Cristian Maxim a descoperit comorile din Parcul Naţional Călimani

Vulpe, cum este poreclit de prieteni, este ghid turistic şi a parcurs 24.000 de kilometri prin pădurile protejate de lege.

Frumuseţile Parcului Naţional Călimani sunt supravegheate şi protejate de rangeri, iar unul dintre ei este Cristian Maxim (36 de ani), cunoscut ca Vulpe. „De mic mergeam pe munte, iar din 1997 am început să schiez în Călimani. Doi ani mai târziu m-am alăturat formaţiei Salvamont din Vatra Dornei, continuând astfel să colind munţii. Am început să lucrez ca ranger la Parcul Naţional Călimani din 2007, iar până atunci avusesem mai multe joburi, la Poşta Română, în străinătate, dar nimic să mă pasioneze“, povesteşte Cristi Maxim.

„Eşti la dispoziţia naturii“

Odată ajuns în munţii Călimani, ca ranger, a cunoscut natura cu toate particularităţile şi minunăţiile ei. Străbătând zilnic zeci de kilometri de pădure, a învăţat să se bucure de ea. „Dacă până să devin ranger pădurea nu îmi spunea nimic şi mă simţeam ca legat la ochi, am ajuns acum să o consider mult mai interesantă decât crestele, pentru că biodiversitatea existentă e mult mai spectaculoasă“, spune Vulpe.

Cristi explică care sunt mulţumirile aduse de meseria de ranger. „Cineva spunea că meseria de ranger este o misiune de apostolat. Pentru mine este înfiorarea lăuntrică atunci când ai avut în faţa ochilor o sălbăticiune, că ţi-ai făcut datoria de a proteja pădurile în care fierăstraiele nu ar trebui să ajungă niciodată. Ca ranger eşti la dispoziţia naturii şi a fenomenelor meteo“, a precizat tânărul.

Navetă de 30 de kilometri

Rangerii trebuie să parcurgă zilnic Parcul Naţional Călimani şi să observe natura, animalele, să urmărească tăietorii de lemne şi să-i îndepărteze de copaci, iar în cazul excursiilor organizate să fie ghizi pentru turişti. „Merg pe munte între cinci şi şapte zile pe săptămână. Sunt zile în care merg 3-4 ore, în altele 9-10 ore şi zile în care urc de dimineaţă şi cobor a doua zi seara. Munţii Călimani au un farmec aparte, au o frumuseţe numai a lor, pe care m-aş bucura să o descopere cât mai mulţi turişti“, mărturiseşte Cristi.

Dezavantajul este că toate drumurile de acces spre Călimani sunt drumuri forestiere deosebit de lungi, între 15 şi 30 de km, iar acesta este un impediment şi pentru rangeri, după cum spune Cristi, pentru că este o mini-navetă pe care trebuie să o facă zilnic. În cei patru ani petrecuţi prin Parcul Naţional Călimani a bătut la pas circa 24.000 de km. Recent, Cristi s-a alăturat unor iubitori ai muntelui şi au început împreună o activitate de remarcare a traseelor turistice din Călimani, astfel încât turiştii care vor să exploreze muntele fără ghid să se descurce urmărind marcajele.

Profil

Născut. 10 iunie 1975, Vatra Dornei, judeţul Suceava.
Studii. Grupul Şcolar „Dorna Candrenilor“ Vatra Dornei.
Familie. Divorţat, are o fetiţă.

Ce-i place
Îmi plac ski-ul de tură şi câinii, mai ales câinele meu, Lala. Îmi plac deosebit de mult tenisul, înotul şi mersul pe bicicletă.

Ce nu-i place
Nu-mi place să nu am lapte dimineaţa, la micul dejun. Nu suport gunoaiele, care se găsesc la tot pasul.


Întrebări şi răspunsuri

Ce îi sfătuiţi pe turiştii ajunşi în Munţii Călimani?
Să se informeze, să se echipeze şi să aibă o conduită civilizată. Echipamentul necesar este cel bine cunoscut: bocanci, rucsac, pelerină, hartă, busolă şi lanternă. Le amintesc turiştilor să se intereseze de izvoarele pe care le găsesc în cale.

Ce faceţi în timpul liber?
În afara serviciului aleg să merg tot pe munte, şi nu de puţine ori chiar în Călimani. De fapt, lunile anului şi anotimpurile trec pentru mine în funcţie de evenimentele din parc: rotitul la cocoşul de munte, înflorirea bujorului de munte, coacerea fructelor de pădure, boncănitul la cerbi, împerecheatul la lupi, ieşirea ursului din bârlog.


ANUNT AUTO - Vand Volkwagen Golf V

Detalii Anunt: Vand VW Golf V 1.9 TDi, an fabricatie 12.2004, nu este zgariata sau lovita. Optiuni: clima manuala, ESP, ASR, ABS, 8 airbaig-uri, bara fata schimbata cu una de GTi, jante aluminiu negru cu gri, stopuri spate vopsite partial. Posibilitate schimb VW T4 plus diferenta sau VW Caddy. Masina arata si merge impecabil. Merita vazuta

Pret: 7500 Euro

Nume: Alexandru

Telefon: 0748 509 317

E-mail: andu_vd21@yahoo.com



Muncitor care fasona arbori nemarcaţi, lovit de un copac doborât de vânt

Un bărbat în vârstă de 40 de ani a ajuns la Spitalul Judeţean în stare gravă, după ce, în timp ce fasona cu un motoferăstrău arbori nemarcaţi de organele silvice, în pădurea situată în zona „Valea Stânii”, de pe raza comunei Cârlibaba, a fost lovit de un copac doborât de vânt.

Accidentul, informează poliţia, s-a petrecut vineri dimineaţă, în jurul orei 10:00, victima, Constantin N., din comuna Frumosu, fiind angajată în cadrul unei societăţi comerciale de prelucrare a materialului lemnos.

Victima a fost transportată de ambulanţă la spitalul din Vatra Dornei, unde s-a stabilit diagnosticul preliminar „politraumatism, fracturi costale pneumotorax drept, contuzie abdominală, șoc traumatic’’, fiind transferată la Spitalul Judeţean Suceava.


„Cercetările sunt continuate de cadrele Postului de Poliție Cârlibaba pentru comiterea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori, pentru soluționarea accidentului de muncă fiind sesizat și Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava”, se precizează într-un comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava.


I-au furat aproape 1.200 de lei din cabina autoutilitarei

Şoferul angajat al unei firme de distribuţie a reclamat că persoane necunoscute i-au furat din cabina autoutilitarei pe care o conduce aproximativ 1.200 de lei.

Potrivit unui comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, furtul a fost reclamat miercuri, în jurul orei 13:00, prin serviciul de preluare a apelurilor de urgenţă 112.

Păgubitul, Laurenţiu M., în vârstă de 23 de ani, din municipiul Vatra Dornei, a declarat că a lăsat pentru câteva minute maşina, staţionată în parcarea din intersecția DN 17 cu DJ 176, înainte de trecerea căii ferate. Când s-a întors, a observat că din cabina lăsată neasigurată îi dispăruseră 1.192 de lei.


„S-au dispus măsuri adecvate pentru identificarea autorilor şi recuperarea prejudiciului”, se precizează în comunicatul poliţiei.


Termen prelungit pentru solicitarea subvenţiilor pe cap de bovină

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Suceava anunţă că termenul în care se pot depune cereri pentru subvenţiile pe cap de bovină aferente crescătorilor de vaci din zonele defavorizate de munte a fost prelungit până pe 20 septembrie. Termenul iniţial era finele lunii august, însă, deoarece numărul cererilor depuse la nivel naţional este mic, Guvernul a decis prelungirea perioadei cu 20 de zile.



