Spectacolul caritabil "CU DRAG, DE FLORII" are loc mâine la Casa de Cultură

Casa de Cultură ”Platon Pardău” Vatra Dornei și Orion Media invită toți iubitorii de folclor la spectacolul caritabil "CU DRAG, DE FLORII"!

Evenimentul va avea loc sâmbătă, 23 Aprilie 2016, de la ora 18.00, la Casa de Cultura "Platon Pardău" Vatra Dornei și va fi susținut de tinerii și talentații artiști ALEXANDRU BRĂDĂȚAN, VLĂDUȚA LUPĂU, ANGELICA FLUTUR, ANDREEA HĂISAN, NICU MÂȚĂ ȘI DANIEL POP.

Dacă nu v-ați luat încă bilet, acestea se mai pot procura de la Casa de Cultură "Platon Pardau" Vatra Dornei sau de la Restaurantul Lordinu. Prețul biletului este de doar 25 lei și având în vedere că toate fondurile strânse vor fi folosite în scop caritabil, chiar merită să participați la acest spectacol pentru că pe lângă ”porția” generoasă de folclor de calitate, aveți posibilitatea să faceți și o faptă bună în pragul Sărbătorilor Pascale.

Așadar, organizatorii vă așteaptă sa petreceți o frumoasa zi de Florii, alături de artiști frumoși și talentați !

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

Festivalul Dorna Art lansează înscrierile pentru prima ediție ”Arată-te la Dorna Art”

Festivalul Dorna Art lansează înscrierile pentru prima ediție Arată-te la Dorna Art, secțiune care are ca scop susținerea trupelor și artiștilor tineri.

Anul acesta la Arată-te la Dorna Art pot participa proiecte muzicale. Secțiunea vizează persoanele creative și talentate, care își doresc să beneficieze de vizibilitate și/sau să se lanseze.

Sunt acceptate trupe și artiști care au un proiect de orice gen muzical, fie că se află la prima apariție pe scenă, fie că au mai avut concerte până acum.

Trupele și artiștii vor trece printr-un proces de selecție, în urma căruia, câștigătorii vor avea ocazia să concerteze pe scena Dorna Art (29-31 iulie, la Vatra Dornei). Costurile privind transportul și cazarea vor fi asigurate de organizatorii festivalului.

Data limită pentru înscrieri este 1 iunie 2016.

Regulamentul concursului, precum și informații suplimentare despre Festivalul Dorna Art și secțiunea Arată-te la Dorna Art, găsiți pe www.dorna-art.ro și www.facebook.com/DornaArt !

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

Sf. Maslu la Parohia Neagra Șarului în duminica a patra din post, a Sf. Ioan Scăraru

După cum v-am informat și într-un articol anterior, a devenit deja o tradiție ca în fiecare an, pe parcursul Postului Paștelui, în parohiile bisericești din Țara Dornelor să se săvârșească Taina Sfantului Maslu de obște, în sobor de preoți. Astfel, în duminicile și sărbătorile din post, enoriașii sunt invitați să participe la aceste slujbe speciale, parohiile rotindu-se între ele în organizarea acestora.

Taina Sfântului Maslu este a șaptea Taină a Bisericii Ortodoxe și a fost instituită de însuși Mântuitorul când a trimis pe Sfinții Apostoli la propovăduire, zicându-le: ”Celor ce vor crede, aceste semne vor urma: în numele Meu, demoni vor izgoni, peste cei bolnavi își vor pune mâinile și se vor face sănătoși”. Astfel, Sfântul Maslu cu mai multi preoți, făcut cu credință și post pentru cei bolnavi și ungerea lor cu untdelemn sfințit formează cea mai puternică slujbă și rânduială de vindecare și alinare a bolilor sufletești și trupești.

În duminica trecută, a patra din Postul Paștelui și închinată Sf. Ioan Scăraru, a venit rândul Parohiei Neagra Șarului să găzduiască slujba prin care s-a săvârșit Taina Sfântului Maslu în sobor de preoți. Conform spuselor reprezentanților parohiei, la slujbă au fost prezenți peste 500 de credincioși și un număr de 25 de preoți slujitori.

Ziua de Duminică a început cu oficierea Sfintei Liturghii de către preoții slujitori ai Parohiei Neagra Șarului, Pr. Căileanu Mihai, Pr. Zelincă Radu și Pr. Țarcă Bogdan, iar ulterior, în jurul orei 13:30, a început sâvârșirea Sf. Maslu în sobor de preoți veniți de la majoritatea parohiilor din zonă. Slujba s-a oficiat în Biserica mare a parohiei, ce are hramul de Sf. Dimitrie, iar după citirea rugăciunilor și a celor șapte evanghelii specifice acestei slujbe, celor prezenți le-a fost adresat și un cuvânt de învățătură de către Părintele Paroh Zelincă Radu, apoi credincioșii fiind miruiți cu untdelemn sfințit.

După cum v-am precizat, duminica a patra din post este închinată Sfântului Ioan Scăraru, născut pe la sfârșitul secolului al VI-lea, cândva între anii 570-580, în Siria, și trecut la cele veșnice în ziua de 30 martie 649, în Muntele Sinai. Sfântul Ioan este cunoscut în toată lumea prin lucrarea numită "Scara", care se află inclusa și în volumul nouă, din seria "Filocalia". Mai multe detalii despre viața acestui sfânt puteți citi AICI !

Biserica din Neagra Șarului are o istorie foarte interesantă și vă prezentăm, în continuare câteva detalii preluate din „Monografia Parohiei Neagra Șarului” întocmită de Pr. Zelincă Radu:

Intre anii 1910-1916, pe terenul cumparat de credinciosi de la Matache Ciuteanu, zis Apopei, fiul preotului Alexandru Ciuteanu, s-a cladit biserica actuala din piatra si caramida . Biserica are forma de trefla cu trei turnuri, din care unul mare deasupra naosului, avand in interior inaltimea de 18 m. Lungimea bisericii este de 28 m, iar latimea la abside este de 16 m. Celelalte doua turnuri mici sunt in dreapta si in stanga intrarii in biserica, iar proiectul, sustin batranii satului, ar fi fost adus din Franta, insa informatia nu se afla in documentele scrise.

