei câinilor comunitari;
- igienizarea subsolurilor blocurilor;
- definitivarea Planului Urbanistic General;
- asigurarea confortului termic în locuinţe;
- înfiinţarea unei secţii de urgenţe în cadrul Spitalului Municipal Vatra Dornei pentru monitorizarea accidentelor vasculare cerebrale şi a infarctului miocardic, precum şi angajarea unui medic anestezist;
- consultarea periodică a dornenilor în privinţa problemelor comunităţii;
- înlocuirea becurilor folosite la iluminatul public cu becuri economice pentru reducerea costurilor.

Obiective pe termen lung
- reabilitarea centrului oraşului;
- anveloparea blocurilor;
- sprijinirea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor pentru reabilitarea clădirii cazinoului;
- modernizarea pieţei agroalimentare;
- finalizarea lucrărilor de construcţie la Şcoala Generală Nr. 4 şi la Liceul „Ion Luca” şi de modernizare la Căminele „Scufiţa Roşie” (str. Unirii) şi „Albă ca Zăpada” (str. G. Coşbuc);
- reabilitarea Casei de Cultură „Platon Pardău”;
- construirea de locuinţe noi prin programul ANL;
- extinderea şi reabilitarea reţelei de apă şi canalizare, modernizarea staţiei de epurare şi reabilitarea staţiei de captare a apei;
- finalizarea modernizării spitalului şi a maternităţii;
- amenajarea unei parcări în centrul oraşului;
- reabilitarea infrastructurii rutiere;
- dezvoltarea activităţilor de asistenţă socială adresate în special persoanelor cu dizabilităţi şi celor cu probleme de sănătate mintală, precum şi îmbunătăţirea serviciilor medicale şi sociale în centrul social de la Roşu;
- reabilitarea izvoarelor de apă minerală din parcul municipiului.




Bărbat prizonier în propria casă cuprinsă de flăcări

Proprietarul unei case al cărei acoperiş era cuprins de flăcări a încercat să salveze actele din locuinţă, însă, din cauza fumului, nu a mai găsit ieşirea, fiind salvat în ultima clipă de un echipaj de pompieri.

Potrivit unui comunicat al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava, toată povestea s-a petrecut la Vatra Dornei, în noaptea de joi spre vineri.

În jurul orei 1:00, la dispeceratul pompierilor a fost anunţat incendiul la gospodăria lui Neculai B. Flăcările cuprinseseră un garaj, un fânar şi o magazie de lemne, situate în aceeaşi clădire de lemn, şi se extinseseră la acoperişul casei, ameninţând să se propage şi alte două case învecinate.

Focul a izbucnit de la un autoturism Renault aflat în garaj, din cauza unui scurtcircuit produs la un conductor electric neizolat corespunzător, iar incendiul a cuprins apoi întreaga construcţie, afectând şi casa.

Proprietarul, un bărbat în vârstă de 50 de ani, a urcat la etajul casei, în încercarea de a-şi salva documentele personale, însă, din cauza fumului care a inundat locuinţa, a rămas blocat în casă.

„Doi pompieri, echipaţi cu aparate de respirat cu aer comprimat, au pătruns în imobil şi l-au salvat pe proprietarul imobilului, care, după ce a fost scos la aer curat, şi-a revenit şi nu a avut nevoie să fie transportat la spital”, a declarat, vineri, plutonierul major Alin Găleată din cadrul ISU Suceava, precizând că incendiul a fost lichidat în jurul orei 5.15.


Flăcările au mistuit garajul, magazia de lemne şi fânarul, pe o suprafaţă de 140 metri pătraţi, autoturismul şi acoperişul casei, pe o suprafaţă de 100 metri pătraţi, precum şi acte personale.




ANUNT - Cerere inchiriere garsoniera

Detalii Anunt: Caut sa inchiriez garsoniera in Vatra Dornei pe termen lung.

