Cupa Dornelor Editia a VI-a, 14-16 Octombrie 2011

Primăria Municipiului Vatra Dornei si CSM Dorna Vatra Dornei, în parteneriat cu Direcţia pentru Sport Suceava va invita sa participati in data de 15 octombrie 2011 la editia a - VI - a a Cupei Dornelor, ce va avea loc in fata primăriei, cu start la ora 12.00. Evenimentul are loc în cadrul manifestărilor Zilele Dornei (14-16 octombrie 2011).

PROBELE SI CATEGORIILE DE PARTICIPARE SUNT:

Cursa I - 800 m copile III si copii III

Cursa II - 1500 m copile I si copile II

Cursa III - 1500 m copii I si copii II

Cursa IV - 3000 m junioare si juniori III, II si I

Se acorda Trofeul Cupa Dornelor, premii in bani, diplome si medalii pentru fiecare castigator in parte al cursei la care concureaza, premii, medalii si diplome pentru locurile
2 si 3 precum şi diplome şi cadouri pentru locurile 4 - 6.

Premiile in bani se acorda la toate categoriile astfel:

Locul I 60 lei

Locul II 40 lei

Locul III 20 lei


Reprezentantii oficiali ai cluburilor sunt rugati sa confirme participarea pana la data de 14 octombrie 2011 la numarul de telefon 0743791419 - Prof. Cristian Prasneac. Pentru cei interesaţi de cazare, contactaţi aceeaşi persoana din timp.

Plutăritul pe Bistriţa, îndeltnicire „dezgropată“ după patru decenii

Plutaşii de odinioară transportau oameni sau lemne spre fabricile de cherestea, pe distanţe de sute de kilometri. Tradiţia a pierit după ce s-a dezvoltat transportul rutier. În prezent, pe Bistriţa mai ajung turiştii dornici de o aventură inedită.

Plutăritul a fost practicat sute de ani pe Valea Bistriţei Aurii. Pe vremuri, acesta reprezenta singura modalitate de transport a lemnului către marile oraşe unde erau fabrici de cherestea. Din vremurile de altădată, „ucise“ de dezvoltarea transportului rutier, au mai rămas câţiva plutaşi autentici, ale căror cunoştinţe mai servesc doar turiştilor dornici de o „croazieră“ pe apa Bistriţei. În comuna Ciocăneşti i-am găsit pe doi dintre ei.

Cu pluta până la Dunăre

Vasile Morari, de 70 de ani, ne-a povestit că a mers prima dată la plutărit la vârsta de 14 ani. „Am prins meseria asta de băiat mic. Mergeam cu tata de pe la 14 ani şi am făcut asta cam zece ani după aceea. Însă, în anul 1969, au apărut remorcile, iar lemnul a fost preluat de maşini“, îşi aduce aminte Vasile Morari. Coleg de breaslă i-a fost Vasile Raia, care a învăţat meserie la 13 ani de la tatăl său, când îl lua pe plutele care plecau pe Bistriţa.

„Mergeam cu lemnul pe apă de la Vatra Dornei spre fabricile din Bicaz, multe plute se duceau chiar până la Dunăre. Plecau de aici de pe Bistriţa, se întâlnea Bistriţa cu Siretul la Bacău şi de acolo ajungeau până la Dunăre. Mergeau sute de kilometri şi duceau sute de metri cubi de lemn“, povesteşte Vasile Raia. Startul la plutărit se dădea în primăvară, când se dezgheţau apele. Sezonul începea pe 15 martie şi se termina la 15 noiembrie. „Era foarte frumos. Toată vara, câteva luni de primăvara, de când se dezgheaţă apa şi până toamna târziu când îngheţa, în fiecare zi plecau plute, poate şi câte 20“, a continuat moş Vasile cu nostalgie.

Pentru pornirea plutelor, după ce erau asamblate, se foloseau haiturile, adică baraje construite în amonte de locurile de plecare, care aveau rolul de a aduna apa pentru un flux puternic de start. „Creştea apa şi odată cu apa se dădea drumul şi la plute. La haituri se făceau baraje cu porţi care se ridicau atunci când plutele trebuiau să plece“, mai spune Vasile Raia.

Marin Gheorghe face parte din aceeaşi breaslă şi ne-a povestit cum se construiau plutele în urmă cu 50 de ani. „Se făceau din buşteni de brad, de molid, tăiaţi la dimensiuni de 12 metri lungime. La buză aveau un caladeu de patru sau mai mulţi metri lăţime, iar huzura era de şapte metri. Pluta are trei cârme, două în faţă şi una în spate, pentru a ţine direcţia de mers“, ne-a explicat Marin Gheorghe. Pe unele plute era construită şi o vatră, un loc special pentru făcut focul unde se preparau bucatele pe parcursul drumului.