Pentru acoperirea cheltuielilor de zidire, obstea din Neagra, de pe vremea aceea, a vandut o oarecare suprafata de padure in valoare de 15.000 lei Societatii Bradul, din comuna Galu - Neamt., iar restul banilor au fost donati de credinciosi.

In vara anului 1916 biserica era terminata si inzestrata cu toate cele necesare, fiind zugravita in interior cu pictura in ulei executata de pictorul I. I. Luchian, din Targu Neamt. Ea urma sa fie sfintita de Sfantul Dumitru la 26 octombrie 1916, dar intre timp a izbucnit razboiul si tarnosirea n-a mai avut loc. Armatele inamice austro-ungare au invadat comuna intre 15-20 august 1916 si au dat foc atat la biserica veche din cimitir cat si la cea noua. Biserica Veche, fiind din lemn, a ars pana in temelie cu toate podoabele din ea, iar biserica noua fiind de zid a rezistat, dar au ars in interior catapeteasma, cafasul, precum si toate celelalte obiecte de cult. Focul nu a putut fi stins deoarece populatia era evacuata in comuna Draceni fostul judet Baia, precum si la Lespezi, Radaseni, Cotargasi si alte localitati .

In anul 1918 s-a inceput renovarea besericii, iar in anul 1920 pictorul Luchian revine pentru a restaura pictura, atat cat s-a putut, pentru ca in 1923 biserica sa fie sfintita, avand ca ocrotitor pe Sfantul Mare Mucenic Dimitrie. Pictura din interiorul bisericii a fost restaurata in anii 1965 - 1966 de catre pictorii Vasile Pascu din Focsani si Constantin Negrescu din Roman, iar in anul 1998 de catre pictorul Nicolae Gavrileanu din Gura Humorului.

Marimea dar mai ales frumusetea bisericii, a facut ca dupa slujba de sfintire, din anul 1923, Parintele Protoiereu de pe vremea aceea sa exclame: „Fratilor, o mana de oameni, aveti aici in creier de munte, in inima de codru, nu o bisericuta si nici o biserica, ci, o catedrala mareata si impunatoare” .

Paraclisul sau , , Bisericuta de iarna”, cum mai este denumita de catre credinciosi, a fost construita din lemn intre anii 1995-1997, avand forma de nava. Interiorul ei este captusit cu lambriu din lemn imbracat cu icoane, iar exteriorul este lucrat in termosistem. Paraclisul il are ca ocrotitor pe Sfantul Ierarh Nicolae.

Clopotnita a fost zidita in anul 1927 in forma de turn patrat cu contra-forturi, la cele patru colturi. Are patru clopote in greutate de 30kg. , 170kg. , 510kg. si 1300kg. , fara sistemul de prindere. Atit biserica cit si clopotnita sunt acoperite cu tabla.

In curtea bisericii se mai afla o casa de agape construita din lemn intre anii 2000-2001, cu o capacitate de 300-400 de persoane, precum si o magazie pentru lemne donate si lucrate de credinciosii din parohie.

Primul slujitor al bisericii a fost un monah cunoscut sub numele de Parintele Gherasim, apoi au urmat preotii: Alexandru Ciuteanu, Toader Gheorghiu, Vasile Marcoci, monahul Sturza, Vasile Hojbota, Vasile Cojoc, Virgil Ursachi, Iorgu Petrovici, in prezent fiind slujitori preot paroh Mihai-Viorel Cailean, preot slujitor Radu Zelinca si preot slujitor Tarca Bogdan.

Scriitorul Mihail Sadoveanu a indragit mult aceste locuri pe care le-a vizitat adesea in tineretile sale. A publicat chiar un volum cu titlul "Neagra Sarului", iar lucrarea sa "Dumbrava minunata" a fost scrisa tot aici .

Se spune ca insusi Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, ar fi vizitat Neagra si cu ocazia aceasta a vorbit din foisorul casei preotului Ciuteanu, catre poporul adunat aici.

In curtea bisericii se mai afla cavoul cu ramasitele pamantesti ale Generalului Gheorghe Manoliu si ale familiei sale care a trait pe aceste meleaguri.

Mai multe detalii despre această monografie puteți citi AICI !

Vă prezentăm câteva fotografii din timpul slujbei de Sf. Maslu:

Personalități de prestigiu la Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti

Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural Bucovina, Primăria şi Consiliul Local Ciocăneşti organizează, în zilele de 16-17 aprilie a.c., în cadrul programului „Paştele în Bucovina”, cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti.

La ediţia din acest an, care se desfăşoară „Sub Zodia Artelor”, organizatorii au invitat la Ciocăneşti personalităţi artistice reprezentative cum sunt actorul Ion Caramitru şi interpreta de muzică populară Maria Dragomiroiu.

Programul manifestărilor este următorul: sâmbătă, 16 aprilie, după deschiderea oficială a festivalului (ora 11.30), la Şcoala Gimnazială Ciocăneşti se va desfăşura cea de-a IV-a ediţie a Concursului „Tradiţie - Valoare sacră”, iar Casa de Cultură „Florin Gheucă” va găzdui Concursul de Încondeiere „Dr. Anton Setnic”, lansări de carte şi un simpozion (orele 12.00-14.00).

La Casa de Cultură „Florin Gheucă”, care între orele 12.00-15.30 va găzdui Târgul de Ouă Încondeiate, este programat, la ora 12.30, vernisajul expoziţiei de pictură „Spaţialitate şi volumetrie în arhitectura tradiţională bucovineană”, realizată de artistul plastic Radu Bercea (30 de lucrări în acuarelă, cu biserici, mănăstiri şi case tradiţionale din Bucovina).