Nume: Catalina

Telefon: 0744 323 270



ANUNT - Vand teren in comuna Poiana Stampei

Detalii Anunt: Vand teren cu o suprafata de 10.000 mp., situat in Com.Poiana Stampei (Plaiul Bargaului) la 25 km de statiunea Vatra Dornei si 64 km de Bistrita, cu deschidere la DN 17 (DE 58) intr-o zona cu peisaj montan deosebit, in plina dezvoltare turistica, terenul fiind ideal pentru constructia de cabane, case de vacanta sau locuit, pensiuni.


Pret: 3,9 Euro / mp negociabil

Telefon: 0722 202 721


ANUNT - Realizam lucrari de constructii

Detalii Anunt: II Rusu Petru Construct realizeaza lucrari de constructii, zidarie, tamplarie, dulgherie, pardoseli, placari rigips, izolatii termice, vopsitorie, placari gresie si faianta, zugraveli, betoane, etc. la preturi avantajoase. Oferim calitate si seriozitate


Nume: II Rusu Petru Construct

Telefon: 0753 698 762


Impiegat CFR, amendat de un poliţist pentru că a fumat în tren

Un impiegat CFR care lucrează în Gara Vatra Dornei a fost sancţionat contravenţional cu o amendă de 200 de lei, după ce a fost prins fumând în tren. Sancţiunea a fost aplicată în dimineaţa zilei de 11 aprilie, când impiegatul Nelu Dănilă, în vârstă de 57 de ani, a ieşit din tură şi s-a îndreptat spre casă. Pentru a-şi scurta drumul spre casă, impiegatul s-a urcat în trenul IR 1653 Bucureşti Nord - Vatra Dornei, între staţiile CF Vatra Dornei şi Vatra Dornei Băi.

Cele trei minute pe care le parcurge trenul între staţiile din municipiul staţiune au fost suficiente pentru ca poliţistul, Petru Bamboi, şeful Postului de Poliţie Transporturi Feroviare Vatra Dornei, să-l depisteze pe impiegat şi ulterior să-l amendeze. Nelu Dănilă recunoaşte că a fumat, însă susţine că este vorba de o ţigară electronică.

Sancţiunea de 200 de lei a fost aplicată în baza HG 203/1994, pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind transporturile pe căile ferate române. De precizat că Hotărârea de Guvern sancţionează fumatul în tren, fără a face referire la ţigara electronică, legea fiind interpretabilă în acest sens.

O banală amendă sau o poliţă plătită pentru o veche duşmănie ?

Nelu Dănilă, care a primit procesul verbal de sancţionare abia ieri, a declarat: „Trenul avusese întârziere aproape jumătate de oră şi cum pleca din Gara Mare chiar când am ieşit din tură, la 7.55, m-am urcat în primul vagon clasă. Mi-am aprins ţigara electronică şi imediat m-am trezit cu poliţistul lângă mine. A început să mă provoace, pe el nu îl interesa amenda, ci să mă hărţuiască, aşa cum face de ani de zile”.

Trebuie spus că între poliţistul care a aplicat sancţiunea şi contravenient există un cunoscut şi lung litigiu. De-a lungul timpului subofiţerul de poliţie a întocmit mai multe dosare penale pe numele impiegatului, ultimul pentru furt de material lemnos. În urna acestuia, pentru că ar fi furat patru bucăţi de lemn, angajatul CFR a încasat o amendă administrativă de 1.000 de lei.


În timp ce poliţistul susţine că nu-şi face decât meseria, iar sancţiunile pe care le-a aplicat au fost ulterior confirmate de procurori, impiegatul CFR se plânge că viaţa sa este un coşmar, din cauza şefului de post din gara în care lucrează. Dănilă a depus un noian de reclamaţii împotriva poliţistului, acuzându-l de abuzuri şi dosare penale fabricate şi aşteaptă ca cineva să-i facă dreptate. Pe acest fond, susţine Dănilă, a venit şi amenda de 200 de lei pe care poliţistul i-a aplicat-o.