În judeţul Suceava sunt 37 de localităţi incluse în categoria celor defavorizate, toţi crescătorii de vaci care îşi au domiciliul pe raza acestora putând solicita subvenţie pe cap de animal.

Cele 37 de localităţi sunt următoarele: Breaza, Brodina, Broşteni, Câmpulung Moldovenesc, Capu Câmpului, Cârlibaba, Ciocăneşti, Coşna, Crucea, Dorna Candrenilor, Dorna Arini, Frasin, Frumosu, Fundu Moldovei, Gura Humorului, Iacobeni, Izvoarele Sucevei, Mălini, Mănăstirea Humorului, Moldova - Suliţa, Moldoviţa, Ostra, Panaci, Poiana Stampei, Pojorâta, Putna, Râşca, Sadova, Slatina, Straja, Stulpicani, Suceviţa, Şaru Dornei, Ulma, Vama, Vatra Dornei şi Vatra Moldoviţei.



Pentru a încasa subvenţia, crescătorii trebuie să aibă între două şi 15 vaci de lapte, să aibă efectivele înscrise în Registrul Naţional al Exploataţiilor, să figureze în sistemul de administrare al cotelor de lapte şi să-şi menţină numărul de animale până la efectuarea efectivă a plăţii.



Dorna X Fest 2011 la Vatra Dornei



În perioada 2-4 septembrie 2011, la Vatra Dornei se va desfăşura Dorna X Fest.

Dorna X Fest este un festival de sport extrem unde are loc o competiţie naţională de mountain bike (Downhill), cunoscută în anii trecuţi sub numele de DornaXtrem.

În cadrul acestui aventura parc se vor desfăşura activităţi: panou de căţărat, Slackline, Tir cu arcul, Paintball, Echitaţie, Jocuri pe corzi, Mountain bike, Tubing şi Zbor cu parapanta.


În seara de vineri vor întreţine atmosfera Ţapinarii, în deschidere vor concerta Aproape Unplugged, iar sâmbătă vor concerta Partizan, în deschidere, Sappa.


“Artiştii luminii”, la Vatra Dornei

Municipiul Vatra Dornei poate consema în palmaresul activităţilor culturale organizate, susţinute şi găzduite în acest an o premieră naţională.

Tabăra de creaţie cu genericul “Munţii Dornei - Giumalău, o perspectivă inedită”, organizată de Asociaţia de Artă “Nicolae Tonitza” Suceava în parteneriat cu Primăria Vatra Dornei, tabără care s-a desfăşurat în intervalul 20 - 25 august a.c., având ca locaţie cabana de creastă “Giumalău”,
a reunit în premieră naţională artişti care au pictat şi au expus la nivel de grup lucrări în compoziţia cărora au utilizat pigmenţi luminiscenţi care oferă privitorului trei imagini diferite în acelaşi tablou (la lumină naturală sau artificială, pe întuneric - când străluceşte lumina acumulată de un fotopolimer şi la expunerea la raze ultraviolete).

Startonight Industries le-a oferit artiştilor posibilitatea de a picta cu “lumină lichidă”

Asociaţia de Artă “Nicolae Tonitza” (TAG - Tonitza Art Group), care s-a constituit cu câţiva ani în urmă având ca nucleu Cenaclul de Artă din cadrul Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava, nu se află la prima colaborare cu Primăria din Vatra Dornei. Membrii TAG au mai participat la trei tabere de creaţie organizate cu sprijinul administraţiei locale dornene (în anii 2007, 2008 şi 2009), tabere care s-au finalizat cu expoziţii care s-au bucurat de succes.

Proiectul din acest an, la care au participat 12 membri TAG cărora li s-au alăturat doi copii, a marcat însă implicarea companiei Startonight Industries, care realizează şi comercializează o gamă largă de produse cu proprietăţi luminiscente, implicare care le-a oferit artiştilor posibilitatea de a picta cu “lumină lichidă”.

Lumina - cuvântul de ordine al acestei tabere

Faptul că tabăra s-a desfăşurat pa Muntele Giumalău, având ca locaţie o cabană de creastă, poate avea o explicaţie motivată. Artiştii au vrut să fie mai aproape de cer, mai aproape de stele pentru ca lucrările lor să fie încărcate deopotrivă cu energia şi strălucirea Căii Lactee, dar şi cu lumina pe care o puteau aplica singuri, cu trăsături de penel.

A fost o tabără în care, aşa cum au mărturisit la final mulţi dintre ei, au privit cerul mai atent, mai profund şi au călătorit cu gândul prin Univers străbătând galaxii situate la distanţe de mii de ani lumină. Pentru că lumina a fost cuvântul de ordine al acestei tabere.

O “tehnică revoluţionară”, care “reformulează criteriile estetice”

Coordonatoarea taberei, artista plastică Cristina Lauric, este cea care a marcat la rândul ei o premieră în artele vizuale utilizând “lumina lichidă” produsă de compania Startonight Industries pe suprafaţa unor lucrări de colaj digital (digital collage), lucrări realizate cu ajutorul computerului şi imprimate pe pânză, prezentate sub genericul “Geometria luminii” în expoziţia vernisată în primăvara acestui an, în ziua de sărbătoare a Bunei Vestiri, la City Gallery, în incinta Shopping City Suceava.


“Lucrările-licurici” ale Cristinei Lauric, privite atunci ca o curiozitate în domeniul artei digitate, lucrări cu corporalitatea unor tablouri obişnuite, dar pe suprafaţa cărora, la întuneric, sclipeşte lumina emanată de fotopolimerul Startonight, impuneau o “tehnică revoluţionară”, care, aşa cum remarca atunci criticul de artă Valentin Ciucă, “reformulează criteriile estetice”.

Raul Neret, “artistul luminii” care realizează cel mai mare tablou din lume

Alături de Cristina Lauric, în tabăra de la Vatra Dotnei a fost prezent un alt “artist al luminii”, pictorul hunedorean Raul Neret, care încearcă să înregistreze un nou record mondial pentru cea mai mare lucrare de pictură realizată de un singur artist. Lucrarea, care reprezintă o călătorie prin Univers inspirată de imaginile captate de telescopul Hubble, va avea o suprafaţă de cca. 200 mp şi este în curs de realizare, fiind executată cu culori acrylice (care se usucă rapid, sunt flexibile şi permit rularea suportului) pe pânză.

Cel mai mare tablou din lume, la care Raul Neret lucrează în tehnica “luminii lichide”, care oferă privitorilor imagine 3 vision (la lumină naturală sau artificială, pe întuneric - când străluceşte lumina acumulată de fotopolimer şi la expunerea la radiaţii ultraviolete), va fi expus în premieră în Spania, nu în scopul vânzării, ci în scop caritabil pentru strângerea de fonduri menite întrajutorării copiilor bolnavi de cancer.

“Artiştii luminii”

Cele 40 de lucrări realizate de artiştii participanţi au fost prezentate în cadrul unei expoziţii organizate în Salonul Alb al Casei de Cultură “Platon Pardău” din municipiul Vatra Dornei.

Lucrările etalate de “Artiştii Luminii” (diurne şi nocturne, cu imagini decupate din peisajul terestru montan, sau prezentând secţiuni spaţiale din Univers) aparţin membrilor TAG Loredana Ceică, Oana Chinchişan, Cristina Chiriac, David Croitor, Cristina Iacob, Cristina Lauric, Liviana Pînzaru, Gabriela Popoveniuc, George Şpaiuc şi Maria Teişanu, artiştilor invitaţi care au fost trainerii workshop-ului privind utilizarea în pictură a “luminii lichide” - Raul Neret şi Eugen Ioan Neagu, şi copiilor Philip Badragan (6 ani) şi Alexandru Abrudan (12 ani).