La ora 13.00, pe platoul de festivităţi din localitate, va fi prezentată expoziţia-concurs „Coşul pascal”, iar de la ora 14.30, după slujba de sfinţire a festivalului şi prezentarea mesajului oficialităţilor, va avea loc primirea oficială în Academia Artelor Tradiţionale a meşterului popular Silvia Şcheul şi acordarea diplomelor pentru păstrarea motivelor tradiţionale ciocăneştene.

După-amiază, la ora 15.15, este programat concertul de muzică folk „Ochii albaştri ai lui Dumnezeu” prezentat de Ştefania Iacob, iar la ora 16.15, actorul Ion Caramitru şi muzicianul Aurelian Octav Popa vor susţine spectacolul „Dor de Eminescu”.

La ora 17.30 vor avea loc festivităţile de premiere ale concursurilor festivalului, iar seara (ora 20.00) participanţii vor avea parte de un concert de muzică de cameră („Muzicamerfest - compromisuri muzicale”) şi un recital cu arii din opere celebre (ora 21.00), susţinut de tenorul sucevean Sorin Ursan Delaclit.

Duminică, 17 aprilie, începând cu ora 8.00, la bisericile din comună va fi oficiată Sfânta Liturghie, iar între orele 11.00-17.00, la Casa de Cultură „Florin Gheucă” va continua Târgul de Ouă Încondeiate.

La ora 14.00, David şi Miruna Ţăran şi Ana Maria Chiloti vor interpreta cântece religioase, la ora 14.30 va avea loc concertul susţinut de Maria Dragomiroiu, iar la ora 17.00 organizatorii vor anunţa închiderea festivalului.

CITEȘTE MAI MULTE PE: MonitorulSV.ro

Expoziţia de pictură „Anotimpuri şi locuri” la Vatra Dornei

Salonul Alb al Casei de Cultură „Platon Pardău” din municipiul Vatra Dornei găzduieşte, în intervalul 18 aprilie - 15 mai 2016, expoziţia de pictură cu genericul „Anotimpuri şi locuri”, a artistului plastic David Croitor.

Vernisajul expoziţiei este programat pentru luni, 18 aprilie, ora 17.00. Expoziţia, care va fi prezentată la vernisaj de prof. Viorica Ostaficiuc, va putea fi vizitată în perioada menţionată de luni până vineri, între orele 8.00 - 16.00.

CITEȘTE MAI MULTE PE: MonitorulSV.ro

Programul “Paştele în Bucovina” 2016 a fost definitivat

Administraţia judeţeană a finalizat programul „Paştele în Bucovina” 2016. Evenimentele organizate în 2016 în cadrul acestui proiect vor începe cu „Festivalul ouălor încondeiate”, care va avea loc în perioada 16 – 17 aprilie în comuna Ciocăneşti, şi vor continua pe 19 aprilie, cu deschiderea Târgului de Paşte din Gura Humorului, eveniment ce va avea loc pe esplanada Muzeului Obiciurilor Populare din Bucovina din acest oraş.

Un eveniment nou inclus anul acesta în proiectul „Paştele în Bucovina” va avea loc în Suceviţa vineri, 22 aprilie a.c., de la ora 19:00, când la Casa Avram şi mai multe gospodării din comună vor fi aprinse focurile tradiţionale din ajun de Sfântul Gheorghe.

Evenimentele vor continua în Suceava, cu deschiderea Târgului de Paşte de pe esplanada Casei de Cultură, care va avea loc începând de pe 23 aprilie a.c. şi până marţi, 3 mai, între orele 10:00 şi 20:00. În program mai sunt incluse şi Târgurile de Paşte ale meşterilor populari de la Shopping City Suceava şi Iulius Mall Suceava, care vor avea loc în perioada 23 – 29 aprilie, respectiv 26 – 30 aprilie 2016.

Un alt festival al ouălor încondeiate va avea loc în comuna Moldoviţa, în data de 24 aprilie, începând cu ora 12:00, şi tot în aceeaşi zi, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Dorneşti va fi organizat un spectacol de colinde pascale.

Evenimentul de anul acesta intitulat „Drumul ouălor încondeiate” se va desfăşura în perioada 25 – 29 aprilie a.c., fiind propuse patru rute.

Astfel, Ruta 1 va avea traseul Suceava – Vama – Câmpulung Moldovenesc – Sadova – Paltin – Vatra Moldoviței – Moldovița – Sucevița – Marginea – Vicovu de Jos – Straja – Brodina – Brodina de Jos – Izvoarele Sucevei – Moldova Sulița – Breaza – Fundu Moldovei – Pojorîta – Suceava, în timp ce ruta 2 va fi pe traseul Suceava – Rădăuți – Marginea – Sucevița – Moldovița – Vatra Moldoviței – Vama – Suceava.

A treia rută propusă este Suceava – Ciocănești – Cârlibaba – Izvoarele Sucevei – Moldova Sulița – Breaza – Fundu Moldovei – Pojorâta – Suceava, iar cea de-a patra va fi pe traseul Suceava – Vama – Vatra Dornei – Coșna – Poiana Stampei – Vatra Dornei – Dorna Arini – Crucea – Holda – Ostra – Stulpicani – Frasin – Suceava.

În Joia Mare, pe 28 aprilie, la Biserica „Sf. Mihail şi Gavril” din Poiana Stampei va fi oficiată o slujbă religioasă, după care la Casa de cultură din comună va avea loc deschiderea Târgului de Paște, urmată de un concert pascal, o expoziție cu vânzare și ateliere de încondeiat ouă şi o expoziție gastronomică, ziua încheindu-se cu „Focul din Joia Mare”.

Şi anul acesta, duminică 30 aprilie, la capela Sfânta Vârvara din salina Cacica va avea loc „Învierea din adâncuri”.

„Paştele în Bucovina 2016” se va încheia duminică, 8 mai, cu Festivalul folcloric „Flori de mai”, din Iaslovăţ, şi cu un spectacol de cântece pascale, care va fi organizat la biserica „Sfânta Treime” din Arbore.