Dorneanul Andrei Leancă va alerga la balcaniadă şi europene

Deşi este încă junior II, atletul Clubului Sportiv Municipal Dorna Vatra Dornei, Andrei Leancă a reuşit să-şi asigure biletele pentru balcaniada şi europenele de alergare montană pentru juniori I, graţie locului I ocupat la un grand prix desfăşurat la Slănic Moldova.

Sportivul pregătit de antrenorul Cristian Prâsneac a făcut o cursă tactică foarte bună şi a stat în pluton prima jumătate, adică primii patru kilometri, iar apoi a forţat şi a preluat conducerea, menţinându-se pe primul loc până la finiş, unde a trecut cu 36 de secunde înaintea celui de-al doilea clasat.

Andrei Leancă, alături de următorii trei clasaţi au fost selectaţi în echipa României ce va participa pe 7 iunie la Campionatul Balcanic din Bulgaria şi pe 7 iulie la Campionatul European de Alergare Montană, ce va avea loc în staţiunea Denizili, din Turcia.


„Acest rezultat excelent vine pe fondul unei pregătiri foarte bune după un cantonament de două luni la Băile Felix, asigurat de firma CONSTRUCTIM din Timişoara, care a pus la dispoziţie şi echipamentul, dar şi susţinătoarele de efort şi care de şapte luni a semnat un contract de imagine cu sportivul nostru, Andrei Leancă. În eforturile noastre de a face performanţă am fost sprijiniţi şi de conducerea CSM Dorna Vatra Dornei, dar şi de Primăria Vatra Dornei”, a declarat antrenorul Cristian Prâsneac.




Satele din zona Dornelor vor face reclamă tradiţiilor româneşti

Şaru Dornei, Ciocăneşti, Coşna, Vama şi Fălticeni sunt localităţile sucevene unde se desfăşoară de mai mulţi ani festivaluri de promovare a tradiţiilor populare şi a gastronomiei, motiv pentru care au fost incluse, împreună cu festivalul interjudeţean „Hora de la Prislop”, într-un calendar al Ministerului Turismului şi a două asociaţii de profil din ţară, scrie Obiectiv de Suceava.

Cinci localităţi sucevene, din care patru din mediul rural, au fost incluse într-un calendar de promovare a unor evenimente tradiţionale. Evenimentele de numele cărora sunt legate peste 40 de localităţi din ţară au loc din mai până în decembrie, inclusiv, în localităţile sucevene incluse în calendarul respectiv vor avea loc evenimente tradiţionale în lunile iulie, august şi septembrie.

Ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Cristian Petrescu, secretarul-general al Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural din România (ANTREC), Florentina Dospinescu, şi vicepreşedintele Asociaţiei „Cele mai frumoase sate din România”, Gheorghe Socaciu, au semnat sâmbătă, 5 mai, la Bucureşti, un protocol de colaborare pentru promovarea ţării noastre ca destinaţie turistică şi au lansat „Calendarul evenimentelor tradiţionale din România”. Protocolul prevede posibilitatea promovării brandului turistic naţional al României în cadrul evenimentelor pe care cele două asociaţii le vor organiza în cursul acestui an, dar şi posibilitatea ca Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) să se implice în organizarea unora dintre acestea.

MDRT va putea participa la festivalurile, târgurile şi celelalte activităţi cu standuri de promovare şi le va putea distribui participanţilor materiale de promovare şi promoţionale – broşuri, şepci, insigne, tricouri etc. cu însemnele brandului turistic naţional. De asemenea, MDRT doreşte să se implice în organizarea în toamnă, în România, a Congresului Eurogites pentru Turism Rural, eveniment al Federaţiei Europene de Turism Rural „Eurogites”, a cărei membru este şi ANTREC România.

