DORNA MEDICAL – 18 ani de excelenţă în domeniul medical !

În urmă cu 18 ani, în 3 august 1998, a luat ființă prima investiție privată în medicina de ambulator din Vatra Dornei, un laborator de analize medicale, care, la început, a funcționat doar cu un medic specialist în medicina de laborator și cu o asistentă medicală.

Laboratorul din Vatra Dornei s-a extins treptat cu centre de recoltare, a început activitatea și în județul Bistrița-Năsăud în 2008, apoi societatea Dorna Medical s-a extins cu un alt laborator modern în municipiul Suceava cu mai multe puncte de recoltare. Laboratoarele de analize medicale Dorna Medical sunt acreditate conform ISO 15189:2013, acestea lucrând la cele mai înalte standarde de calitate, fiind dotate cu aparatură de ultimă generație, ce asigură o extraordinară acuratețe a rezultatelor.

Laboratorul de analize medicale din Vatra Dornei a fost primul laborator acreditat din Romania conform standardului 15189:2007. Astăzi, Dorna Medical îşi desfășoară activitatea în laboratoare și puncte de recoltare din orașele Beclean, Bistrița, Năsăud, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Solca și Cajvana. Pe lângă activitatea de laborator în sistem ambulatoriu, se efectuează analize medicale și pentru Spitalul orășenesc din Gura Humorului, unde activitatea de laborator este externalizată, precum şi Spitalul de psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc.

Societatea Dorna Medical a contribuit la creșterea valorii diagnosticului medical prin oferirea unei game largi de investigații medicale de laborator: hematologie, coagulări, biochimie, imunologie, markeri virali, markeri tumorali, hormoni, analize de urină, parazitologie, microbiologie, micologie, citologie vaginală. Managementul societăţii s-a axat pe investiții centrate pe pacient de aceea în anul 2014 s-a deschis prima Policlinica medicala privată din Vatra Dornei aliniată la standarde europene. Consultaţiile şi tratamentele din Policlinica Dorna Medical sunt asigurate de specialişti cu experienţă, medicii fiind cadre medicale cu o înaltă calificare, provenind din centre universitare, cu numeroase stagii de pregătire în ţară şi în străinătate.

Pacienţii pot să beneficieze de învestigaţii şi analize de laborator precise, efectuate prompt, pentru a obţine rezultatul în timpul cel mai scurt pe cele mai performante echipamente. Standartul de calitate pentru laboratoarele de analize medicale ISO 15189:2013 precum şi ISO 9001:2008 pentru Laboratorul de Radiologie şi Imagistică Medicală este dovada că atât analize de laborator, cât şi investigaţiile de radiologie şi imagistică medicală sunt efectuate pe echipamente extrem de complexe şi performante, la cele mai înalte standarde europene.

Investigatii de Imagistica medicala de înaltă performanţă se efectuează pe cele mai noi si performante echipamente produse de Siemens. Computerul tomograf Somatome Scope este unul din cel mai nou echipament produs Siemens şi care a fost prezentat la Congresul Internaţional de Imagistică medicală de la Viena. Inovaţia este reprezentată de nivelul foarte mic de radiaţii şi de modul spiralat de intervenţie, care permite vizualizarea întregii zone examinate, existând posibilitatea reconstrucţiei 3D de înaltă calitate. Echipamentul de IRM Magnetom Essenza TIM+DOT System achiziţionat de Dorna Medical este cel mai nou aparat de 1.5 Tesla de la Siemens. Inovaţia acestui echipament este tehnologia de achiziţie paralelă pe toate direcţiile, nefiind necesară repoziţionarea pacientului, ceea ce optimizează fluxul de lucru, prevenind eventuale erori de operare şi scăzând timpul de examinare. Cu astfel de echipamente, Dorna Medical este singurul Centru de Imagistica din Nordul Ţării care pot examina pacienţi cu greutate de până la 200 kg la învestigaţii de IRM şi CT.

În acest moment nu există analize medicale de laborator precum şi investigații medicale pentru care să nu se poată efectua în cadrul Laboratoarelor de analize medicale şi în cadrul Policlinicii Dorna Medical. Dorna Medical vine permanent în sprijinul pacienților, astfel au fost încheiate contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru următoarele servicii: analize medicale de laborator, radiologie şi imagistică medicală: examinări CT şi IRM, radiologie, osteodensitometrie, ecografie, oftalmologie, pediatrie, psihiatrie şi psihiatrie pediatrică, psihologie, diabet zaharat, stomatologie şi îngrijiri la domiciliu.

Pe lângă serviciile medicale, în Contract cu Casa de Asigurări de Sănătate pacienţii pot efectua consultaţii şi investigaţii medicale în cadrul Policlinicii Dorna Medical pentru următoarele specialităţi: stomatologie şi chirurgie dentară, gastroenterologie, endocrinologie, reumatologie, nutriţie-dietetică medical, alergologie, neurologie, cardiologie, obstetric-ginecologie, urologie, chirurgie general, ortopedie-traumatologie, ozonoterapie, precum şi fişe medicale pentru obţinerea sau preschimbarea permiselor auto şi Avize medicale pentru siguranţa circulaţiei.

Onestitatea, etica profesională, profesionalismul întregii echipe Dorna Medical precum și aparatura de ultimă generație, sunt garanția serviciilor de excepție pe care le oferă Dorna Medical, dar reprezintă și rețeta succesului!

Dorna Medical face totul pentru sănătatea ta !

SURSA: Bistriteanul.ro

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

Ar fi în stare primarul Boncheș și grupul său de interese să blocheze o investiție a firmei Leoni în Vatra Dornei ?

Dintr-un articol publicat zilele trecute în Obiectiv de Suceava suntem informați că primarul Boncheș în cârdășie cu câteva firme care fac parte din ”grupul de interese” ce se află astăzi la conducerea orașului ar fi blocat un proiect de investiție al companiei LEONI, firmă recunoscută din industria auto, care ar fi creat aprox. 400 de locuri de muncă pentru dorneni. Să fie oare primarul Boncheș și acoliții săi în stare de așa ceva ? Daca răspunsul este pozitiv atunci ar fi un lucru foarte grav mai ales în condițiile în care dornenii se confruntă cu o lipsă mare de locuri de muncă și mai ales de locuri de muncă mai bine plătite. Practic, se înțelege că domnul primar ar sacrifica sute de dorneni doar pentru binele a câtorva patroni din zonă. Vom urmări îndeaproape acest subiect și până la proba contrară să sperăm că totuși domnia sa nu ar fi capabilă de astfel de lucruri josnice, iar dacă până la urmă s-ar dovedi că ce susține presa suceveană este adevărat, atunci ar trebui ca în cel mai scurt timp să-și depună mandatul.

Oricum, considerăm că domnul primar ar trebui să dea dovadă de transparență totală și să aibă curajul să explice public care este adevărul cu firma Leoni și nu să se creadă încă în campanie electorală. Ar fi cazul și timpul să conștientizeze că a câștigat un nou mandat, așa cum l-a câștigat pe vot pozitiv sau negativ, iar cel puțin momentan nu mai sunt alți contracandidați care ar urmări să-i ia locul și să-l discrediteze, toată lumea așteaptă rezultatele unei administrații eficiente care nu s-au văzut și încă nu se văd, mai ales că se află într-o conjunctură politică foarte favorabilă, trebuie doar bunăvoință și pricepere !