CITEȘTE MAI MULTE PE: SVnews.ro

IPS Teodosie aniversează instalarea ca Arhiepiscop al Tomisului

Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie aniversează vineri, 08 aprilie 2016, instalarea ca Arhiepiscop al Tomisului. Înaltpreasfinţia Sa s-a născut în 12 decembrie 1955, în Vatra Dornei, jud. Suceava, fiind „ultimul din cei 17 copii, dintre care 10 în viaţă, ai familiei de agricultori harnici şi buni creştini, Procopie şi Elisabeta Petrescu”, la botez primind numele Macedon.

A urmat şcoala primară în Dorna-Arini, Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ 1971-1976 şi Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (1976-1980), cu licenţă în Teologie; cursuri de doctorat, specializarea Studiul Biblic al Vechiului Testament şi Limba ebraică, la acelaşi Institut (1977-1981) şi la Universitatea Birmingham – Anglia (1 octombrie 1992-1 aprilie 1993); în paralel, a îndeplinit mai multe încredinţări: cântăreţ bisericesc la mănăstirea Antim din Bucureşti (noiembrie 1982 – octombrie 1986); asistent la Secţia Practică, Facultatea de Teologie din Bucureşti (din 1 octombrie 1986).

A fost închinoviat ca frate la schitul Crasna, jud. Prahova (1987) şi tuns în monahism (1990) cu numele Teodosie; hirotonit ierodiacon pe seama Paraclisului Sfânta Ecaterina al Facultăţii de Teologie din Bucureşti, iar mai târziu ieromonah (martie 1992), când a fost şi hirotesit protosinghel; la începutul anului 1994 a fost hirotesit arhimandrit; la 22 martie 1994 a fost ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, cu titlul Snagoveanul şi hirotonit arhiereu la 3 aprilie 1994; în iulie 1999 a obţinut titlul de doctor în Teologie al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, cu teza: Cartea Psalmilor şi importanţa ei pentru viaţa pastoral-misionară a Bisericii; doctor în Muzică (2005).

La Bucureşti a desfăşurat o impresionantă activitate în toate domeniile vieţii bisericeşti, ceea ce a făcut ca, în 21 februarie 2001, Colegiul Electoral Bisericesc să-l aleagă în istoricul scaun arhiepiscopal de la Tomis (Constanţa); s-a implicat în activitatea pastoral-misionară şi de asistenţă socială la Bucureşti şi Constanţa; a reactivat mănăstiri şi schituri, a înfiinţat aşezăminte monahale; s-a implicat în înfiinţarea unei Şcoli de cântăreţi bisericeşti la Seminarul Teologic din Bucureşti, a trei noi seminarii teologice monahale la mănăstirile Căldăruşani, Cernica şi Pasărea, şi a unui seminar în Giurgiu; a înfiinţat Seminarul Teologic Dionisie Exiguul şi Şcoala de cântăreţi bisericeşti Gherontie Nicolau, amândouă în Constanţa; supraveghează procesul de învăţământ al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Universitatea Ovidius din Constanţa ca profesor şi, o vreme, şi ca decan; conducător de doctorat; a participat ca delegat al Bisericii noastre la activităţi pastorale şi culturale în SUA şi în Europa.

A desfăşurat o bogată activitate ştiinţifică, ce s-a concretizat în temeinice lucrări precum: Cartea Psalmilor şi importanţa ei în viaţa pastoral-misionară a Bisericii (teză de doctorat publicată în 2001 şi 2008), Muzica Vechiului Testament (2001), Viaţa iudeilor oglindită în Psaltirea lui David (2001), Psaltirea cu explicaţii şi adnotări asupra termenilor biblici (2001), Psaltirea ilustrată (2002), Mărturii ale vieţii creştine dobrogene (2004), Mitropolia Tomisului (în colaborare cu Adrian Rădulescu, 2004); numeroase studii şi articole în diferite periodice bisericeşti; este membru în diferite asociaţii şi organizaţii bisericeşti, culturale şi sociale.

CITEȘTE MAI MULTE PE: CrestinOrtodox.ro.ro

Conferinţa Naţională Salvamont se organizează la Vatra Dornei

Vatra Dornei va fi gazda Conferinţei Naţionale Salvamont, eveniment care se va derula în perioada 25-27 aprilie. Ultima manifestare de acest gen s-a derulat la Vatra Dornei în 1985, astfel încât acţiunea de la finalul acestei luni poate fi considerată una de referinţă pentru salvamontiştii din această parte a ţării.

„Este o responsabilitate mare pentru noi să organizăm un astfel de eveniment, dar sunt convins că totul va fi ca la carte. Serviciile oferite de reprezentanţii Salvamont au salvat sute de vieţi, iar de multe ori fiecare secundă contează enorm. De aceea, trebuie să fim pregătiţi mereu şi să alegem cele mai bune soluţii, iar o întâlnire cum este cea de la finalul lunii aprilie nu poate fi decât extrem de utilă”, a explicat Petrică Ariciuc, şeful Salvamont Vatra Dornei.

Suceava este unul din cele 24 de judeţe din România în care există servicii Salvamont şi chiar dacă intervenţiile nu sunt foarte spectaculoase şi numeroase, acestea au fost mereu extrem de utile.

CITEȘTE ARTICOLUL COMPLET PE: MonitorulSV.ro

Vasile Șeicaru, Vasile Mardare și Victor Hoaja, la Vatra Dornei

În această lună, iubitorii muzicii folk îi pot vedea pe 14 aprilie, începând de la ora 18:00, în sala de spectacole a Casei de Cultură „Platon Pardău” din Vatra Dornei, pe îndrăgitul artist Vasile Șeicaru, fost membru al Cenaclului Flacăra, Vasile Mardare, unul din cei mai cunoscuți interpreți de muzică folk și Victor Hoaja, membru al grupului Armonia Group.

Bilete se pot achiziționa de la sediul Casei de Cultură, de luni până vineri, între orele 08:00-16:00. Prețul unui bilet este de 15 lei.