“La Vatra Dornei s-a împlinit un vis, cel de a picta cu lumină lichidă”

Aşa cum a subliniat la vernisaj reprezentantul companiei Startonight Industries, Eugen Ioan Neagu (cercetător ştiinţific, chimist care a făcut parte din colectivul de cercetare care a descoperit fotopolimerul ce stă la baza produselor Startonight), care pictează din copilărie, “la Vatra Dornei s-a împlinit un vis, cel de a picta cu lumină lichidă”.

Entuziastul cercetător (care a venit special din Italia - unde lucrează în cercetarea medicală - pentru a participa la această tabără), care a trăit cu bucurie momentul în care „lumina lichidă” a dăruit viaţă tablourilor producând pe întuneric un veritabil spectacol vizual, a făcut totodată precizarea că fotopolimerul revoluţionar nu este pe bază de fosfor, iar toată gama de produse luminiscente ale firmei Startonight sunt ecologice.

La vernisajul expoziţiei cu tablouri pictate cu „lumină lichidă”, Cristina Lauric a subliniat faptul că la Vatra Dornei „s-au rupt toate barierele trasate până acum în pictură prin faptul că fiecare dintre lucrările prezentate pe simeze oferă privitorilor trei imagini artistice diferite”.

„Se pot realiza lucruri minunate, al căror efect îţi taie respiraţia!”

Startonight Industries, firmă care, aşa cum a spus Eugen Ioan Neagu, „s-a născut dintr-un vis” cu trei ani în urmă, are acum reprezentanţe în 24 de ţări, iar gama derivatelor care au la bază polimerul luminiscent s-a lărgit la cca. 5000 de produse. Polimerul, care are proprietatea de a se încărca de la lumina naturală şi artificială cu energie luminoasă, pe care o eliberează apoi la întuneric, are aplicaţii multiple, iar utilizarea în domeniul artistic oferă oportunităţi deosebite. Experimentul colectiv de la Vatra Dornei confirmă acest lucru. „Se pot realiza - accentuează Eugen Ioan Neagu - lucruri minunate al căror efect pur şi simplu îţi taie respiraţia!”

„Fără dăruire şi fără pasiune nu se poate face nimic”

Eugen Ioan Neagu, care a realizat în Italia câteva „tavane înstelate luminiscente” (în locuinţe, cluburi şi discoteci) are o propunere pentru administraţia judeţeană, şi anume cea de a realiza marcaje montane vizibile pe întuneric, precum şi iluminarea nocturnă a crucii de pe vârful Giumalău (ridicată cu un secol în urmă de Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina cu sprijinul localnicilor din Pojorâta) cu produse care conţin fotopolimerul Startonight, iluminare care nu presupune consum de energie. Totul vine ca un dar (un dar care poate salva vieţi în cazul marcajelor montane vizibile pe întuneric). De fapt, aşa cum a spus el, a dărui este cel mai frumos gest şi „fără dăruire şi fără pasiune nu se poate face nimic”.


Proiect de 14,5 miliarde de lei vechi pentru modernizarea şcolii din Iacobeni

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a participat, în cursul zilei de ieri, la semnarea contractului de finanţare pentru proiectul de modernizare a Şcolii cu clasele I – VIII din comuna Iacobeni, valoarea investiţiei ridicându-se la 14,5 miliarde de lei vechi. Proiectul este finanţat prin Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale şi face parte din noul pachet de proiecte finanţate prin această instituţie la nivel naţional.
Potrivit spuselor şefului administraţiei judeţene, promovarea acestui proiect s-a făcut în urma consultării locuitorilor comunei Iacobeni, aceştia stabilind ca prioritate modernizarea şcolii. Astfel, proiectul presupune reabilitarea în totalitate a Şcolii cu clasele I- VIII din Iacobeni, precum şi amenajarea unor spaţii noi pentru centrala termică şi pentru grupurile sanitare.

Proiectul din Iacobeni este primul proiect finanţat prin Agenţia pentru Dezvoltarea Zonelor Industriale pentru reabilitarea unei şcoli, în condiţiile în care alte comunităţi locale au solicitat fonduri în special pentru drumuri.

„Mă bucur că Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale vine în judeţul Suceava cu proiecte concrete. Şi vreau să precizez că noi avem 52 de proiecte, majoritatea finalizate, finanţate prin această agenţie în fostele zone miniere din judeţ. Şi amintesc aici de localităţi precum Broşteni, Crucea, Iacobeni, Fundu Moldovei, Ostra, Gura Humorului sau Cacica. Zone unde industria minieră fie este închisă, fie nu mai funcţionează la capacitate, motiv pentru care Executivul vrea să încurajeze prin această agenţie promovarea unor proiecte pe infrastructură. Iar acum s-a semnat un proiect de aproape 14,5 miliarde de lei vechi pentru modernizarea şcolii generale din Iacobeni, investiţie de care vor beneficia peste 200 de copii”, a declarat Gheorghe Flutur.

Prezent la semnarea contractului de finanţare, şeful Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale, Marcel Hoară, a subliniat faptul că proiectul care se va realiza în Iacobeni beneficiază de cea mai mare finanţare acordată prin instituţia pe care o conduce în judeţul Suceava.

„Investiţia presupune reabilitarea a aproape 1.000 de metri pătraţi de construcţie şi de aducerea clădirii în care funcţionează şcoala la standardele europene din punct de vedere al infrastructurii. Şi vreau să precizez că în judeţul Suceava sunt 52 de proiecte pe care le-am finanţat în ultima perioadă. Iar aici, în Iacobeni, avem un primar extraordinar care a insistat extrem de mult pentru realizarea acestui proiect”, a declarat Marcel Hoară.

În Iacobeni a fost finalizat un proiect de reabilitare a grădiniţei din comună

După semnarea contractului, primarul din Iacobei, Angelica Fădor, a subliniat faptul că promovarea proiectului s-a făcut după consultarea populaţiei comunei, fiind pentru prima dată când la Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale a fost promovat un proiect pentru reabilitarea unei şcoli. Angelica Fădor a amintit că recent a mai fost finalizat proiectul prin care s-a reabilitat grădiniţa din centrul comunei Iacobeni, urmând ca în scurt timp să fie terminate lucrările la terenul de sport din imediata vecinătate a şcolii generale şi a bibliotecii.

Prezent la semnarea contractului de finanţare a proiectului, deputatul PD-L Dumitru Pardău a subliniat faptul că fondurile alocate de Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale pentru cele 52 de proiecte aprobate în judeţul Suceava au ajutat autorităţile locale din fostele zone miniere pentru rezolvarea unor probleme ale comunităţilor.


Făcând referire la proiectul semnat ieri la Iacobeni, Dumitru Pardău a precizat că „acesta este rezultatul muncii şi al insistenţelor doamnei primar. Locuitorii comunei Iacobeni şi-au dorit reabilitarea acestei şcoli, iar dacă acest lucru a fost uitat ani de zile, odată cu venirea doamnei primar la conducerea acestei localităţi, această dorinţă prinde contur. Este prima localitate care a cerut o şcoală, nu un alt tip de investiţii, nu drumuri sau alte obiective. Este un lucru extrem de important, pentru că era nevoie de această reabilitare. E un moment deosebit pentru mine şi pentru că cei care conduc astăzi Primăria Iacobeni, pentru că lucrurile nu sunt lăsate la voia întâmplării”.