Vă prezentăm mai jos articolul la care am făcut referire cu titlul: Un gigant din industria auto vrea să deschidă o fabrică la Vatra Dornei. Primarul, în înțelegere cu micii patroni din zonă, îl ține la ușă de jumătate de an

Compania Leoni AG a dorit să deschidă la Vatra Dornei a patra fabrică din țară. In acest sens, a solicitat administrației locale o parcelă de pământ în zona extravilană, industrială, a orașului. Se pare că după șase luni de tergiversări și amânări, cei de la Leoni au renunțat la proiectul prin care ofereau aproximativ 400 de locuri de muncă locuitorilor din zonă. Primarul Ilie Boncheș susține că totul este doar o temă de campanie electorală, uitând probabil că s-a încheiat de ceva vreme campania. De ce refuză autoritățile locale un asemenea investitor, care are drept clienți Mercedes Benz, BMW și Rolls-Royce și care dă de lucru oamenilor din zonă? Se pare că proprietarii de pensiuni și mici afaceri fac presiuni pe lângă primar, de teamă că vor rămâne fără forță de muncă.

Compania Leoni AG, producător de sisteme de cablare și panouri de bord auto, care derulează proiecte importante cu clienți mari de la nivelul pieței auto internaționale, Mercedes Benz, BMW și Rolls-Royce, a încercat să mute o parte din producția din România în Vatra Dornei, intenționând astfel să deschidă a patra fabrică din țara noastră, oferind aproximativ 400 de locuri de muncă pentru locuitorii din zonă. După cum reiese din declarațiile reprezentanților firmei, s-a depus la Primăria din Vatra Dornei documentația necesară în acest sens, dar după mai bine de șase luni de tergiversări și amânări, nu s-a făcut nimic. Concret, cei de la Leoni au solicitat autorităților locale din Vatra Dornei o parcelă de teren extravilan, în fosta zonă industrială a orașului, unde urma să fie ridicată a patra lor fabrică din România. Dar se pare că, în loc să sprijine și să atragă investitorii în zonă, autoritățile locale au preferat să nu facă nimic.

In zonă s-a instituit un fel de sindicat al proprietarilor de pensiuni care a făcut tot felul de demersuri pe lângă primarul Ilie Boncheș, motivând că în acest fel vor rămâne fără forță de muncă, noua fabrică Leoni urmând să ofere dornenilor aproximativ 400 de locuri de muncă. “Totul este doar o temă de campanie electorală din partea contracandidaților mei, care încearcă să mă discrediteze. Am tot fost întrebat de ce nu le-am dat pământ celor de la Leoni și de ce nu i-am sprijinit. Văd că toată lumea încearcă să mă discrediteze. Am toată deschiderea pentru a aduce investitori la Vatra Dornei”, a declarat primarul Ilie Boncheș, contactat telefonic de către redactorii cotidianului “Obiectiv”.

De partea cealaltă, Teofil Păcurari, director Leoni la fabrica din Bistrița Năsăud, nu a precizat dacă se mai intenționează pe viitor deschiderea unei fabrici la Vatra Dornei sau dacă reprezentanții companiei au găsit deja o altă locație pentru a deschide o nouă linie de producție în țară.

CITEȘTE MAI MULTE PE: ObiectivDeSuceava.ro

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

Flutur propune ca proiectul aducerii gazului la Vatra Dornei să fie declarat de interes naţional

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, propune ca investiţia în construcţia magistralei de gaz metan de la Pojorâta la Vatra Dornei să fie declarată de interes naţional. Gheorghe Flutur a precizat că în cursul zilei de miercuri a avut o discuţie cu preşedintele Autorităţii Naţionale de Resurse Minerale şi cu cel al Transgaz pentru găsirea unor soluţii prin care să fie finalizată construcţia acestei magistrale de gaz metan.

Investiţia pentru construcţia conductei de gaz metan pe o lungime de 33 de kilometri este parte a proiectului „Suceava – Utilităţi şi mediu la standarde europene”. În februarie 2010, când președinte CJ era Gheorghe Flutur, compania Transgaz a preluat gratuit de la Consiliul Judeţean Suceava conductele de gaz construite prin proiectul „Utilităţi şi mediu la standarde europene”. Este vorba despre tronsoanele Frasin – Pojorâta şi Păltinoasa – Rădăuţi, dar şi despre cele din zona Fălticeni, în lungime totală de peste 100 de kilometri. Tot atunci, Transgaz s-a angajat să continue investiţia în construcţia magistralei de gaz metan până la Vatra Dornei.

Gheorghe Flutur a precizat că, din păcate, în ultimii ani nimeni din administraţia judeţeană nu a discutat cu preşedinţii Autorităţii Naţionale de Resurse Minerale şi Transgaz pentru găsirea unor soluţii prin care ar fi putut fi finalizată această magistrală de gaz metan. „Bani în cont sunt, însă din păcate nu s-a stat de vorbă cu ei până acum. Încercăm o soluţie prin care această investiţie să fie declarată obiectiv de interes naţional pentru că deserveşte populaţia din bazinul Dornelor. Asta pentru ca apoi scoaterile de terenuri din fondul forestier să fie scutite de taxe”, a declarat Gheorghe Flutur, care a adăugat că la discuţiile de miercuri pe această problemă a fost prezent şi primarul din Vatra Dornei, Ilie Boncheş.

Preşedintele CJ Suceava a mai spus că lunea viitoare se va afla la Guvern pentru a discuta această problemă şi pentru a se găsi soluţia tehnică prin care să fie promovat un proiect de Hotărâre de Guvern pentru a declara magistrala de gaz de la Pojorâta la Vatra Dornei ca fiind o investiţie de interes naţional.

Rămâne de văzut ce va reuși să facă Gheorghe Flutur, mai ales pentru faptul că acesta are o datorie morală față de dorneni în legătură cu aducerea gazului dat fiind că a avut și domnia sa un rol în blocarea acestui proiect.

CITEȘTE MAI MULTE PE: MonitorulSV.ro

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

CNADNR a semnat contractul pentru reabilitarea DN 18, lotul Iacobeni – Cârlibaba

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a semnat, joi, cu asocierea condusă de Autotehnorom, contractul de proiectare şi execuţie reabilitare DN 18 Moisei – Iacobeni, pentru remedierea lucrărilor existente şi finalizarea lucrărilor rămase de executat, respectiv Lot 4 Cârlibaba – Iacobeni, informează CNADNR, printr-un comunicat. Contractul atribuit asocierii SC Autotehnorom SRL – SC OPR Asfalt SRL – SC Procad SRL are o valoare de 59,84 milioane fără TVA. Sursa de finanţare este asigurată de Banca Europeana de Investiţii şi Guvernul României.

În cazul lotului 4 Cârlibaba – Iacobeni (km 199+400 – km 220+088), DN18 urmează să fie reabilitat de la km 199+400, ce marchează ieşirea din localitatea Cârlibaba, până la km 220+088, intersecţia dintre DN18 şi DN17, în localitatea Iacobeni. Drumul este localizat în judeţul Suceava şi traversează patru localităţi. Lungimea totală a drumului în interiorul localităţilor este de 12,113 km, iar 8,575 km în afara acestora.

Drumul este clasificat ca drum naţional, având două benzi de 3,50 m lăţime fiecare; el aparţine clasei tehnice III, conform Normativului 46/1998.