Tabără de aventură și creație pentru juniori organizată la Vatra Dornei

Euroski anunță organizarea, la Vatra Dornei, a unei tabere de aventură și creație pentru juniori. Vă redăm comunicatul făcut de organizatori:

SUMMER ADVENTURE CAMP este o tabara outdoor premium, organizata in conditii profesionale, destinata copiilor cu varste cuprinse intre 8 si 14 ani. Calitatea premium pe care o oferim garanteaza un sejur montan activ, individualizat copiilor, care presupune desfasurarea de activitati de agrement outdoor la cel mai inalt nivel, asigurarea unor conditii de cazare si masa excelente, respectiv utilizarea de echipamente specifice, certificate.

Perioada: 24 - 29 IULIE 2016 (Vatra Dornei)

TARIF: 980 RON.

Tariful include: Cazare in pensiune 3 stele cu pensiune completa (3 mese pe zi) / activitati tematice / echipamente conexe / tricou personalizat si certificat de participare Summer Adventure Camp.

Locuri disponibile: 26

Mai multe detalii despre eveniment puteți obține accesând pagina de facebook a Euroski sau site-ul de prezentare www.euroski.ro !

Duminica aceasta s-a săvârșit Sfântul Maslu de obște la Parohia Șaru Dornei

A devenit deja o tradiție ca în fiecare an, pe parcursul Postului Paștelui, în parohiile bisericești din zona Dornei să se săvârșească Taina Sfantului Maslu de obște, în sobor de preoți. Astfel, în duminicile și sărbătorile din post, enoriașii sunt invitați să participe la aceste slujbe speciale, parohiile rotindu-se între ele în organizarea acestora.

Taina Sfântului Maslu este a șaptea Taină a Bisericii Ortodoxe și a fost instituită de însuși Mântuitorul când a trimis pe Sfinții Apostoli la propovăduire, zicându-le: ”Celor ce vor crede, aceste semne vor urma: în numele Meu, demoni vor izgoni, peste cei bolnavi își vor pune mâinile și se vor face sănătoși”. Astfel, Sfântul Maslu cu mai multi preoți, făcut cu credință și post pentru cei bolnavi și ungerea lor cu untdelemn sfințit formează cea mai puternică slujbă și rânduială de vindecare și alinare a bolilor sufletești și trupești.

În Duminica a treia din post, cea a Sfintei Cruci, a venit rândul Parohiei Șaru Dornei să organizeze sluba de Sf. Maslu. După cum v-am informat într-un articol anterior, cu această ocazie au fost aduse spre închinare de la Constanța, cu binecuvântarea IPS Teodosie, și Moaștele Sfântului Mare Tămăduitor Pantelimon, pelerinajul la acestea începând încă de vineri seara.

Ziua de Duminică a început cu oficierea Sfintei Liturghii oficiată de preoții slujitori ai Parohiei Șaru Dornei împreună cu diaconii Arhiepiscopiei Tomisului, însoțitori ai Sfintele Moaște, iar ulterior, în jurul orei 13, a început sâvârșirea Sf. Maslu în sobor de preoți veniți de la majoritatea parohiilor din zonă, pe lângă aceștia fiind prezent și Părintele Protopop, Aurel Goraș. Pentru că vremea a permis și pentru a se evita aglomerația, fiind multă lume prezentă, slujba s-a oficiat în aer liber, în curtea bisericii. După citirea rugăciunilor și a celor șapte evanghelii specifice acestei slujbe, celor prezenți le-a fost adresat și un cuvânt de învățătură de către Părintele Protopop Goraș și de către Părintele Emanuel Antone, slujitor la Parohia Șaru Dornei, iar apoi, credincioșii au fost miruiți cu untdelemn sfințit.

Totodată, toți cei prezenți au putut vedea și care este stadiul lucrării la pictura noii biserici care se construiește în comuna Șaru Dornei, aceasta fiind deschisă celor interesați.

Vă prezentăm câteva fotografii de la acest eveniment și mai facem precizarea că în duminica care urmează, a patra, este rândul Parohiei Neagra Șarului să găzduiască slujba de Sf. Maslu.

Dornenii sunt invitați la o campanie de ecologizare

Grupul Vatra Dornei Tineret (VDT), împreună cu Salvamont Vatra Dornei, vă invită vineri, 15 aprilie 2016, de la ora 9:00, în fosta Lunca Dornelor, la o campanie de ecologizare a zonei „Drumul Tătarilor”. Sunt așteptați toți dornenii cărora le pasă și care sunt dispuși să ofere o mână de ajutor, sloganul manifestării fiind „Natura nu e un loc de vizitat. E acasă ...”

Este anunțată participarea sigură a Salvamontului Dornean, a membrilor grupului VDT, precum și a elevilor de la Liceul Teoretic „Ion Luca”, Liceul Tehnologic „Vasile Deac” și Școlile Generale I, II și IV.

Pentru mai multe detalii despre eveniment puteți accesa pagina de Facebook a acestuia, AICI !

Comuna Dorna Arini se promovează turistic prin ”Cobza de Vacanță” - VIDEO

Comuna Dorna Arini, ce pune la bătaie o zestre remarcabilă a peisajelor, mănăstirilor și obiceiurilor bucovinene, vrea sa își facă renume în țară și peste hotare și, astfel, beneficiază de promovare turistica în cadrul unui proiect finanțat cu fonduri europene care a fost demarat acum aproximativ 4 ani de către actualul primar al comunei, Ioan Moraru. Și pentru că are personalitatea ei distinctă, comuna Dorna Arini nu-și strigă frumusețea cu buciumul bucovinean, ci cu tradiționala cobză.

“Cobza de vacanță la Dorna Arini” este brand-ul localității, și are sarcina de a aduce celebritate locului, în schimbul a circa 150 de mii de euro. Nu e tocmai o misiune imposibilă, dacă luăm la rând minunățiile pentru care turiștii din toată Europa, nu doar din Romania, străbat și în prezent mii de kilometri.