Un alt meseriaş este Constantin Cojocaru. Acesta a şi scos o carte, „Plutaşii de pe Bistriţa“, unde a scris atât despre evoluţia plutăritului în istorie, cât şi despre modul de construcţie a plutelor de-a lungul vremurilor.

De pe apă, direct la fabrica de cherestea

„Este singura carte din literatura de specialitate. Cartea a fost foarte bine primită de oamenii din domeniul exploataţiilor forestiere şi din transportul lemnului“, a spus mândru Constantin Cojocaru. Acesta îşi aduce aminte şi în prezent cum se făcea negoţ pe apa Bistriţei. „Veneau plutele de la Dorna sau de la Broşteni şi erau prinse la mal în Lunca, Mădei, Poiana Borcei sau Lungeni, unde erau mai multe schele de tranzit. Acolo, plutaşii predau plutele dragomanului de schelă şi alţi plutaşi le luau şi le duceau până la Piatra Neamţ, unde erau demontate şi intrau în fabricile de mobilă, de hârtie sau de cherestea. Altele mergeau până la Galaţi“, a povestit Constantin Cojocaru.

Turism cu pluta la cererea străinilor

În vremurile de astăzi, doar turiştii mai sunt interesaţi să facă o plimbare cu pluta pe Bistriţa, la fel ca altădată. Curse de acest gen se pot face doar în zona Broşteniului sau în apropierea Ciocăneştiului, unde sunt iniţiative de reînviere a acestei vechi tradiţii. „În 2007, am aflat la Congresul Internaţional al Plutaşilor din Munţii Pădurea Neagră că cercetătorii germani au scos la iveală ceva senzaţional despre noi. Ei au spus că primii plutaşi din Europa au fost aici, pe Valea Bistriţei Aurii, în anii 1200. Trebuie să valorificăm această moştenire şi de aceea vrem să reînviem plutăritul pe Bistriţa, pentru turişti“, a declarat Gheorghe Tomoioagă, primarul din Ciocăneşti. El vrea să construiască pe Bistriţa baraje din lemn, după vechile tradiţii, care să ajute la circulaţia plutelor. Are şi avantajul că în Ciocăneşti şi în împrejurimi încă mai sunt plutaşi veterani care ştiu meşteşugul construirii unei plute, dar şi mânuirea ei pe apă.


Cereri din străinătate

„Avem în fiecare an cereri din străinătate. Ne sună foarte mulţi turişti şi ne întreabă dacă organizam acest rafting cu pluta. Cred eu că în viitorul nu foarte îndepărtat vom reuşi să facem acest lucru“, a mai spus Gheorghe Tomoioagă.


Un elev din Vatra Dornei a încercat să jefuiască o bancă

Băiatul în vârstă de 17 ani a intrat în bancă cu un fes de culoare închisă cu intenţia de a fura. Acesta a fost oprit de agentul de pază, însă a fugit.

Totul s-a petrecut în urmă cu aproximativ două ore într-o bancă din Vatra Dornei, unde un elev în vârstă de 17 ani a încercat să fure o anumită sumă de bani.

Agentul de pază l-a surprins pe tânăr la timp pentru a-l împiedica să îşi ducă fapta la bun sfârşit, însă tânărul a fugit. Poliţiştii ajunşi la faţa locului l-au prins pe M.C., puştiul de 17 ani, din comuna Belceşti, judeţul Iaşi, în apropiere. Acesta este elev la Liceul Teoretic "Ion Luca" din Vatra Dornei.

"Se continuă cercetările sub aspectul tentativei la infracţiunea de tâlhărie, în funcţie de probele administrate în cauză urmând a se lua măsurile legale", a declarat comisarul şef Cristian Papuc, reprezentantul IPJ Suceava.




Ziua Muntelui la Vatra Dornei, cu acţiuni de ecologizare, întreceri sportive şi expoziţii de animale



Toţi iubitorii de natură sunt invitaţi să participe, în weekend, pe 1 şi 2 octombrie, la Ziua Muntelui – Ziua Apelor Curate, eveniment care se va concentra la Casa Muntelui din municipiul Vatra Dornei.

În organizarea Consiliului Judeţean Suceava, a Colegiului Medicilor Veterinari Suceava şi a nou-înfiinţatului Club „Eco Dorna”, Ziua Muntelui îşi propune mai întâi de toate să însemne ecologizarea râului Bistriţa şi a afluenţilor săi.

În aceste condiţii, sâmbătă, de la ora 8 dimineaţa şi până la 19.00, echipe de voluntari vor colecta deşeuri şi resturi menajere de pe malurilor Bistriţei şi ale afluenţilor săi, acţiunea urmând a se desfăşura concomitent în Cârlibaba, Ciocăneşti, Iacobeni, Vatra Dornei, Dorna Candrenilor, Coşna, Poiana Stampei, Dorna Arini, Şaru Dornei, Panaci, Crucea şi Broşteni.