Durata contractului este de 48 luni, din care 24 luni pentru proiectare şi execuţie de lucrări (120 de zile proiectare) şi 24 luni perioada de garanţie.

La 21 iulie 2015, CNADNR anunţase semnarea contractului pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de reabilitarea a DN 18 Moisei – Iacobeni, pentru remedierea lucrărilor existente şi finalizarea lucrărilor rămase de executat la lotul Şesuri – Cârlibaba km 180+850 – km 199+400”. Contractul a fost atribuit în urma finalizării procedurii de achiziţie publică (licitaţie deschisă) conform OUG 34/2006, Asocierii SC Autotehnorom SRL – SC OPR Asfalt SRL – SC Rutier­Conex XXI SRL, având o valoare totală de 54.295.957,72 lei fără TVA.

CITEȘTE MAI MULTE PE: CraiNou.ro

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

Proiectul ”Lunca Dornelor” s-a transformat în ”Nada Florilor” și s-a inaugurat la Fălticeni

În Fălticeni a fost deschisă în mod oficial cea mai nouă şi modernă bază de agrement din judeţ Suceava. Baza de agrement „Nada Florilor” este situată în parcul cu acelaşi nume, investiţia fiind realizată din fonduri europene, beneficiarul fiind Primăria municipiului Fălticeni. La deschiderea oficială, care a avut loc astăzi, noua bază de agrement a fost vizitată de un număr foarte mare de fălticeneni, care au venit să vadă în premieră această investiţie şi facilităţile acestei zone. Alături de aceştia au fost prezenţi primarul din Fălticeni, Cătălin Coman, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, respectiv Alexandru Rădulescu, deputatul PSD Ioan Stan şi senatorul social democrat Ovidiu Donţu.

Începând de duminică, fălticenenii, şi nu numai, au la dispoziţie în noua bază de agrement „Nada Florilor” trei piscine exterioare, o piscină interioară, un teren de sport multifuncţional şi o pistă de biciclete. Dintre cele trei piscine exterioare, una are o suprafaţă de 325 mp, o adâncime de patru metri, fiind dotată cu o trambulină pentru sărituri, pe două nivele. O altă piscină exterioară este destinată copiilor, aceştia având la dispoziţie şi două tobobage. Piscina exterioară pentru adulţi are şi ea un tobogan, suprafaţa acesteia fiind de 300 mp. Piscina interioară are o suprafaţă de 1.130 de metri pătraţi. Tot în interiorul clădirii bazei de agrement se află o saună şi două săli de forţă, dotate cu echipamente de ultimă generaţie. Cei care vor folosi piscinele vor avea la dispoziţie şezloguri şi baldachine din lemn.

După deschiderea oficială, primarul din Fălticeni, Cătălin Coman, a subliniat că această bază de agrement înseamnă o dezvoltare a municipiului atât din punct de vedere turistică, cât şi al creşterii numărului de locuri de muncă. „Este o zonă de agrement care completează ceea ce înseamnă oferta noastră turistică, pentru că Fălticeniul şi întreaga zonă avea nevoie de aşa ceva. O să mulţumesc tuturor celor care au sprijinit şi au ajutat acest proiect de la preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, şi până la arhitect, consultant, constructor, de la cel mai mic până la cel mai mare. Nu a fost deloc uşor ca într-un an de zile, cu iarnă şi ploi, şi alte probleme să realizăm ceva durabil la Fălticeni. Repet, ceva ce Fălticeniul avea foarte mare nevoie”, a spus Coman, care a mai adăugat că „vreau să-i invit cu toată căldura, pe toţi cei care vor cu adevărat să petreacă câteva momente minunate aici la Nada Florilor. Este o invitaţie deschisă nu doar fălticenenilor, ci tuturor sucevenilor, şi nu numai, pentru că aşa cum am mai spus-o, fălticenenii sunt gazde primitoare, şi îi primim pe toţi cu drag aici în baza de agrement Nada Florilor la Fălticeni, care astăzi va deveni operaţională şi funcţională”.

Preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat, la rândul său, că această bază de agrement se adresează atât fălticenenilor, cât şi întregii zone şi a întregului judeţ. Cătălin Nechifor a ţinut să precizeze că în ultimii patru ani, de când Fălticeniul este condus de Cătălin Coman, în acest municipiu au fost finalizate mai multe investiţii extrem de importante.

Nechifor a mai precizat că şansa municipiului Fălticeni a fost „un ghinion” pentru Vatra Dornei, explicând că primarul acestui municipiu a refuzat în anul 2012 o finanţare europeană similară. „Primarul Boncheş nu şi-a mai dorit un astfel de proiect la Vatra Dornei. Iată că banii au rămas în Suceava, au venit la Fălticeni, într-o zonă care va face concurenţă în mod clar şi Botoşaniului şi Humorului, pentru din păcate nu avem nici la Suceava, nici în altă parte o astfel de zonă de agrement”, a declarat preşedintele CJ Suceava. Nechifor a adăugat că după cei patru ani în care Fălticeniul a fost condus de Cătălin Coman, „acel clişeu precum Fălticeniul este locul în care nu se întâmplă nimic a devenit doar istorie. Fălticeniul e locul în care se întâmplă ceea ce trebuie şi meritul adevărat îl au fălticenenii, care au avut curaj cu un primar tânăr, Cătălin Coman, în urmă cu patru ani”.

Primarul din Fălticeni, Cătălin Coman, a mai declarat că tarifele stabilite pentru intrarea în baza de agrement „Nada Florilor” sunt mai mici decât cele de la zona de agrement din Gura Humorului. O intrare la piscină acoperită costă în timpul săptămânii 21 de lei/3 ore, sâmbătă şi duminică tariful fiind de 24 de lei. Pentru acces la piscinele exterioare se va plăti 8 lei pe zi, iar sâmbăta şi duminica 12 lei. Cei care doresc să închirieze un şezlong vor mai plăti în plus 4 lei iar pentru un baldachin 8 lei. Abonamentele pentru piscine acoperită variază între 80 lei (5 intrări) şi 160 lei (15 intrări) indiferent dacă este în timpul săptămânii sau în week-end. Pentru acces la bazinele exterioare preţul unui abonament variază între 40 lei (5 intrări) şi 120 lei (15 intrări). Copiii sub 6 ani beneficiază de gratuitate şi vor fi însoţiţi obligatoriu de adulţi. Închiriere unei biciclete pentru copii cu vârsta până la 16 ani este de 3 lei/oră, iar un adult poate închiria o bicicletă cu suma de 5 lei/oră. Programul de funcţionare a Bazei de agrement “Nada Florilor” din Fălticeni este de luni până vineri între orele 12 – 22, sâmbăta şi duminica între orele 10:00 – 22:00.

Astfel, stimați dorneni, dacă doriți să vă relaxați în timpul liber aveți și varianta Fălticeniului, pe lângă Figa și Gura Humorului. Pentru că actuala administrație din Vatra Dornei, stațiune turistică de interes național, nu a reușit să gestioneze un astfel de proiect și l-a abandonat imediat ce a ajuns la putere, sunt nevoiți inclusiv dornenii să-și găsească diverse variante de agrement în afara orașului nostru ... ce să mai spunem despre turiștii care deja au cam început să evite Vatra Dornei.