Eveniment national, sambata, la Vatra Dornei



Sambata 27.08.2011, in organizarea Primariei municipiului Vatra Dornei, a Clubului Sportiv Municipal Dorna Vatra Dornei si a Federatiei Romane de Atletism, in municipiul Vatra Dornei va fi organizata cea de-a IV-a editie a Campionatului National de Alergare Montana, a III-a organizata in cel mai vestic oras al judetului nostru.

Organizatorul principal si sufletul acestei competitii, atletul sucevean Cristian Prasneac, multiplu medaliat la concursurile de alergare montana, atata in tara cat si in strainatate, ne-a declarat ca s-au inscris peste 150 participanti din toata tara, la 4 categorii de varsta: juniori, junioare, seniori si senioare. Din pacate din judetul Suceava nu va participa decat un singur atlet, Marius Hascioschi, sportiv legitimate la CSS Gura Humorului.

La aceasta competitie nationala vor participa multe nume sonore, precum Ancuta Bobocel, participanta la Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale si Europene,si campionul en-titre la seniori Constantin Ifrim, legitimate la clubul Stinta Bacau. Si in probele juniorilor vor participa sportivi si sportive ce s-au afirmat in competitiile nationale si internationale. Astfel, la categoria junioare, va lua startul si dubla campioana Europeana, Denisa Dragomir.

Startul va fi dat la orele 10.00 din fata Primariei Vatra Dornei, urmand ca traseul sa se desfasoare mai apoi pe dealul Runc din localitate, sosirea fiind programata tot in fata Primariei.


“Multumesc pt ajutor colegilor din Primaria Vatra Dornei si sponsorilor. Sper ca va fi din nou un concurs reusit si ca vremea va tine cu participantii. La sfarsitul competitiei, selectionerul federal, profesorul Liviu Rosca, a anuntat selectarea primilor clasati pentru Campionatul Mondial din Albania, 11.09.2011 - Tirana.” ne-a declarat Cristian Prasneac, aflat in febra pregatirilor, cu doua zile inaintea unuia dintre cele mai mari evenimente sportive gazduite de judetul Suceava, Campionatul National de Alergare Montana.


ANUNT - Inchiriem spatii pentru activitati comerciale si birouri

Detalii Anunt: SC DORNACOM SA, VATRA Dornei, inchiriaza diferite spatii pentru activitati comerciale sau birouri in municipiul Vatra Dornei.
Relatii la telefon, e-mail sau la sediul societatii: VATRA DORNEI, str. M.Eminescu, nr. 28 (intrarea prin parcarea din spatele Policlinicii)

Pret: Orientativ dupa locatie 20 - 25 RON/mp

Nume: SC DORNACOM SA

Telefon: 0230 371 052




Geamuri din sediul poliţiei Vatra Dornei, sparte de un fost poliţist

Un fost poliţist, trecut în rezervă în urmă cu aproape un an, a provocat scandal şi a spart mai multe geamuri în sediul Poliţiei municipiului Vatra Dornei.

Incidentul s-a petrecut marţi dimineaţă, în jurul orei 7:00, în timp ce judiciariştii dorneni audiau o tânără care reclamase că a fost victima unei tentative de viol, comisă de un individ care s-a oferit să o aducă acasă cu maşina de la un club din comuna Şaru Dornei.

La sediul Poliţiei Vatra Dornei a fost adus dintr-un bar de pe raza oraşului staţiune şi suspectul, pentru a fi audiat.

La scurt timp, însă, în clădirea poliţiei a intrat Adrian Moisiuc, în vârstă de 24 de ani, un fost poliţist dornean, din structura de Ordine Publică. Potrivit unui comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava, remis abia ieri după-amiază, Adrian M. fusese şi el în grupul de petrecăreţi din clubul de la Şaru Dornei şi se afla sub influenţa băuturilor alcoolice.

Când i s-a solicitat să părăsească incinta, a început să facă scandal şi a spart geamul de la o uşă de acces pe hol. În momentul în care poliţiştii au încercat să-l oprească, a mai distrus prin lovire cu pumnul geamul de la uşa principală de acces în sediul poliţiei.

Valoarea pagubelor a fost estimată la circa 650 de lei.

„În cauză a fost începută urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ultraj contra bunelor moravuri şi distrugere, iar învinuitul a fost internat sub tratament medical de specialitate la Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc, fiind în evidenţă de mai mult timp cu afecţiuni psihice. Totodată, s-a dispus prin ordonanţă internarea acestuia la Spitalul de Psihiatrie Socola Iaşi pentru efectuarea expertizei neuro-psihiatrice, urmând ca în cursul zilei de astăzi (n.r-ieri) să fie transferat cu escortă la această unitate spitalicească”, se arată în comunicatul Biroului de Presă al IPJ Suceava, comunicat trimis după aproape o zi şi jumătate de la producerea scandalului.


Deşi în comunicatul IPJ Suceava nu se precizează că e vorba de un fost angajat al instituţiei, am reuşit să aflăm că Adrian M. a fost dat afară din poliţie pentru abateri disciplinare.

Fostul agent de poliţie a fost implicat în numeroase scandaluri şi agresiuni, fiind la un moment dat acuzat şi de o tentativă de viol.


Un minor a dat foc la casă încercând să facă ceai la aragaz - VIDEO

Un adolescent în vârstă de 17 ani a ajuns, ieri după-amiază, la Urgenţele Spitalului Judeţean Suceava, cu arsuri pe aproximativ 60% din corp, în urma unui incendiu care i-a cuprins casa, a informat, aseară, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava, locotenent colonelul Cristian Hociung.

Incendiul s-a înregistrat la o gospodărie din comuna Coşna şi a fost anunţat la dispceratul ISU Suceava la ora 14:17.

La faţa locului au fost trimise două autospeciale din cadrul Detaşamentului de Pompieri de la Vatra Dornei, flăcările mistuind casa, mobilierul, precum şi obicte de uz casnic. Valoarea pagubelor a fost estimată la circa 100.000 de lei.

Potrivit pompierilor, incendiul a fost cauzat de amplasarea necorespunzătoare a aragazului faţă de materialele combustibile.

Minorul care a suferit arsuri, Contantin I., se afla acasă împreună cu un frate de-al său. Din câte se pare, adolescentul a ieşit în primă fază din locuinţa în flăcări, însă a intrat înapoi sperând să mai salveze câteva bunuri.





IOAN MORARU, primarul Municipiului Vatra Dornei, nominalizat la "PRIMARUL ANULUI IN ROMANIA" ...

Domnul Ioan MORARU, primarul Municipiului Vatra Dornei, judeţul Suceava, este înscris în competiţia APL.H – Administraţia locală la înălţime si eeste nominalizat la:

- Primarul anului în România
- Cel mai bun primar de municipiu din România
- Cel mai bun primar de municipiu din Regiunea Nord-Est

Prezentare cel mai important proiect:

“Refacerea şi dezvoltarea infrastructurii pentru turism în parcul balnear Vatra Dornei”

Proiectul, prin obiectivele specifice, urmăreşte reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii pentru turism în scopul creşterii atractivităţii turistice a staţiunii.

Obiectivele generale la care răspunde proiectul propus sunt:
• reabilitarea infrastructurii de turism inclusiv asigurarea facilităţilor de agrement
• creşterea atractivităţii zonelor turistice cu un bogat potenţial turistic

Prin aceste obiective proiectul propus este în concordanţă cu obiectivul specific al programului respectiv reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism, inclusiv facilităţi de agrement şi infrastructura cultural-istorică, şi prevederea de legături de transport la aceste facilităţi, precum şi creşterea atractivităţii ariilor cu potenţial balnear natural.