„Este o acţiune de ecologizare în masă în care sunt implicaţi voluntari şi reprezentanţi ai primăriilor, lista participanţilor fiind în continuare deschisă. Gunoaiele vor fi selectate în saci şi, în funcţie de cantităţile strânse, primele trei echipe vor fi premiate. Dorim ca Bistriţa să devină cel mai curat râu din România, deoarece condiţii naturale sunt, totul depinde numai de noi”, ne-a declarat doctorul Petrea Dulgheru, preşedintele clubului „Eco-Dorna”.

Clubul a mai organizat până acum acţiuni de curăţare a râului Bistriţa, de asemenea la Iezerul Bistriţei efectuându-se şi o acţiune de populare cu păstrăv.

Tot sâmbătă, la Casa Muntelui Vatra Dornei se va desfăşura şi Cupa ecologiştilor la păstrăv, etapa de selecţie.

Întrecere de ciclism, demonstraţii hipice, expoziţii de animale şi produse cu vânzare

Duminică, în a doua zi a manifestării, urmează o serie de întreceri sportive şi expoziţii care au toate şansele să atragă un public numeros.

Dimineaţă, la 10.30, se va organiza Cupa ecologiştilor la ciclism, pe o distanţă de 22 de kilometri, pe traseul Ciocăneşti (Oiţa) - Casa Muntelui Vatra Dornei. De la 11.30 se va organiza finala Cupei ecologiştilor la păstrăv, în timp ce la ora 12.00 va debuta o expoziţie cu vânzare de animale. La Casa Muntelui, vizitatorii vor putea vedea bovine, ovine, cabaline şi câini din cele mai felurite rase. Un exemplu este rasa de vaci Charolaise, o rasă de carne ce a început să fie crescută cu succes şi în judeţul nostru.

Programul de duminică al manifestării mai cuprinde o cursă de river rafting pe râul Bistriţa, demonstraţii hipice (ora 13.00, Casa Muntelui), spectacole folclorice, expoziţii cu vânzare de produse agroalimentare, legume-fructe, furaje animale, utilaje agricole şi forestiere (firma Stihl), demonstraţii tăieri lemne. Organizatorii mai anunţă şi alte surprize, una dintre acestea fiind legată de curse de porumbei şi de avioane, aspect care depinde de cum va fi vremea.

Persoanele interesate să participe la acţiunea de ecologizare ori la una dintre competiţiile sportive sunt invitate să contacteze organizatorii la numerele de telefon 0722.888.696, 0731.133.399 sau 0744.204.240 ori să se prezinte direct la Casa Muntelui.


Încă un poliţist trimis în judecată pentru că s-a urcat băut la volan

Un agent-şef din cadrul Poliţiei municipiului Vatra Dornei a fost trimis în judecată, zilele trecute, fiind acuzat că s-a urcat băut la volan şi a provocat un accident rutier.

Cazul este făcut public la câteva zile după ce un alt poliţist, de data aceasta din cadrul structurii de poliţie de la Transporturi Feroviare, a fost dat pe mâna judecătorilor tot pentru că a condus un autoturism pe drumurile publice, deşi omul legii era în stare de ebrietate.

Săptămâna aceasta, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava au dispus trimiterea în judecată a poliţistului Marius Florin Ungurean (38 de ani), acuzat că pe data de 7 februarie a.c., în jurul orei 19:30, s-a urcat la volanul unui Fiat Doblo şi pe strada Argestru din Vatra Dornei a pierdut controlul asupra volanului şi s-a izbit violent cu maşina de doi arbori aflaţi în afara părţii carosabile.

Autoturismul a fost distrus aproape în totalitate, iar poliţistul rănit grav.

La spital, agentului-şef Ungurean i s-au recoltat probe de sânge, rezultatul acestora indicând o alcoolemie de 1,70 la prima probă (luată la spitalul din Dorna, la ora 20:15), respectiv 1,45 la cea de-a doua (recoltată la Spitalul Judeţean Suceava, la ora 22:15).

Ulterior, pe parcursul urmăririi penale, poliţistul a recunoscut că în ziua respectivă a consumat băuturi alcoolice, la aniversarea zilei de naştere a unui coleg.


Agentul-şef a declarat că nu îşi aminteşte împrejurările în care a părăsit localul în care a avut loc petrecerea respectivă şi împrejurările în care s-a produs accidentul.

Pentru că între cele două recoltări de sânge a trecut mai mult de o oră, aşa cum prevede legislaţia, s-a impus efectuarea unei expertize medico-legale privind calculul retroactiv al alcoolemiei, rezultatul fiind o alcoolemie teoretică între 1,75 -1,85 la mie.


VatraDorneiLive.ro © Toate Drepturile Rezervate
We Vatra Dornei