Actuala echipă administrativă tot a susținut sus și tare că proiectul ”Lunca Dornelor”, care obținuse finanțare europeană, era un proiect megaloman și bugetul local nu suporta o cofinanțare de aprox. 5 milioane de Euro. Până aici să spunem că aveau dreptate, Dorna nu avea disponibilă suma aceasta, însă primarul Coman de la Fălticeni când a preluat proiectul de la Vatra Dornei l-a regândit total astfel încât valoarea acestuia a scăzut de la vreo 9.000.000 Euro cât era la Vatra Dornei la aprox. 3.000.000 Euro din care primăria Fălticeni a plătit aprox. un milion de Euro. De ce nu s-a procedat așa și la Vatra Dornei ? De ce actuala administrație nu a regândit proiectul, dacă tot era megaloman, și nu a urmat exemplul primarului Coman ... chiar nu se găsea în bugetul primăriei un milion de euro, tinând cont că bugetul anual este de aprox. 10 milioane de Euro ? Ne este greu să încadrăm această lipsă de inițiativă din partea primăriei dornene ... nepăsare, neputință, incompetență sau ce altceva să fie ?

Felicitări primarului Coman de la Fălticeni pentru implementarea acestui proiect dar, din păcate, rămânem cu o părere de rău când știm că acest complex trebuia să fie la noi acasă, dar aleșii noștri n-au fost în stare să-l implementeze și Dorna a primit încă o ”palmă” ... oare a câta ? Cât va mai trebui să privim cu jind la alte orașe cum se dezvoltă ? Dacă ne prezentăm tot cu ”proiecțele” de 500.000 Euro cum face actualul primar probabil că va mai trece mult timp până vom avea șansa să avem un astfel de complex de agrement ... sau poate după data de 5 iunie va veni un nou primar care va avea o nouă viziune ... rămâne de văzut ce vor alege dornenii !

Puteți vedea fotografii cu proiectul ”Nada Florilor” în postarea de mai jos:

Posted by News Falticeni on 29 Mai 2016

CITEȘTE MAI MULTE PE: SVnews.ro

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

”Vatra Dornei, orașul care moare încet împreună cu ”turismul” așteptat și mult visat” - reportaj Bucovina TV

Un nou reportaj despre orașul nostru, Vatra Dornei, a fost difuzat acum aproximativ două săptămâni la postul județean de televiziune Bucovina TV. Chiar daca titlul acestui reportaj poate părea cam dur la prima vedere, dacă stăm puțin și reflectăm și observăm starea dezolantă a orașului nostru, probabil vom constata că nu este chiar deplasat ceea ce susține realizatorul Ioan Manole și din păcate cam aceasta este realitatea dură în care ne aflăm.

Lipsa de viziune a celor care ne-au condus în ultimii ani, a unei strategii de dezvoltare a stațiunii Vatra Dornei și urmărirea mai mult a intereselor personale în detrimentul celor ale localității și ale dornenilor au dus, din păcate, la această situație dezastruoasă în care ne aflăm. Din punctul nostru de vedere, cine nu conștientizează toate aceste probleme fie nu-l interesează ce se întâmplă, fie refuză să vadă realitatea sau pur și simplu s-a consolat cu această situație.

Și cel mai grav, actualul primar împreună cu echipa sa liberală s-au declarat, în cadrul unor interviuri electorale, foarte ofensați de un alt reportaj Bucovina TV care ridica un prim semnal de alarmă despre starea orașului nostru.  Domnul primar chiar și-a acuzat contracandidații că ar umbla cu astfel de practici și considera că prin difuzarea acestor tipuri de reportaje are de suferit imaginea orașului pentru că oamenii care locuiesc în Dorna oricum știu care sunt problemele locului și nu trebuie să vină o televiziune de la Suceava să le prezinte (Vezi aici reportajul în cauză).

Puteți căuta pe pagina de Facebook a Orion Media interviurile în care au fost exprimate aceste nemulțumiri, însă din această atitudine a actualei administrații nu putem trage decât concluzia că încă nu conștientizează toate aceste probleme și preferă ca mai bine să fie ascunse ”sub preș” decât să fie aduse în atenția opiniei publice. Adică în loc să explice de ce nu au rezolvat toate aceste probleme în mandatul lor sau măcar să prezinte concret măsurile care ar trebui luate, ei se plâng că vine Bucovina TV de la Suceava și filmează prin oraș, considerând că a fost un reportaj tendențios și normal ar fi să ne ”spălăm rufele în familie”. Cât de penibil să fi și cât tupeu să ai ca să susții așa ceva ... dar de fapt ce pretenții să ai de la un primar care are țelul să convingă orășenii să intre în ciobănie (Vezi Aici) !

Iată că Bucovina TV îi deranjează probabil din nou pe domnul primar, pe echipa sa liberală și pe toți cei care gândesc la fel ca aceștia și a venit încă o dată să filmeze la Vatra Dornei pentru a trage un nou semnal de alarmă privind starea turismului dornean, de această dată. Adevărul este că turiștii nu prea mai vin la Vatra Dornei și dacă nu se produce cât mai rapid o schimbare de mentalitate, de viziune la vârful primăriei care să ducă la dezvoltarea infrastructurii turistice și la atragerea astfel a cât mai mulți turiști, atunci viitorul Dornei chiar se anunță sumbru, mai ales în contextul dezvoltării acerbe a orașelor din vecinătate. Atâta timp cât avem un număr foarte mare de unități turistice în faliment sau scoase la vânzare este clar că avem o problemă și că lucrurile nu se mișcă în direcția bună.

Vă invităm să vizionați reportajul Bucovina TV, care este bine realizat și reflectă starea de fapt a orașului nostru stațiune. Pe parcursul reportajului veți putea urmări interviuri cu d-na Carmina Chiuzan - administrator Bucovina Travel, d-na Roxana Petrescu și d-na Mariana Pleșa - agenți de turism Bucovina Travel, cu d-ul Alexandru Paramon - reprezentant Vila Class, cu d-na Iulia Usatiuc și d-ul Florin Usatiuc - proprietari Vila Iulia.

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

Achiziție cu cântec făcută de Primăria Vatra Dornei ... tocătură în valoare de 1.470.000 lei fără TVA cu negociere directă

Dintr-un articol publicat în Jurnalul Național, aflăm că primăria Vatra Dornei a achiziționat fără licitație publică, ci prin negociere directă, tocătură pentru centrala termică în valoare de 1.470.000 lei fără TVA, adică de aproape 18 miliarde lei vechi (cu tot cu TVA).

Vă redăm exact textul publicat: ”În data de 3 mai, Primăria Municipiului Vatra Dornei, condusă de liberalul Ilie Boncheş, a achiziţionat, de la şase societăţi comerciale şi o persoană fizică autorizată, tocătură de lemne de răşinoase, pentru centrala termică a Municipiului Vatra Dornei. Contractele, în valoare de 1.470.000 de lei fără TVA, au fost atribuite prin negociere directă.”