Obiectivele investiţionale ale proiectului prevăd realizarea unei staţiuni turistice bivalente (atât balneară, cât şi montană), care să absoarbă importante fluxuri turistice, dirijate în prezent spre alte destinaţii turistice şi atragerea turiştilor străini printr-o ofertă competitivă la nivel internaţional;

În situaţia în care proiectul nu ar fi implementat consecinţele negative ale activităţii turistice în staţiune ar fi următoarele:
• serviciile turistice oferite s-ar rezuma în cea mai mare parte la odihnă şi tratament;
• segmementul de turişti s-ar limita în continuare la cei cu afecţiuni şi care ar veni în staţiune exclusiv pentru tratament;
• izvoarele de apă minerală ar continua să se degradeze şi să nu ofere turiştilor cantitatea şi calitatea optimă a apei pentru cură internă şi pentru consum;
• cererea pentru sporturi de iarnă s-ar rezuma exclusiv doar în perioada serbătorilor de iarnă şi numai în numai în situaţia în care există zăpadă naturală;
• în perioadă de vârf de sezon din timpul iernii, cererea pentru schi, săniuş, schi fond, patinaj ar fi nesatisfăcută din cauza capacităţii insufuiciente a actualei pârtii, alte capacităţi nefiind disponibile;
• în sezonul de vară, turiştii nu ar avea la dispoziţie alte servicii de agrement, cu excepţia drumeţiilor sau al excursiilor la mânăstirile din Bucovina;
• zona centrală a staţiunii ar continua să fie poluată de traficul greu al autovehiculelor ce traversează oraşul prin imediata apropiere a celor mai mari hoteluri şi a parcului;
• ambianţa din parcul staţiunii s-ar degrada în continuare (arborii, capacitatea izvoarelor de ape minerale, ansamblurile arhitectonice de la aceste izvoare, aleile, pâraiele etc);
• ar lipsi în continuare condiţiile optime pentru promenadă în zona centrală din staţiune cu un bogat patrimoniu cultural precum şi în parc;
• zonele din cadrul staţiunii care deţiun un potenţial turistic important ar rămâne neinteresante pentru potenţialii investitori datorită infrastructurii degradate.

Descrierea investiţiei

Proiectul prevede realizarea următoarelor obiective investiţionale:
• reabilitarea zonei centrale a staţiunii;
• ecologizarea şi ambientarea parcului central ;
• reabilitarea şi ecologizarea zonei Negreşti;
• reabilitarea zonei de agrement Lunca Dornelor;
• amenajarea şi dotarea domeniului schiabil ;
• reabilitarea şi ecologizarea zonei de agrement Runc.

REABILITAREA ZONEI CENTRALE A STAŢIUNII

Străzile din centrul staţiunii unde sunt amplasate obiectivele turistice de mare interes din staţiune (parcul, izvoarele publice de apă minerală, unităţile de cazare şi tratament, pârtiile de schi, zonele turistice Runc şi Negreşti) nu au beneficiat în ultimii 15 ani de reparaţii capitale, singurele lucrări executate fiind cele de înteţinere (plombări, refacerea pavajelor şi a bordurilor).
Starea actuală de degradare a străzilor, acentuată şi de condiţiile climatice (ierni lungi cu zăpezi abundente şi încheţuri mari şi veri cu ploi frecvente) oferă condiţii improprii accesului turiştilor în cadrul staţiunii. De asemenea, în ultimii 15 – 20 de ani, în zona de interes turistic a staţiunii nu a mai fost construită nici o parcare, înregistrându-se aglomerării foarte mari în parcajele existente şi pe străzi datorită afuxului mare de turişti, mai ales cu ocazia evenimentelor culturale şi distractive organizate în staţiune.
Un alt element perturbator pentru o activitate turistică normală o constitue şi tranzitarea staţiunii, prin zona centrală, a autovehiculelor de mare tonaj dinspre Transilvania spre Moldova şi în sens invers.

Activităţile de investiţii prevăzute prin proiect sunt:
• reabilitarea şi modernizarea străzilor Republicii – parţial (de la podul de peste râul Dorna până în zona parcării Bradu-Călimani), Unirii-parţial (de la intersecţia cu str. Republicii până la intersecţia cu str. Parcului), Parcului, Păcii, G. Coşbuc şi T. Vladimirescu);
• transformarea segmentului central al străzii Repulicii (de la parcarea Bradu Călimani până la intersecţia cu str. Unirii) în alee pietonală şi amenajarea corespunzătoare, inclusiv cu alveole de odihnă construite deasupra râului Dorna, în extensia străzii Republicii, construcţia unei fântâni arteziene şi iluminare corespunzător în timpul nopţii;
• reabilitarea şi modernizarea parcării de la hotelurile Bradul şi Călimani ;
• construirea a două noi parcări, la baza pârtiei de schi Parc şi la baza viitoarei pârtii de schi Veveriţa;

ECOLOGIZAREA ŞI AMBIENTAREA PARCULUI CENTRAL

Parcul staţiunii a fost amenajat începând cu anul 1862, pentru odihna şi promenada turiştilor, pe partea dreaptă a râului Dorna. Acesta cuprinde zone cu vegetaţie (în principal arbori cu vârsta de cca. 80 de ani), alei de promenadă, chişcul pentru fanfară, izvoare cu apă minerală (Ferdinand, Sentinela), două pârâiaşe cu apă, un teren de sport, un grup sanitar, şi catedrala ortodoxă a oraşului.
În prezent se disting în cadrul parcului două zone, respectiv zona de la intrarea principală până în zona terenului de sport, care a fost întreţinută şi este în cea mai mare parte amenajată şi zona mai înaltă, cuprinsă între terenul de sport şi extremitatea sudică, care este neîngrijită şi neamenajată (fără vegetaţie sau cu arbori uscaţi cu alei degradate, mlaşti, podeţe distruse etc).

La clientela actuală şi mai ales viitoare a staţiunii, parcul dendrologic trebuie să fie amenajat şi ambientat corespunzător.

În parc există două izvoare (Ferdinand şi Sentinela) cu apă minerală folosită pentru cură internă, atât de către turişti, cât şi de către populaţia locală. Ambele izvoare au drenurile parţial colmatate (debitul la ieşire al izvoarelor este foarte mic) şi amenajările exterioare deterioarate. Izvorul Ferdinand, aflat în spatele parcului, are amenajat la ieşirea apei un ansamblu arhitectural, care în prezent este deteriorat. Izvorul Sentinela, aflat în partea din faţă a parcului, în apropierea intrării principale, are amenajată o construcţie în stil germanic, deteriorată în prezent.

Parcul este parţial împrejmuit (jumătate din latura dinspre strada Parcului) cu un gard din plasă de sârmă aşezată pe bordură din beton.

Activităţile de investiţii prevăzute să se realizeze prin prezentul proiect sunt următoarele:
• reabilitarea integrală a aleilor de promenadă;
• regularizarea cursurilor celor două pârâiaşe care izvorăsc din parc şi construirea de facilităţi pentru agrement (ochiuri de apă şi podeţe);
• ambientarea peisagistică a întregului parc;
• construirea unui grup sanitar public;
• reamenajarea terenului de sport / patinaj şi construirea unei garderobe;
• reabilitarea şi modernizarea instalaţiei externe de iluminare nocturnă din parc (inclusiv de la terenul de sport/patinaj);
• împrejmuirea parcului (repararea gardului existent şi extinderea acestuia pe latura estică – strada Parcului, sudică şi vestică);
• refacerea captărilor de izvoare cu apă minerală (Sentinela şi Ferdinand) şi reabilitarea / construirea de ansambluri arhitecturale.