Calendarul evenimentelor tradiţionale din România pe care cele două asociaţii le vor organiza până la sfârşitul anului numără, în prezent, 45 de festivaluri, târguri, nedei şi alte activităţi. Localităţile sucevene incluse în „Calendarul evenimentelor tradiţionale din România” sunt Şaru Dornei, Ciocăneşti, Coşna, Vama, Fălticeni, la care se mai adaugă un festival care are loc în zona pasului Prislop, la limita dintre judeţele Suceava, Maramureş şi Bistriţa–Năsăud. Astfel, în cursul lunii iulie, la Şaru Dornei, ar urma să aibă loc cea de-a şasea ediţie a Festivalului Bujorul de Munte, eveniment organizat de Primăria, Căminul Cultural şi Biblioteca din comuna Şaru Dornei împreună cu Administraţia Parcului Naţional Călimani şi cu Centrul Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale din judeţul Suceava. Festivalul Bujorul de Munte promovează o tradiţie mai veche a comunităţilor din zonă, valorile naturale, culturale şi tradiţionale din zonă. Numele festivalului este legat chiar de planta care creşte la altitudini ridicate, în zona Masivului Călimani, fiind o atracţie naturală deosebită.

În luna august, comuna Ciocăneşti este prinsă în calendarul evenimentelor tradiţionale din România, fiind a zecea ediţie a Festivalului Păstrăvului. Potrivit MDRT, acest festival ar urma să aibă loc în intervalul 14 – 15 august, fiind un târg gastronomic pe bază de păstrăv, concurs de pescuit păstrăv, lansare de puiet de păstrăv pe râul Bistriţa, parada călăreţilor, coborâtul cu plute pe Bistriţa şi cel al plăieşilor cu făclii. Tot în luna august ar urma să aibă loc cea de 44-a ediţie a Horei de la Prislop, eveniment interjudeţean de o mare complexitate, ce este organizat la limita judeţelor Suceava, Maramureş şi Bistriţa – Năsăud, foarte aproape de comuna suceveană Cârlibaba. Festivalul se doreşte o perpetuare a datinii, portului şi, mai ales, cântecului popular.

In toamna acestui an, în luna septembrie cel mai probabil, va avea loc Festivalul Fructelor de Pădure. Este un eveniment organizat de Consiliul Local al comunei Coşna, dar care este reprezentativ pentru întreaga zonă a Dornelor şi la care sunt aşteptaţi să participe foarte mulţi turişti. Este, de fapt, o sărbătoare a toamnei, degustări de preparate culinare pe bază de fructe de pădure şi, totodată, un târg de produse cosmetice naturale din fructe de pădure. De asemenea, vor fi organizate concursuri şi spectacole cu muzică şi dans. Tot în această toamnă, cel mai probabil în luna septembrie, în comuna Vama, ediţia a patra a Festivalului Hribului, acesta fiind de asemena, un eveniment gastronomic şi de tradiţii specifice locurilor.

La Fălticeni, probabil în luna octombrie, va avea loc ediţia a noua a Festivalului Mărului. Aceasta va găzdui o expoziţie cu vânzare de fructe, utilaje agricole, produse din carne şi preparate din carne, produse lactate, produse de panificaţie, produse de cofetărie şi patiserie.


„Avem acum un calendar al evenimentelor tradiţionale din România, care le va permite, pe de o parte, oamenilor din industria turismului rural să-şi organizeze eficient şi coerent strategiile de promovare şi, pe de altă parte, le va permite turiştilor să-şi programeze concediile şi excursiile în funcţie de festivalurile la care doresc să participe. Împreună putem face ca satul românesc autentic şi tradiţiile noastre populare săaibătot mai mare căutare în rândul turiştilor străini şi români”, a declarat ministrul Cristian Petrescu.



SURSA: Recolta.eu

VatraDorneiLive.ro © Toate Drepturile Rezervate
We Vatra Dornei