Am făcut câteva cercetări și am constatat că acest lucru este adevărat, anunțul de atribuire al acestui contract, cu numărul 168753 / 04.05.2016, fiind prezent pe portalul e-licitatie.ro, sistem electronic de achiziţii publice (SEAP), utilizat de către instituţiile publice din România. Aveți mai jos detalii despre acest anunț în care puteți vedea și cine a fost ales de către actualul executiv, prin negociere directă, să livreze tocătura:

Am mai făcut câteva cercetări pe portalul e-licitatie.ro privind achizițiile actualei administrații și am mai găsit câteva lucruri foarte interesante care ridică niște semne de întrebare:

De exemplu, din 2012 și până acum singurele contracte cu negociere directă încheiate de actuala administrație sunt cele de achiziție tocătură, rumeguș sau combustibili. Ne punem întrebarea, oare de ce aceste achiziții nu s-au făcut prin licitație publică și s-a ales varianta negocierii directe ? Nu se pot face aceste achiziții, de astfel de produse, prin licitație publică ?

Și încă un semn de întrebare ... dacă în anii trecuți rumegușul și tocătură se achiziționa în mod normal prin lunile octombrie - noiembrie, anul acesta contractul s-a încheiat în luna mai. Cum se explică această ”grabă” din acest an, 2016 ? De ce a dorit actuala administrație să facă această achiziție pe final de mandat, cu două zile înainte de a intra în campania electorală ? Și dacă în anii trecuți valoarea achizițiilor de tocătură erau de aprox. 700.000 - 800.000 lei, de ce în acest an valoarea este aproape dublă ?

Deasemenea, tocătura achiziționată încă nu se vede lângă centrala termică. Care sunt oare termenii de livrare și cel mai interesant, ce cantitate s-a cumpărat de banii aceștia și unde va fi depozitată ? ... În mod normal, de valoarea de 18 miliarde lei vechi ar trebui să se livreze o cantitate impresionantă de tocătură și ar trebui un teren de câteva hectare unde să fie depozitată. Cum prețul mediu de tocătură este undeva în jurul valorii de 50 lei / metru ster, înseamnă că ar trebui să se livreze o cantitate de aprox. 35.000 metrii steri.

Sunt câteva întrebări interesante legate de această achiziție care nu au deocamdată răspuns, însă sperăm ca acestea să se afle cât mai rapid ... din punctul nostru de vedere toate aceste lucruri ar fi trebuit să fie mult mai transparente și nu să le aflăm în urma unei anchete demarate de Jurnalul Național, care a descoperit astfel de practici pentru mai multe primării din țară. Dumneavoastră stimați cititori dorneni ce credeți ? Care să fie răspunsurile la toate aceste întrebări ? Care sunt oare dedesubturile acestei achiziții, dacă ele există ?

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

Prețul de achiziție al laptelui din zona Dornelor a ajuns la doar 60 de bani pe litru

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, intenționează să verifice modul în care "suntem invadați" de cantități semnificative de lapte din statele comunitare, la prețuri extrem de mici, ceea ce provoacă distorsiuni pe piața autohtonă a laptelui.

"I-am convocat pe producători, procesatori si retaileri să vedem ce anume conduce la această disfuncționalitate. Prețul este foarte mic. De exemplu, la Vatra Dornei și Botoșani, producătorii primesc doar 60 de bani pe litru. Un preț foarte mic. Este foarte ciudat cum poate ajunge lapte atât de ieftin în România, cu 19 eurocenți. Dacă ne uităm pe lista prețurilor la lapte din Uniunea Europeană, vedem că sunt statele baltice cu 14 — 15 eurocenți pe litru, cel mai ieftin, noi figurăm cu 24 eurocenți pe litru, în timp ce prețul mediu este de 30 — 31 eurocenți pe litru. Poate fi o justificare embargoul rus, pentru că anumite produse care ajungeau acolo rămân în UE, dar blocul comunitar afirmă că exporturile de produse agroalimentare au crescut cu 10% către alte destinații. Pe de altă parte noi suntem invadați de lapte din state comunitare", a declarat duminică Achim Irimescu, într-o emisiune la Pro TV.

Acesta a precizat că producătorii și procesatorii de pe piața autohtonă a laptelui reclamă subvenții mascate acordate de țările din care provin cantități masive de lapte, respectiv Ungaria și Polonia, deși datele statistice arată că sub o zecime din laptele procesat în România provine din alte state membre.

"Procesatorii mi-au spus că laptele care vine din alte state membre, respectiv Ungaria și Polonia, reprezintă sub o zecime din laptele procesat în România. Dar trebuie să avem în vedere și costurile legate de transport deoarece laptele este adus de la sute de kilometri... De asta am solicitat să vedem ce se întâmplă. Ei reclamă că ar fi subvenții în statele respective pe care noi nu le cunoaștem. Îmi e greu să cred că așa este, pentru că toate subvențiile se notifică la Uniunea Europeană, dar vom verifica", a explicat ministrul Agriculturii.

Irimescu recunoaște că este mai ușor pentru procesatori să primească la poarta unităților tone de lapte pentru procesare, decât să colecteze laptele de la fermele mici din România, răspândite prin toată țara, iar o soluție în acest sens ar putea fi acordarea unei subvenții la colectarea laptelui.

"Soluția cea mai bună, nu spun însă că se și poate aplica, ar fi o subvenție care să acorde pentru colectarea laptelui. Teoretic, da, se poate aplica, practic numai cu două condiții: cu acordul Comisiei Europene și cu existența la buget a acestor bani. E greu de spus dacă ne-ar da acceptul CE. Ar trebui justificat prin reducerea prețului foarte ridicat", a adăugat ministrul.

Potrivit sursei citate, în momentul în care a dispărut cota de lapte, la 1 aprilie 2015, producția de lapte a crescut foarte mult în UE, iar excesul de lapte a dus la această "situație tragică pe piața laptelui".

"Cine depășea cotele de lapte era penalizat, primea taxa pe supraproducție, când aveam cotele de lapte în UE. Statele care au depășit cotele au avut de plătit penalizări de un miliard de euro și acest lapte, acum, nu mai este penalizat, iar producția în exces, cumulată cu embargoul rus, a dus la o situație tragică pe piața laptelui", a subliniat șeful MADR.

Deși Ministerul Agriculturii nu are pârghii pentru a controla prețul laptelui la consumatori, în prezent acesta fiind de un euro și chiar mai mult la raft, Achim Irimescu speră ca în mandatul său să devină funcțional acel observator european al prețului laptelui.

Citește continuarea articolului pe Agerpres.ro !

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

În atenția tinerilor studenți dorneni ... Statul oferă facilități celor care vor să-și înființeze propriul business

Statul le oferă facilități studenților care vor să-și înființeze propriul business, inițiativă reglementată prin Hotărârea de Guvern nr. 166/2003 (act normativ aplicabil de la începutul anului 2013), potrivit unui anunț publicat de ONRC.

Concret, la art. 1 din actul normativ se stipulează că, pentru a sprijini studenții care vor să înființeze o afacere proprie, autorităţile acordă unele scutiri de la plata taxelor și tarifelor, după cum urmează:

• taxele şi tarifele pentru operaţiunile de înmatriculare efectuate de ONRC, tarifele pentru operaţiunile efectuate de Biroul unic din cadrul oficiilor registrului comerţului, precum şi tarifele pentru serviciile de asistenţă prestate de oficiile registrului comerţului la înregistrarea constituirii comercianţilor;
• taxele şi tarifele pentru autorizarea funcţionării comercianţilor, solicitate la constituire;
• taxele şi tarifele pentru obţinerea de la administraţia publică locală a autorizaţiei de desfăşurare a unor activităţi economice în mod independent;
• taxele pentru publicarea, în extras, în Monitorul Oficial, Partea a IV-a, a încheierii de înmatriculare pronunţate de judecătorul-delegat la Oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal;
• taxele de timbru pentru activitatea notarială, aferente actelor în cazul cărora este prevăzută obligativitatea încheierii acestora în formă autentică:
• când printre bunurile subscrise ca aport în natură la capitalul social se află un teren;
• când forma juridică a societății comerciale implică răspunderea nelimitată a asociaților sau a unora dintre ei pentru obligațiile sociale;
• când societatea comercială se constituie prin subscripție publică.