REABILITAREA ŞI ECOLOGIZAREA ZONEI NEGREŞTI

Zona Negreşti se întinde de-a lungul pârâului Negreşti şi are o importanţă deosebită în cadrul staţiunii, la capătul străzii (la circ a 1,5 km de zona centrală) ce merge paralel cu pârâul se află singurul izvor cu apă minerală feruginoastă, utilizat în cura internă de către turişti. De asemenea pe acest drum se face accesul către pârtia de schi „Dealu Negru (Telescaun) şi de asemenea pe de o parte şi alta a pârâului există o mulţime de terenuri pe care sunt construite, sau urmează să se construiască pensiuni turistice.

În prezent strada este deteriorată, cursul pârâului care este neregularizat în partea superioară a acestuia deversează frecvent aluviuni şi resturi vegetale pe drum.

Izvorul Bizom are două captări aflate la o distanţă de cca. 100 m una de cealaltă, ambele colmatate. Ansamblul care adăposteşte izvorul este degradat şi inestetic. În preajma izvorului nu există amenajat nici un loc de odihnă pentru turiştii care vin aici pentru apă şi nici o parcare.

Activităţile de investiţii prevăzute prin proiect sunt:
• reabilitarea şi modernizarea străzii Negreşti;
• regularizarea pârâului Negreşti;
• refacerea captărilor izvorului Bizom;
• reamenajarea construcţiei care adăposteaşte izvorul Bizom, amenajarea unei parcări auto şi a unui loc pentru odihnă.

AMENAJAREA ŞI DOTAREA DOMENIULUI SCHIABIL

În prezent, în staţiune există două pârtii de schi, respectiv pârtia Telescaun (Dealu Negru) şi pârtia Parc. Pârtia Telescaun se desfăşoară paralel cu linia telescaunului, pe o lungime de cca. 1.000 m. Terenul pârtiei se află integral în domeniu privat al locuitorilor oraşului.

Pârtia Parc, cu o lungime de 900 m, se desfăşoară paralel cu parcul staţiunii, are punctul de pornire pe dealul Negru şi punctul de sosire în spatele hotelului Bradul. Terenul aferent pârtiei este parţial în proprietate publică (250 m lungime în partea inferioară a pârtiei) şi parţial în proprietate privată. Pârtia este deservită de un teleschi aflat în proprietate privată.

Datorită amplasamentului (foarte aproape de centrul oraşului) şi al gradului mediu de dificultate, această pârtie este cea mai solicitată de către turişti, existând frecvente situaţii când pârtia este supraaglomerată.

Având în vedere caracterul actual preponderent balnear al staţiunii, sporirea ofertei pentru sporturile de iarnă este benefică dezvoltării turismului balnear, constituind o alternativă atractivă pentru perioada sezonului rece. Proiectul prevede amenajarea unei noi pârtii de schi, pârtia Veveriţa, care are punctul de sosire în spatele Parcului (zona terasei Veveriţa) şi se întinde pe o lungime de 800 m, spre releul Tv. Pârtia propusă, urmează să fie deservită de un teleschi şi de asemenea de o instalaţie de produs zăpadă artificială.

Activităţile de investiţii propuse a fi realizate prin prezentul proiect sunt:
• amenajarea noii pârtii de schi – Veveriţa ;
• dotarea pârtiei cu o instalaţie de transport pe cablu;
• dotarea pârtiei cu instalaţie de produs zăpadă artificială, inclusiv alimentare cu apă (+staţie pompare) şi rezervor de apă;
• achiziţionarea şi dotarea pârtiei cu o maşină de bătut zăpada (ratrack);

REABILITAREA ŞI ECOLOGIZAREA ZONEI DE AGREMENT RUNC

Platoul Runc este o zonă distinctă în cadrul oraşului – staţiune Vatra Dornei, dezvoltat turistic datorită poziţionării acestuia pe un deal care permite o panoramă asupra întregii staţiuni, precum şi a întregii văi a Dornelor. Paralel cu dezvoltarea staţiunii, pe platoul Runc s-au construit cabane, vile, un camping, iar în ultimul timp pensiuni turistice.
În acelaşi timp, zona Runc este intens utilizată şi de către turiştii sosiţi în staţiune pentru promenadă. Pentru toţi aceştia au fost amenajate în timp 2 terenuri de sport şi agrement, precum şi o pistă de schi fond ce poate fi utilizată vara ca pistă pentru role. Aceste amenajări sunt situate în zona cea mai înaltă de pe platou.

Dezvoltarea viitoare a unei zone turistice Runc care să beneficieze de o cerere pe măsura condiţiilor naturale oferite necesită în acelaşi timp o amenajare corespunzătoare a infrastructurii de acces, a celei de agrement şi a celei de utilităţi (în primul rând canalizare).

Activităţile investiţionale prevăzute prin proiect sunt:
• reabilitarea şi modernizarea străzii Runc (inclusiv a parcării din zona terenurilor de sport şi prelungirea străzii până în zona pârtiei de schi fond / role);
• reabilitarea şi modernizarea pistei de schi fond / role;
• construirea reţelei de canalizare apă menajeră;
• reabilitarea terenurilor de sport;
• construirea unui grup sanitar + garderobă;

REZULTATE:



Până ĩn prezent s-au realizat următoarele lucrări:
• Reabilitarea zonei centrale a staţiunii este realizată ĩn totalitate.
• Lucrările pentru ecologiazarea şi ambientarea parcului central s-au efectuat conform obiectivelor prevăzute ĩn proiect cu excepţia refacerii captării de ape minerale Sentinela şi reabilitarea ansamblului arhitectural aferent acestuia, precum şi plantarea de diferite specii reprezentative pentru acesta.
• Amenajarea pârtiei Veveriţa este finalizată ĩn totalitate, cu excepţia alimentării cu apă a tunurilor de zăpada.
• Lucrările de reabilitare ĩn zona Runc sunt realizate cu excepţia modernizării străzii Runc.

DESCARCA LISTA COMPLETA DE PROIECTE

SURSA: APL.H

A încercat să o violeze după ce s-a oferit să o conducă acasă

Tânăra de 22 de ani din Vatra Dornei a reuşit să scape din mâinile agresorului şi a fugit direct la Poliţie. Poliţiştii, conduşi de un procuror, au început cercetările penale, judecătorii din Vatra Dornei interzicându-i agresorului să părăsească localitatea.

Elena I. a ajuns ieri dimineaţă la ora 06.40, la sediul Poliţiei municipiului Vatra Dornei cu semne vizibile de violenţă la nivelul gâtului explicându-le oamenilor legii cum Arthurro M., din comuna Şaru Dornei a încercat să o violeze.

Bărbatul s-a oferit să o conducă acasă de la un local, iar tânăra a acceptat. Odată ajunşi în Vatra Dornei bărbatul a încercat să o oblige să întreţină relaţii sexuale cu el, provocându-i mai multe leziuni, fata reuşind să scape din braţele agresorului.

„Persoana vătămată a fost examinată din punct de vedere medico-legal, iar în certificatul eliberat de Cabinetul Medical C-lung Moldovenesc, s-a stabilit că aceasta prezintă un hematom epicranian, multiple echimoze şi excoriaţii, ce necesită pentru vindecare 6 -8 zile îngrijiri medicale de la data producerii, cu pierderea consecutivă a capacităţii de muncă pentru această perioadă, dacă nu survin complicaţii.