Mănăstirile ortodoxe din regiune impresionează atât prin vechimea lor, cât și prin arhitectura lor: Mănăstirea Piatra Tăieturii, Schitul Mestecăniș sau Schitul Podu Coșnei. La câțiva km de Vatra Dornei, se pot vizita vestitele lăcașuri de cult: Mănăstirea Putna, Sucevița, Moldovița, Voroneț și Humor.

În comuna Dorna Arini, la poalele Dealului Bârnărel, se află Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului, ctitorită de IPS Teodosie Tomiteanul, Arhiepiscopul Tomisului. Mănăstirea este ridicată în întregime din lemn, ceea ce o îi oferă statutul de monument unic în țara noastră.

Totodată, este cunoscută și pentru clopotnița din lemn, care are o înălțime de 60 de metri și găzduiește 24 de clopote, dintre care cel mai mare cântărește 5 tone.

Dar sufletul locului nu stă însă în gravitatea vieții monahale, ci este reprezentat, mai degrabă, de cobză, un simbol cu nenumărate tâlcuri la Dorna Arini, care sugerează bogăția experienței pe care o trăiești pe aceste meleaguri.

Pe lângă instrumentul muzical consacrat, cobza mai semnifică în Bucovina și coșul artizanal tradițional, dar și o spectaculoasă specialitate culinară cu păstrăv.

La Dorna Arini, cobzarii se reunesc în fiecare an, în cadrul festivalului național al Cântecului Cetinii de la sfârșitul verii.

Iarna, turiști din toată țara și din străinătate se strâng în vatra satului pentru Festivalul de tradiții și obiceiuri de iarnă, organizat în cea de-a treia zi de Crăciun.

De asemenea, din Dorna Arini este posibil accesul în mai multe masive montane: Giumalău (prin Rusca și din Cheile Zugrenilor), Rarău (din Cheile Zugrenilor și Chiril), Munții Bistriței (prin Dorna Arini și Rusca), Pietrosul Bistriței (prin Cheile Zugrenilor, Cozănești și Rusca). Localitățile învecinate cu aceasta sunt Ortoaia, Rusca, Șaru Dornei și Vatra Dornei.

Sunt populare și activitățile în aer liber, precum echitația, drumețiile, plimbarea cu pluta, ciclismul montan, etc.

La conferința de presă de finalizare a proiectului, din vara anului trecut, primarul Ioan Moraru a declarat: „Am dorit şi cred că am reuşit într-o bună măsură să contribuim la dezvoltarea economică a comunei Dorna Arini într-o manieră în care bogăţiile sale naturale şi culturale să fie în egală măsură apreciate în prezent şi păstrate pentru generaţiile viitoare cu respectarea principiilor dezvoltării durabile şi ale protecţiei mediului. În cei mai bine de patru ani cât a durat implementarea acestui proiect am reuşit să dezvoltăm capacitatea administrativă a Primăriei comunei Dorna Arini prin implicarea personalului din primărie, am implementat pachetul de promovare turistică al comunei Dorna Arini şi am organizat două ediţii ale Festivalului Naţional ”Cântecul Cetinii”. De asemenea, s-a reuşit păstrarea locurilor de muncă permanente în turism şi chiar crearea de noi locuri de muncă, dar şi creşterea volumului investiţiilor în dezvoltarea sectorului turistic la nivelul comunei”.

Vă prezentăm în continuare câteva filme documentare, preluate de pe site-ul oficial al proiectului, www.cobzadevacanta.ro, care exprimă cel mai bine cele detaliate mai sus. Vizionare plăcută !

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - SPOT TV

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - FILM DOCUMENTAR

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - VARA

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - TOAMNA

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - IARNA

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - PRIMĂVARA

"Cobza de Vacanță la… Dorna Arini" - CE ESTE O COBZĂ

Mai multe detalii despre proiect și despre comuna Dorna Arini găsiți pe www.cobzadevacanta.ro !

Moaștele Sfântului Pantelimon vor ajunge la Parohia Șaru Dornei

Parohia Șaru Dornei informează pe toți cei interesați că în săptămâna a III-a din Postul Paștilor, între 01 - 03 Aprilie 2016, vor fi aduse spre închinare, de la Constanța, cu ajutorul și binecuvântarea IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, moaștele Sfântului Pantelimon, Mare Tămăduitor de Boli. Detalii despre programul slujbelor puteți vedea în imaginea de mai jos:

La Casa de Cultură „Platon Pardău” se joacă spectacolul „Moara cu noroc”

Teatrul Municipal „Bacovia” din Bacău prezintă vineri, 25 martie a.c., de la ora 17.00 și 19:00, pe scena Casei de Cultură „Platon Pardău” din Vatra Dornei, spectacolul cu piesa „Moara cu noroc”, o dramatizare după nuvela lui Ioan Slavici, în regia lui Marius Gilea.

În rolurile principale: Ştefan Ionescu (Ghiţă), Bogdan Matei (Lică Sămădăul), Alina Simionescu (Ana), Alexandru Zob (Pintea), Nela Zare (soacra), Dumitru Rusu (Marti), Nina Ionescu (Uţa), alături de actorii Secţiei de Animaţie, Ion Cosa, Mihai Chihaia şi Tiberiu Gabor Bitere.

Scenografia aparţine lui Vladimir Turturică, iar muzica originală, de factură modernă, este semnată de Călin Grigoriu.

„Este un spectacol modern, dinamic, în acelaşi timp păstrează şi notele specifice teatrului clasic... Este o poveste, o dramă, jucată cu dinamism, rolurile aducând actorii la maximum de performanţă”, declara Anca Sigartău, managerul Teatrului Municipal „Bacovia”.

Biletele s-au pus în vânzare la Casa de Cultură „Platon Pardău”, cu preţul de 15 lei.