Pentru a putea beneficia de aceste înlesniri, tinerii antreprenori trebuie să îndeplinească trei condiții, reglementate de aceeaşi hotărâre de Guvern:

• să urmeze cursurile unei forme de învățământ superior de lungă sau de scurtă durată la o instituție de învățământ superior acreditată;
• să fie cel puțin în al doilea an de studiu și să fi promovat toate obligațiile prevăzute de senatul universității;
• să nu fi depășit vârsta de 30 de ani.

În afară de condițiile amintite mai sus, tinerii au nevoie și de o cerere de înregistrare şi autorizare a funcţionării comerciantului, care trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, şi actul doveditor emis de instituţia de învăţământ superior acreditată, din care să rezulte că studentul fondator îndeplineşte condiţiile prevăzute enumerate mai sus.

Studenții pot constitui o societate comercială, în condițiile legii și ale hotărârii de Guvern la care facem referire, individual ori împreună cu alți studenți care îndeplinesc cele trei condiții amintite. De reţinut este că facilitățile se acordă o singură dată și pentru constituirea unei singure societăți, conform reglementărilor în vigoare.

În altă ordine de idei, nu fac obiectul facilităţilor fiscale prevăzute de HG nr.166/2003 taxa de verificare şi/sau rezervare firmă şi/sau emblemă.

Atenţie! Studenţii cetăţeni străini, care urmează cursurile unei instituţii de învăţământ superior pe teritoriul României, nu beneficiază de scutirile prevăzute de HG nr.166/2003.

Tinerii care nu îndeplinesc condițiile pot fi acționari

Având în vedere că Legea societăților nr. 31/1990 nu condiţionează calitatea de administrator de deţinerea calităţii de asociat/acţionar, o societate care a beneficiat la înfiinţare de facilităţile fiscale menţionate mai sus poate numi administratori persoane care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de HG nr. 166/2003 pentru acordarea acestor facilităţi.

Dacă în termen de trei ani de la înmatricularea societății tânărul antreprenor își cesionează parțial sau total, prin orice modalitate, părţile sociale sau acţiunile,„societatea comercială are obligaţia restituirii integrale a sumelor reprezentând taxe şi tarife, prevăzute la art. 1, pentru care s-a acordat scutire de plată”, se mai stipulează în actul normativ.

Din acest motiv, Oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal este obligat ca la primirea cererii de înregistrare a menţiunii de cesiune să solicite dovada privind plata sumelor pentru care s-a acordat scutire, la nivelul taxelor şi tarifelor în vigoare la data efectuării plăţii.

CITEȘTE MAI MULTE PE: Camera de Comerț și Industrie Suceava

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

Programul de funcționare KAUFLAND și PENNY pentru perioada Sărbătorilor Pascale

Vă punem la dispoziție, pentru cei care nu și-au făcut încă cumpărăturile de sărbători, programul special de Paște al celor mai importante supermarket-uri din Vatra Dornei și anume Kaufland și Penny.

Kaufland Vatra Dornei

Cu prilejul Sărbătorilor Pascale, magazinul Kaufland Vatra Dornei va avea un program de funcționare special, astfel:

• Vineri 29.04.2016, programul va fi prelungit cu o oră față de programul normal și acesta va fi 08.00 - 22.00
• Sâmbătă, 30.04.2016, magazinul va fi deschis de la ora 7.00 iar ora închiderii va fi ora 16:00
• Duminică, 01.05.2016, magazinul Kaufland va fi închis
• Luni, 02.05.2016, magazinul va avea program scurt: va fi deschis de la 9:00, iar ora închiderii va fi ora 14:00
• Începând cu Marți, 3 mai, programul va fi normal

Kaufland este cel mai mare retailer din Romania, dupa valoarea vanzarilor, depasind Metro Cash&Carry, Auchan si Carrefour. Retailerul a deschis primul magazin in Romania in anul 2005 si este parte a grupului german Lidl & Schwartz, care mai opereaza pe plan local reteaua de discount Lidl. Magazinul din Vatra Dornei este a 96-a unitate deschisă la nivel naţional şi a patra la nivel local, după cele din Suceava, Rădăuţi şi Fălticeni.

Ofertele speciale Kaufland din acest moment le puteți vizualiza AICI !

Penny Market Vatra Dornei

Perioada sărbătorilor Pascale este una dintre cele mai importante pentru românii de pretutindeni. Tocmai de aceea, Penny Market a pregătit un program special în perioada aceasta:

• Vineri, 29 aprilie 2016 va fi deschis între orele 07:00-23:00
• Sâmbătă, 30 aprilie 2016 va fi deschis între orele 07:00-19:00
• Duminică, 1 mai 2016 va fi închis
• Luni, 2 mai 2016 va fi deschis între orele 09.00-17:00
• Începând cu 3 mai, Marți, programul va fi normal

Penny Market este conceptul de succes al grupului german REWE și unul dintre cei mai activi retaileri din România, primul magazin deschis pe piața locală având loc în anul 2005. Alături de cele 175 de magazine Penny Market, grupul REWE mai operează în România 8 magazine XXL Mega Discount. Magazinul din Vatra Dornei a fost deschis în 2011, fiind cel de-al 116-lea magazin Penny Market din ţară şi unitatea cu numărul 122 din reţeaua sa.

Ofertele speciale Penny Market din acest moment le puteți vizualiza AICI !

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

Dispreț total arătat de Primărie pentru firma care a dus în spate turismul dornean în acestă iarnă

În cursul zilei de astăzi, 21 aprilie, a avut loc în Sala de Conferințe a Primăriei Vatra Dornei ședința ordinară a Consiliului Local Vatra Dornei precum și ședința comisiilor reunite. Convocarea la ședință s-a făcut în baza dispoziției nr. 336/13.04.2016, a primarului municipiului, pe ordinea de zi fiind propuse spre dezbatere mai multe proiecte și solicitări, despre care puteți vedea detalii aici.

În acest articol ne vom referi la solicitarea făcută de firma care a dus în spate turismul dornean în această iarnă și anume SC BUCURA COM SRL, prin reprezentantul, Vilu Dranca. Afirmația „că a dus în spate turismul dornean” nu este deloc exagerată având în vedere că reprezentanții firmei mai sus menționate au fost cei care au reușit să pună la dispoziția turiștilor practicanți de sporturi de iarnă singura pârtie de schi funcțională în sezonul care tocmai s-a încheiat și anume Pârtia Parc. În timp ce pe pârtia Veverița, administrată deficitar de Primăria Vatra Dornei, nu s-a putut schia mai deloc, pe pârtia Parc a fost posibil acest lucru, însă cu mari sacrificii din partea celor implicați.