Ţinând cont de aspectul leziunilor acestea s-ar fi putut produce în cadrul unei tentative de viol şi pot data din data de 23.08.2011“, a declarat Alin Botezatu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava.


Astfel, poliţiştii conduşi de un procuror au început cercetările penale, judecătorii din Vatra Dornei interzicându-i agresorului să părăsească localitatea.


ANUNT - Vand casa noua in Vatra Dornei

Detalii Anunt: Vand casa noua in Vatra Dornei, p+1, complet mobilata si utilata, construita din caramida, la parter avand living, dining, antreu, baie, debara, bucatarie, 2 terase, iar la etaj sunt 3 dormitoare, birou, baie si 2 balcoane, in curte garaj pentru 1 masina si centrala termica pe lemne, casa este intabulata si libera de sarcini.

Pret: Negociabil

Nume: Circu Carol

Telefon: 0749 807 377

E-mail: m_micutul@yahoo.com


CERERE LOC DE MUNCA: Economist cu experienta in contabilitate doresc angajare

Detalii Anunt: Economist cu experienta in contabilitate, Master Contabilitate, expertiza si audit -FEEA UAIC Iasi.
Pot tine evidenta contabila completa si de calitate doresc angajare in domeniu contabil, financiar, administrativ, HR. in localitatea Vatra Dornei sau imprejurimi.

Nume: Simona

Telefon: 0728 031 987

E-mail: simona_rai@yahoo.com


Ura faţă de femei, motivul pentru care dezaxatul din Vatra Dornei a îngrozit Timişoara - VIDEO

Dezaxatul care a îngrozit Timişoara după ce a înjunghiat mai multe femei are un trecut extrem de încărcat. Din 1997 şi până în 2001, când a fost trimis la puşcărie pentru o perioadă de zece ani, Aurel Mîndrilă, de 32 de ani, a comis mai multe fapte penale, cele mai grave dintre ele având în centru femei. Faptul că a fost respins de-a lungul timpului l-a făcut să aibă o aversiune faţă de femei, iar ultimele fapte de la Timişoara nu fac decât să confirme această ipoteză.

Prima faptă îndreptată împotriva unei femei a avut loc în februarie 2001. La acea vreme, Aurel Mîndrilă a violat o femeie, iar procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuţi au emis mandat de arestare pe numele său. Măsura a fost menţinută până pe 26 aprilie 2001, când bărbatul a plecat acasă. Nu a stat prea mult, pentru că pe 12 mai 2001 a fost rearestat. De această dată, mandatul a fost emis de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, sub acuzaţiile de tentativă de omor şi tentativă de viol.

Cum a vrut să violeze şi să omoare o femeie cu afecţiuni psihice

Proaspăt ieşit din arest şi cercetat pentru viol, Aurel Mîndrilă s-a întors în Broşteni, într-o garsonieră care aparţinea părinţilor. Pentru că nu avea curent, bărbatul a plecat la Neagra, la Vasile Lipan Botezatu, pe care s-a oferit să-l ajute pentru a i se permite să locuiască în gospodăria acestuia.

Tot acolo, Aurel Mîndrilă a cunoscut-o pe Elena Dochiţa, o femeie cu afecţiuni psihice şi cu care a întreţinut şi raporturi sexuale. Pe 11 mai, Mîndrilă şi Botezatu au plecat la Vatra Dornei după cumpărături. Aurel Mîndrilă s-a întors ceva mai rapid, iar pe drum a întâlnit-o pe Elena Dochiţa, căreia i-a cerut să-l ajute la cărat bagajele. Ajuns acasă, bărbatul i-a propus Elenei să întreţină raporturi sexuale. Iniţial, femeia a acceptat, dar ulterior a spus că nu mai este de acord. Refuzul l-a înnebunit pur şi simplu pe Aurel Mîndrilă, care a ieşit afară, a pus mâna pe un topor şi a intrat în casă, unde i-a aplicat mai multe lovituri Elenei Dochiţa.

Femeia a fost lovită de mai multe ori în zona capului şi a mâinilor, iar agresorul a abandonat-o într-o baltă de sânge şi a încercat să dispară. Nu a fugit prea departe, pentru că a doua zi, pe 12 mai 2001, a fost prins şi pe numele său procurorii au emis mandat de arestare pentru tentativă de viol şi tentativă de omor. În urma agresiunii, Elena Dochiţa a scăpat ca prin minune, dar a rămas cu sechele pe viaţă, respectiv cu incapacitate de muncă de 20%.

În mod curios, la vremea respectivă, Aurel Mîndrilă nu a fost expertizat din punct de vedere psihiatric, deşi existau toate premisele pentru a bănui că va recidiva odată ieşit din închisoare.

A primit 20 de ani de condamnări

Pe numele lui Aurel Mîndrilă au fost deschise două procese. Primul dintre ele, vizând violul, s-a finalizat la Judecătoria Vatra Dornei şi s-a soldat cu condamnarea la şapte ani de închisoare. Al doilea proces a început la Tribunalul Suceava, iar soluţia a rămas definitivă la Curtea de Apel Suceava. Această instanţă l-a condamnat la zece ani de închisoare pentru tentativă de omor şi la trei ani de închisoare pentru tentativă de viol. Cele două pedepse s-au contopit, iar Mîndrilă avea de executat pedeapsa cea mai grea, de zece ani de închisoare.

Din Penitenciarul Botoşani, acolo unde a fost încarcerat, Aurel Mîndrilă a făcut cerere de contopire şi cu pedeapsa pronunţată pentru viol. Magistraţii din Botoşani au acceptat cererea sa, astfel încât din cei zece ani, respectiv şapte ani de închisoare, a rezultat că Mîndrilă trebuie să execute pedeapsa cea mai grea, de zece ani de închisoare. Acestei pedepse i s-a mai aplicat un spor de şase luni, rezultând în final o condamnare de zece ani şi şase luni de închisoare. Din această condamnare, bărbatul a executat aproape totul, fiind eliberat pe 28 decembrie 2010, cu un rest de pedeapsă de 281 de zile.

Nici în penitenciar Aurel Mîndrilă nu a fost usă de biserică. Pentru că a distrus nişte geamuri şi a provocat scandal, el a mai fost condamnat de Judecătoria Oneşti.

Şirul faptelor penale nu se opreşte aici. În 1997, Aurel Mândrilă a mai fost condamnat la trei ani de închisoare, de această dată pentru furt calificat.

Gelozia şi răzbunarea, mobilul înjunghierilor de la Timişoara

După ce a ieşit din puşcărie, Aurel Mîndrilă s-a mutat într-un sat din judeţul Mehedinţi, unde a trăit cu o femeie. Aceasta l-a părăsit în urmă cu câteva săptămâni, iar bărbatul, orbit de gelozie, a decis să se răzbune pe toate femeile.

Reţinut de poliţişti, el a declarat că a atacat patru femei, trei dintre acestea fiind internate în spital cu răni produse prin înjunghiere. În cadrul audierii, bărbatul a fost întrebat şi de prostituata de 42 de ani găsită moartă în aproprierea unei benzinării la ieşire din Timişoara. Femeia a fost găsită moartă în noaptea de duminică spre luni, poliţiştii descoperind urme de violenţă pe corpul acesteia, precum şi o plagă prin înţepare.

Mîndrilă a negat că ar avea vreo legătură cu moartea acesteia, deşi a spus că a fost în zona unde s-a petrecut această crimă.

În cazul celor trei femei pe care susţine că le-a înjunghiat, Mîndrilă este acuzat de tentativă de omor calificat.