SURSA: MonitorulSV.ro

EARTH HOUR - Ora Pământului se sărbătorește și la Vatra Dornei

54 de orașe din România au anunțat deja participarea la evenimentul global Ora Pământului (Earth Hour), prin stingerea simbolica a luminilor și evenimente dedicate. WWF-România încurajează indivizi și organizații, companii, instituții publice și centre culturale din toată țara să stingă lumina timp de o oră, astăzi, 19 martie, la ora locală 20:30.

De pe site-ul oficial al evenimentului, Ora-Pamantului.ro, aflăm că: „Anul acesta mesajul și îndemnul nostru pentru comunitatea Earth Hour din România este, în continuare, „Dăruiește naturii din energia ta”. Îi invităm pe români să stingă luminile în case și să iasă la o tură cu bicicleta, o alergare scurtă sau o simplă plimbare simbolică prin oraș, împreună cu prietenii, vecinii, familia, colegii. În loc să consumăm energie acasă, putem alege să dăruim propria energie, în aer liber. La nivel de orașe, provocăm autoritățile și asociațiile locale să organizeze, pe parcursul lunii martie, acțiuni de mediu care să culmineze pe 19 martie cu o tură de biciclete, pe un traseu prestabilit, unde să se adune toți cetățenii preocupați de poluare și de aglomerarea din orașe.”

În Vatra Dornei, inițiativa a fost luată de către Serviciul Salvamont, în frunte cu Petrică Ariciuc, care organizează în această seară începând cu orele 20:30 un tur al stațiunii Vatra Dornei tinându-se cont de recomandările făcute de organizatori și anume:

- Echipament obligatoriu: Lanternă / Lumânare

- Mijloace de deplasare acceptate: Bicicletă, Cărucior, Role, Cal, Trasură, Troler, ...

- NU SUNT ACCEPTATE MIJLOACE DE TRANSPORT MOTORIZATE SAU PROPULSATE ELECTRIC

Locul de intâlnire este sediul Salvamont Vatra Dornei din incinta Casei de Cultură. Detalii se găsesc și pe pagina de facebook a evenimentului: VEZI AICI

Mai jos puteți urmări clipul oficial Earth Hour 2016:

Detalii despre campania națională sunt disponibile pe www.ora-pamantului.ro, iar pentru a afla noutăţi despre campania internaţională accesaţi www.earthhour.org.

Cum arăta Vatra Dornei în anii 80 față de 2016 ... Vezi un documentar despre Vatra Dornei de altădată si spune-ti parerea !

Vă propunem să vizualizați un documentar despre Vatra Dornei și restul Tării Dornelor realizat în anii 80 și intitulat „Vatra Dornei - Drumuri și Confluențe”, care prezintă aspectul și atracțiile stațiunii din acele timpuri, detalii despre viața oamenilor, despre activitatea economica, ... , etc.

După ce vizualizați filmulețul vă invităm să vă spuneți părerea, în secțiunea de comentarii, în legătură cu felul în care a evoluat, sau nu, orașul nostru din anii 80 și până astăzi, în 2016. Arată orașul mai bine astăzi sau era mai agreabil în urmă cu peste 30 de ani ? S-a schimbat Vatra Dornei în bine sau timpul a cam stat în loc pentru orașul nostru ? Spune-ți părerea pe VatraDorneiLive.ro !

Folosește secțiunile de comentarii de mai jos și spune-ți părerea !

Festivalul judeţean de poezie „Nichita în luna lui Marte” va avea loc la Vatra Dornei

Primăria municipiului Vatra Dornei prin Casa de Cultură „Platon Pardău”, în parteneriat cu Centrul Cultural Bucovina, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Teatrul Municipal „Matei Vișniec” Suceava și Inspectoratul Județean Școlar Suceava, organizează, în ziua de 31 martie, la Vatra Dornei, cea de-a X-a ediţie a Festivalului judeţean de poezie „Nichita în luna lui Marte”.

La concursul care îşi propune să aducă în atenţia elevilor noţiuni despre viaţa şi opera poetului Nichita Stănescu, să descopere, să sprijine şi să promoveze noi şi autentice talente în rândul tinerilor din învăţământul gimnazial şi liceal, sunt acceptate poezii nepublicate şi nepremiate la alte concursuri literare.

La concurs pot participa elevi din clasele V-VIII şi IX-XII, din judeţul Suceava, care nu au debutat editorial şi nu au câştigat Marele Premiu la ediţiile anterioare ale festivalului.

Poeziile, care vor fi redactate cu diacritice, corect din punct de vedere gramatical (ortografie şi punctuaţie), se vor trimite până la data de 18 martie a.c. pe adresa: nichita.festival@yahoo.com.

Lucrările vor fi însoţite de un CV, care va conţine numele şi prenumele autorului, locul şi data naşterii, clasa, instituţia de învăţământ, activitate literară (dacă este cazul), adresa completă, numărul de telefon şi adresa electronică (email).

Fiecare participant are dreptul să se înscrie în concurs cu minimum cinci şi maximum zece poezii.

Laureaţii vor fi anunţaţi până la data de 28 martie a.c., pentru a fi prezenţi la festivitatea de premiere, care va avea loc la Sala Oglinzilor, la Primăria Vatra Dornei, pe 31 martie.

Organizatorii asigură cazarea laureaţilor şi o masă. Transportul este suportat de laureaţi. Juriul concursului va fi alcătuit din poeţi, membri ai Uniunii Scriitorilor din România. Membrii juriului nu mai pot schimba ulterior ordinea rezultată în urma jurizării.

Pentru cele mai valoroase poezii prezentate în concurs, juriul va acorda următoarele premii: Marele Premiu „Nichita în luna lui Marte”, Premiul I, Premiul II, Premiul III - clasele V-VIII, Premiul I, Premiul II, Premiul III - clasele IX-XII, Premiul Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina, filiala Arboroasa, Vatra Dornei.

Vor fi acordate, în funcţie de posibilităţi, şi premii ale unor reviste literare.

Relaţii suplimentare se pot obţine de la Carmen Veronica Steiciuc (carmen_steiciuc@yahoo.com sau tel. 0745 773 290).