Din dorința de a-și dezvolta activitatea și de a contribui astfel și la atragerea turiștilor în orașul nostru reprezentanții Bucura au făcut o solicitare către Primăria Vatra Dornei și anume au cerut ”acordarea unui drept de trecere pentru utilități în vederea montării conductei de apă și cablu electric pentru sistemul de înzăpazire a Pârtiei Parc, peste parte din PT 34707 în suprafață de 235 mp și parte din PT 34702 în suprafață de 480 mp în partea de jos și 1059 mp în partea de sus” Practic, mai pe înțelesul tuturor, din dorința de a dota Pârtia Parc cu utilități specifice sistemului de înzăpezire artificială, această firmă a cerut acceptul primăriei pentru a trece peste două terenuri deținute de aceasta cu conductele de apă și cablu electric.

Am aflat, spre stupoarea noastră și probabil a tuturor, că această solicitare a fost RESPINSĂ de majoritatea liberală din consiliul local, actuala conducere a primăriei împiedicând, practic, prin această acțiune investiția privată a unei firme care prin activitatea sa ar aduce beneficii turismului dornean, care și așa este în colaps. Ne întrebăm, oare primăria nu ar trebui să lucreze în folosul cetățenilor și să fie principalul partener al firmelor care vor să investească în zona noastră ? Cum vrea actuala conducere a primăriei, care culmea mai și candidează pentru un nou mandat, să atragă investitorii dacă procedează în felul acesta ? Oare câți investitori care au vrut să-și „cheltuie” banii în Vatra Dornei s-au pierdut în ultimii patru ani din cauza acestor practici de ”încurajare” a acestora ? Este penibil și este rușinos ca o primărie și reprezentanții săi să se comporte în acest fel.

Am fost informați că cei mai înverșunați dintre cei care s-au împotrivit au fost chiar primarul Ilie Boncheș, viceprimarul Nicușor Cojocaru și doamna consilier Benchea Macsim Sînziana. Atât Ilie Boncheș, cât și Nicușor Cojocaru sunt candidați pentru postul de primar la viitoarele alegeri locale, dorindu-și cu ardoare să-și continue ”activitatea de succes” din primărie și să se ocupe în continuare, printre altele, și de ”buna” administrare a Pârtiei Veverița. Și despre doamna Macsim se aude că își dorește „cu orice preț” să facă parte și din viitorul Consiliu Local pentru a reprezenta interesele dornenilor ca și până acum, iar pentru că nu a fost ”prinsă” în lista PNL-ului, din care a făcut parte până de curând (prin fuziunea cu PDL), s-a înscris de urgență în PMP sau intenționează să o facă cât de curând (partidul condus de Traian Băsescu) și ar urma să ocupe locul doi pe lista de consilieri ai acestui partid. Urmează să vedem, în zilele următoare, dacă se confirmă aceste zvonuri și dacă distinsa doamnă se va prezenta din nou în fața dornenilor pentru a le cere votul, din partea PMP de această dată.

Mai este important de precizat că cei trei consilieri PSD care fac parte din actualul Consiliu Local, Roman Boca, Gică Apetrii și Ilie Mateiciuc, au ieșit din sală în semn de protest față de indiferența și disprețul arătat solicitării firmei Bucura de către actuala majoritate liberală care culmea, conform statutului PNL, de partid de dreapta, ar fi trebuit să fie primii care să salute această inițiativă de investiție.

Concluzionând, nu putem decât să le sugerăm dornenilor ca pe viitor să aibă mult mai mare grijă în cine își pun încrederea și pe mâna cui lasă destinul Dornei. Nu poți cu astfel de practici și cu astfel de mentalități să dezvolți orașul, să atragi investitori și să relansezi turismul dornean.

NOTĂ: Dreptul la replică este posibil în cadrul site-ului pentru oricine își dorește acest lucru, dintre cei menționați în acest articol.

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

Activitatea minei Crucea se suspendă - VIDEO

Compania Națională a Uraniului va sista timp de 9 luni activitatea la exploatarea minieră Crucea - Botușana din județul Suceava și la platforma de prelucrare Feldioara, Brașov. În acest timp se va decide ce activități vor fi menținute, dar și câți salariați vor fi concediați. Compania Națională a Uraniului se află într-o situație critică, pierderile fiind tot mai mari de la un la altul. Planul de reorganizare, în forma actuală, este agreat și de sindicate, care văd în aceste măsuri o modalitate de a salva compania.

CITEȘTE MAI MULTE PE: IntermediaTV.ro

Hotel de patrimoniu din Vatra Dornei, lăsat în paragină de ani de zile

Un hotel de patrimoniu situat în zona centrală a staţiunii de interes naţional Vatra Dornei a fost lăsat în paragină de ani de zile. Este vorba de Hotelul Cembra, construit parţial încă din 1897, şi care între timp a ajuns o ruşine pentru oraş.

Soarta acestui hotel, dar şi a altor patru vile situate în Vatra Dornei şi care sunt primite în concesiune din 2011 de Cartel ALFA, a fost pusă în discuţie zilele trecute la întâlnirea filialelor judeţene din Moldova a Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Cartel ALFA, întâlnire care s-a desfășurat la Vatra Dornei.

"Acesta este un hotel ce nu poate fi folosit parţial, aşa încât este nevoie de o reabilitare totală. Există un studiu de fezabilitate şi calculele estimative arată că suma necesară pentru renovare şi extindere se ridică la 4-5 milioane de euro. Este o clădire de patrimoniu şi fiecare intervenţie trebuie avizată de specialişti. Înainte de a fi închis, hotelul avea o capacitate de cazare de 114 locuri.

Au fost făcute două studii de rezistenţă care au avut rezultate contradictorii: primul studiu susţinea că această clădire poate rezista la o eventuală reabilitare, al doilea studiu susţine că nu; în acest moment se desfăşoară un al treilea studiu - mai complex - care probabil va decide soarta locaţiei", a declarat Traian Pădureţ, preşedintele filialei judeţene Suceava a Cartel ALFA.

Cei care au în administrare ceea ce a mai rămas din fostul hotel sunt la curent cu ceea ce se petrece acolo, şi anume că imobilul a fost spart de nenumărate ori de hoţi, curtea interioară este plină de câini vagabonzi, gardurile de lemn din spate au fost rupte şi puse pe foc. Mai nou, Primăria Vatra Dornei a organizat în curtea interioară un spaţiu destinat bicicliştilor, un spaţiu impropriu.

Reprezentanţii Cartel ALFA spun că toate locaţiile care au aparţinut fostului UGSR (Uniunea Generală a Sindicatelor din România) nu au fost date în proprietate nimănui, nu se poate investi de către concesionari nici un leu în lucrări de renovare. Mai mult, de aproximativ 10 ani există un proiect pentru clarificarea acestei situaţii, proiect care zace prin sertarele Guvernului României.

CITEȘTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE: MonitorulSV.ro

Lămuriri privind situația proiectelor Primăriei Vatra Dornei din ultimii ani

Acum aproximativ două săptămâni, a fost publicată pe site-ul și pe pagina de Facebook a Primăriei Vatra Dornei o imagine în care era prezentată situația proiectelor finalizate sau aflate în curs de derulare în perioada 2012 - 2016, adică exact perioada ultimului mandat al actualei administrații.