Prima, o tânără în vârstă de 23 de ani, a fost înjunghiată, marţi la prânz, cu un cuţit în abdomen, în apropierea Pădurii Verzi, din zona UMT, fiind transportată de urgenţă la Spitalul Clinic Municipal din Timişoara. Ea le-a declarat poliţiştilor că a fost tăiată de un bărbat necunoscut, care apoi a fugit.

Marţi după-amiază, o altă femeie, în vârstă de 44 de ani, a fost înjunghiată în spate cu un cuţit, pe un bulevard din municipiul Timişoara, de un bărbat necunoscut, care apoi a fugit. Femeia a fost transportată la Spitalul Municipal din Timişoara cu o plagă înjunghiată în spate, ea primind îngrijiri medicale.

O a treia femeie, de 23 de ani, a fost înjunghiată în spate cu un cuţit, marţi după-amiază, pe bulevardul Cetăţii din Timişoara, ea fiind transportată tot la Spitalul Municipal.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Timiş, Andreea Cinteză, la scurt timp după acest atac, poliţiştii l-au prins pe Mîndrilă, pe acelaşi bulevard, el fiind suspectat de comiterea acestei agresiuni. Ţipetele femeii au fost auzite de un echipaj al Poliţiei Locale care l-a prins pe bărbat.


Poliţiştii locali au găsit asupra suspectului o pereche de mănuşi chirurgicale şi un cuţit şi le-au predat poliţiştilor Secţiei 4 pentru continuarea cercetărilor.

Mobilul faptelor l-ar fi constituit gelozia, determinată de împrejurarea că Mîndrilă ar fi fost părăsit de prietenă, iar agresarea persoanelor de sex feminin ar fi reprezentat „răzbunarea sa”.

Ieri după-amiază, judecătorii din Timiş au emis un mandat de arestare pentru 29 de zile pe numele lui Aurel Mîndrilă.




Festivalul „Cântecul Cetinii”, la Dorna Arini

La Dorna Arini va avea loc, în zilele de 20 şi 21 august, cea de-a XV-a ediţie a Festivalului “Cântecul Cetinii”. Manifestările vor începe sâmbătă, 20 august, la ora 18,00, cu un spectacol umoristic al trupei “Spitalul 9”, după care cei prezenţi vor avea parte de trei recitaluri pop – dance susţinute de solista Mădălina Candrea şi trupele Intensiv şi Bordo.

Duminică, 21 august, începând cu ora 14,00, pe scena amenajată în centrul comunei vor evolua Ansamblul folcloric „Brăduleţul” din Dorna Arini, Ansamblul folcloric „Trandafirul” din Calafindeşti, Ansamblul folcloric „Dorna Dorului” din Vatra Dornei, Ansamblul folcloric „Busuioc” din Sărata Galbenă, Republica Moldova, Ansamblul folcloric „Străjerii Bucovinei” din Pojorâta şi soliştii Ilioara Ştefănel, Teodora Buculei, Iulia Rusu, Diana Ivaşcu, Mădălina Crăciun, Laura Haidău, Ionuţ Candrea, Mădălina Candrea.

Spectacolul folcloric va fi încheiat de Angelica Flutur, Alexandru Brădăţan, Aurel Tamaş şi Viorica Macovei, seara urmând a se termina cu un foc de artificii.

Tot în cadrul Festivalului “Cântecul Cetinii”, la Dorna Arini va avea loc vernisajul expoziţiei de sculptură în lemn a profesorului Mihai Vleju, de la Clubul Copiilor şi Elevilor Vatra Dornei.


Aşa cum ne-au asigurat organizatorii, Consiliul Local al comunei Dorna Arini, Căminul Cultural “Savin Alexievici” din Dorna Arini şi Centrul Cultural “Bucovina” Suceava, pe toată durata festivalului se vor organiza jocuri şi concursuri. Prezentatorul manifestărilor va fi Doru Bighiu.


Bărbatul prins de poliţişti la Timişoara pentru că le-a înjunghiat pe cele trei femei, este din Vatra Dornei

Tânărul reţinut la Timişoara după ce a înjunghiat trei femei a fost arestat, miercuri, pentru 29 de zile, prin decizia magistraţilor de la Tribunalul Timiş. Bărbatul este cercetat pentru tentativă de omor calificat.

Aurel Mândrila, în vârstă de 33 de ani, din Vatra Dornei, cu domiciliul actual în satul Lucşa de Jos, judeţul Mehedinţi, a fost prins de poliţiştii locali din Timişoara marţi seara, după ce a înjunghiat o femeie. La scurt timp, el a fost prins şi dus la secţie. Pe drum, el le-a spus poliţiştilor care l-au capturat că este autorul celor trei înjughieri care au avut loc, marţi, în oraş. Poliţiştii locali au găsit asupra tânărului o pereche de mănuşi de cauciuc şi un cuţit.

El le-a declarat poliţiştilor că a săvârşit agresiunile pentru că a avut o decepţie în dragoste, iar de atunci nu mai suportă femeile. Bărbatul va fi supus şi unei expertize psihiatrice.

Tânărul fusese recunoscut de prima victimă, o tânără de 23 de ani, înjunghiată marţi dimineaţă. Ea a declarat poliţiştilor că este prietenul unei amice de-ale ei şi că acesta a amenţitat-o să-i lase prietena în pace.

Un al doilea atac s-a petrecut în jurul orei prânzului, victima fiind o femeie de 45 de ani, care a fost înjunghiată în apropierea locuinţei în timp ce revenea de la locul de muncă.


Cea de-a treia femeie a fost înjunghiată în jurul orei 18:00, iar strigătele ei de ajutor au fost auzite de o patrulă ce poliţişti comunitari care au reuşit să-l prindă pe agresor.

Aurel Mândrilă a avut o condamnare pentru tentativă de omor în Botoşani, în anul 2001, fiind eliberat în decembrie anul trecut.


Subvenţie de 250 de euro pe cap de animal pentru crescătorii de vaci de la munte

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Suceava a demarat, pe 16 august, campania de primire a cererilor de plată pentru subvenţiile pe cap de animal aferente crescătorilor de vaci din zonele defavorizate de munte, pentru acest an valoarea primei pe cap de animal fiind de 250 de euro.

În judeţul Suceava sunt 37 de localităţi incluse în categoria celor defavorizate, toţi crescătorii de vaci care îşi au domiciliul pe raza acestora putând solicita subvenţie pe cap de animal.

Cele 37 de localităţi sunt următoarele: Breaza, Brodina, Broşteni, Câmpulung Moldovenesc, Capu Câmpului, Cârlibaba, Ciocăneşti, Coşna, Crucea, Dorna Candrenilor, Dorna Arini, Frasin, Frumosu, Fundu Moldovei, Gura Humorului, Iacobeni, Izvoarele Sucevei, Mălini, Mănăstirea Humorului, Moldova - Suliţa, Moldoviţa, Ostra, Panaci, Poiana Stampei, Pojorâta, Putna, Râşca, Sadova, Slatina, Straja, Stulpicani, Suceviţa, Şaru Dornei, Ulma, Vama, Vatra Dornei şi Vatra Moldoviţei.


Centrele Locale ale APIA care vor prelua cererile fermierilor sunt deschise în Fălticeni, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vicovu de Sus şi Vatra Dornei, fiecare beneficiar putând depune cereri la centrul cel mai apropiat. De asemenea, cererile pot fi depuse şi la Centrul Judeţean Suceava al APIA, din municipiul reşedinţă de judeţ, în clădirea Direcţiei Agricole.


VatraDorneiLive.ro © Toate Drepturile Rezervate
We Vatra Dornei