CITESTE MAI MULT PE: MonitorulSV.ro

Ciocănești a primit, din nou, titlul de Sat Cultural al României

Localitatea Ciocănești din județul Suceava se află printre cele 23 de Sate Culturale ale României care au fost desemnate, vineri, la București, de Asociația cele mai frumoase sate din România (AFSR).

Comuna Muzeu Ciocanesti este atestata documentar din anul 1400, într-un hrisov prin care se consemneaza primirea muntelui Suhard, de catre Alexandru Cel Bun, de la doamna sa Ana, ca danie de domnie.

Ciocanesti a fost prima asezare locuita aparuta în calea ctitorilor Moldovei, incepând cu Bogdan si Dragos, întemeietorul de tara, pâna la Stefan Cel Mare si Sfânt, în secolul al XV – lea si continuand cu alti domni ai Moldovei care au venit in Ciocaanesti, unde pe lânga suflet românesc, au gasit mesteri faurari pentru armele lor. De aici vine si denumirea comunei Ciocanesti, de la mesterii "ciocanari de arme" din atelierele lui Stefan cel Mare, din aceasta zona, care l-au ajutat sa apere si sa pastreze pentru noi si pentru "urmasii urmasilor nostri", pamântul sfânt si roditor al Moldovei.

În anul 1774, localitatea Ciocanesti este amintita în documente austriece, odata cu anexarea Nord-Vestului Moldovei, denumit ulterior „Bucovina „(Tara Padurilor de Fagi în traducere), la Imperiul Habsburgic, urmare a Tratatului de la Kuciuk-Kainardji.

Baronul Enzenberg, al doilea Guvernator militar al Bucovinei, a dispus despagubiri masive în zona Dornelor pentru asezarea colonistilor germani, în vederea exploatarii unor zacaminte de fier si mangan.

În anul 1918, consecinta a Tratatului de la Paris - Verssailles, Bucovina, din care facea parte si localitatea Ciocanesti, revine României prin suprimarea unei nedreptati istorice care a durat 144 de ani.

Cu toate acestea trecând peste influientele austriece, predominante în localitatile vecine, Ciocanestiul si-a pastrat autenticitatea si specificul românesc, lucru ilustrat si astazi în existenta si mentinerea ornamentelor si motivelor nationale traditionale viu colorate, nu numai pe costumele populare ci si pe cladirile si locuintele cetatenilor din comuna.

Pentru a primi titlul de SAT CULTURAL AL ROMÂNIEI 2016 comunele candidate au depus candidatura, au trecut de etapa de preselecție si au prezentat în fața juriului programele culturale (minim 5 evenimente care se vor derula în acest an).

Juriul format din specialiști a acordat punctaje cuprinse intre 80 – 100 puncte comunelor finaliste.

Cele 23 de SATE CULTURALE ALE ROMÂNIEI sunt :

Comuna Ciocănești, județul Suceava, reprezentată de dl Primar Radu Ciocan

Comuna Drăguș, județul Brașov, reprezentată de dl Primar Gheorghe Sucaciu

Comuna Sângeorgiu de Mureș, județul Mureș, reprezentată de dl Primar Sofalvi Szabolcs

Comuna Vorona, județul Botoșani, reprezentată de dl Primar Aurel Ștefan

Comuna Miroslava, județul Iași, reprezentată de dl Primar Dan Niță

Comuna Sisești, județul Mehedinți, reprezentată de dl Primar Răducan Marian

Comuna Șiria, județul Arad, reprezentată de dl Primar Valentin Bot

Comuna Tulgheș, județul Harghita, reprezentată de dl Primar Marcel Vancu

Comuna Vadu Crișului, județul Bihor, reprezentată de dl Primar Dorel Florian

Comuna Izvoarele, județul Prahova, reprezentată de dna Primar Margareta Dinulescu

Comuna Jidvei, județul Alba, reprezentată de dl Primar Alin Trif

Comuna Cândești, județul Dâmbovița, reprezentată de dna Primar Popa Georgeta

Comuna Bacia, județul Hunedoara, reprezentată de dl Primar Panţa Nicolae

Comuna Horia, județul Constanța, reprezentată de dl Primar Gigel Sava

Comuna Bonțida, județul Cluj, reprezentată de dl Primar Emil Cărhat

Comuna Ruginoasa, județul Iași, reprezentată de dl Primar Ionel Moraru

Comuna Arcani, județul Gorj – reprezentată de dl Primar Aristică Coiculescu

Comuna Costești, județul Vâlcea, reprezentată de dl Primar Toma Marius Pestereanu

Comuna Dudeștii Noi, județul Timiș, reprezentată de dl Primar Alin Adrian Nica

Comuna Văcăreni, județul Tulcea, reprezentată de dl Primar Neagu Costel Neagu

Comuna Cornești, județul Cluj, reprezentată de dl Primar Dorel Julean

Comuna Polovragi, județul Gorj, reprezentată de dl Primar Ștefan Făsuescu

Comuna Prundeni, județul Vâlcea, reprezentată de dl Primar Ion Horăscu

Satele Culturale ale României este un program AFSR inițiat în ianuarie 2014 sub patronajul Ambasadei Franței în România și a Delegației Wallonie – Bruxelles la București, cu scopul de a promova patrimoniul cultural și turistic al satului românesc.

Comunele din România au putut candida la acest titlu cu condiția să organizeze pe parcursul acestui an minimum 5 evenimente culturale – expoziții, festivaluri, concursuri, etc – în domeniul culturii, artei populare, gastronomiei și turismului cultural.

Jurizarea programelor culturale propuse de comunele finaliste :

Calitatea, numărul și diversitatea evenimentelor – 50 puncte

Viziunea comunei, prezentarea proiectelor de dezvoltare – 20 puncte

Parteneriatul – 10 puncte

Experiența candidatului – 10 puncte

Importanța și impactul evenimentelor – 10 puncte

CITESTE MAI MULT PE: SuceavaNews.ro