La momentul respectiv reprezentanții primăriei au făcut diverse demersuri pentru ca imaginea respectivă să ajungă să fie văzută de cât mai multe persoane, recurgând chiar și la publicitate plătită pe Facebook, după cum v-am prezentat într-un alt articol. Tot atunci am precizat că vom reveni cu anumite lămuriri legate de aceste proiecte și drept urmare acesta este și scopul acestui articol.

Dorindu-și încă un mandat, este lesne de înțeles că actuala conducere a primăriei încearcă prin diverse mijloace să-și justifice activitatea din ultimii patru ani și tocmai de aceea își arogă și toate meritele pentru proiectele prezentate.

Pentru că am fost curioși să vedem care este de fapt realitatea, am făcut câteva cercetări și am descoperit că situația nu este chiar așa cum a fost prezentată, multe dintre proiectele prezentate fiind de fapt inițiate de către predecesorii actualei conduceri a primăriei sau de către alte instituții publice, iar cei de acum doar au contribuit la finalizarea lor sau nu au contribuit deloc.

Astfel, vă prezentăm în continuare situația proiectelor Primăriei Vatra Dornei și pentru a fi cât mai credibili vă prezentăm și link-urile spre hotărârile de consiliu local prezentate pe site-ul primăriei, legate de fiecare proiect în parte.

- PROIECTE FINALIZATE -

PROIECT DE PROMOVARE A PRODUSULUI TURISTIC „ȚARA DORNELOR”

Inițiator proiect: Primar IOAN MORARU prin HCL nr.53/2010

Proiect finalizat în iulie 2013, finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013 prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

FINANȚARE NERAMBURSABILĂ: 921.188 LEI

COFINANȚARE BUGET LOCAL: 21.036 LEI

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

FINALIZAREA LUCRĂRILOR LA ŞCOALA GENERALĂ NR. 4

Inițiator proiect: Primar CONSTANTIN HUȚANU prin HCL nr.41/2008

Proiect finalizat prin finanţarea nerambursabilă acordată în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală.

FINANŢARE: CONSILIUL JUDEŢEAN SUCEAVA condus de Cătălin Nechifor: 800.000 LEI

FINANȚARE NERAMBURSABILĂ: 500.000 LEI

COFINANŢARE BUGET LOCAL: 350.000 LEI

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

CENTRUL NAŢIONAL DE INFORMARE ŞI PROMOVARE TURISTICĂ

Inițiator proiect: Primar ILIE BONCHEȘ prin HCL nr. 131/2014

Proiect finalizat în septembrie 2015, finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013.

FINANȚARE NERAMBURSABILA: 629.498 LEI

COFINANŢARE BUGET LOCAL: 12.968 LEI

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

SISTEMUL DE MANAGEMENT INTEGRAT A DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL SUCEAVA

Inițiator proiect: CONSILIUL JUDEȚEAN SUCEAVA, iar inițiatorul participării municipiului Vatra Dornei în proiect a fost Primarul IOAN MORARU prin HCL nr. 111 / 2008 și HCL nr. 117 / 2010

Proiect finalizat în decembrie 2015, finanţat în cadrul Axei Prioritare II a Programului Operaţional Sectorial de Mediu.

FINANȚARE NERAMBURSABILĂ: 3.866.191 LEI

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

EXTINDEREA ŞI REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ ÎN JUDEŢUL SUCEAVA

Autoritatea contractantă este ACET SA SUCEAVA, prin filiala Vatra Dornei, iar beneficiarul este Primăria Vatra Dornei. Includerea municipiului Vatra Dornei în proiect a fost hotărâtă de Primarul IOAN MORARU prin HCL nr. 110/2009

Rezumatul proiectului ACET îl puteți descărca de AICI

Proiect finalizat în decembrie 2015, finanţat în cadrul Axei Prioritare I a Programului Operaţional Sectorial de Mediu.

FINANȚARE NERAMBURSABILĂ: 55.957.527 LEI

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

MODERNIZAREA ŞI EXTINDEREA CENTRULUI DE PRIMIRE, ÎNGRIJIRE ŞI ASISTARE A PERSOANELOR VÂRSTNICE (CĂMINUL DE BĂTRÂNI)

Inițiator proiect: Primar CONSTANTIN HUȚANU prin HCL nr. 178/2007

Proiect finalizat în iulie 2015, finanţat prin Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

FINANȚARE NERAMBURSABILĂ: 1.533.033 LEI

COFINANŢARE BUGET LOCAL: 197.950 LEI

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

- PROIECTE ÎN DERULARE -

SERVICIUL DE EDUCARE ŞI ÎNGRIJIRE PENTRU COPIII DE 0-3 ANI (CREŞĂ)

Inițiator proiect: Primar ILIE BONCHEȘ prin HCL nr. 74 / 2014

Proiect început în 8 septembrie 2015. Durată de implementare de 15 luni.

Proiect finanţat prin fonduri norvegiene în baza Memorandumului de Înţelegere dintre Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi Guvernul României, privind implementarea mecanismului financiar SEE.

FINANȚARE NERAMBURSABILĂ: 928.700 LEI

COFINANŢARE BUGET LOCAL: 89.350 LEI

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

SERVICII COMUNITARE DE PREVENIRE A SEPARĂRII COPILULUI DE FAMILIE ŞI INSTRUIREA PERSONALULUI  AFERENT (CENTRUL DE ZI PT. COPII)

Inițiator proiect: Primar IOAN MORARU prin HCL nr. 145/2008

Proiect început în 30 octombrie 2013. Durată de implementare de 36 luni.

Proiect finanţat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Civile şi Persoanelor Vârstnice.

FINANȚARE NERAMBURSABILĂ: 362.388 LEI

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

CAPTAREA DE APĂ PENTRU TUNURILE DE ZĂPADĂ ALE PÂRTIEI DE SCHI „VEVERIȚA"

Inițiator proiect: Primar ILIE BONCHEȘ prin HCL nr. 173/2014 și HCL nr. 174/2014

Proiect început în 26 octombrie 2015. Durată de implementare de 6 luni.

Proiect finanţat în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală.

FINANȚARE NERAMBURSABILĂ: 888.020 LEI

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

REABILITAREA STRĂZILOR DIN MUNICIPIUL VATRA DORNEI

Inițiator proiect: Primar ILIE BONCHEȘ prin HCL nr. 223/2013 și HCL nr. 224/2013

Proiect început în 18 septembrie 2015. Durată de implementare de 36 luni.

Proiect finanţat în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală.

FINANȚARE NERAMBURSABILĂ: 7.190.431 LEI

COFINANŢARE BUGET LOCAL: 2.004.457 LEI

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

MODERNIZAREA DRUMULUI COMUNAL DC76 DINTRE GHEORGHIȚENI ȘI RUSCA (0+00 - 2+000)

Inițiator proiect: Primar ILIE BONCHEȘ prin HCL nr. 176/2014

Proiect aflat în faza de atribuire a contractului de execuţie a lucrărilor.Durată de implementare de 36 luni.

Proiect finanţat în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală.

FINANȚARE NERAMBURSABILĂ: 3.731.123 LEI

COFINANŢARE BUGET LOCAL: 68.690 LEI

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cam acestea ar fi proiectele promovate de Primăria Vatra Dornei în ultima perioadă și considerăm că odată cu acest articol se face și informarea corectă a dornenilor în legătură cu acestea. Menționăm încă o dată că avem certitudinea corectitudinii informațiilor prezentate, pentru că, după cum ați văzut, am făcut trimiteri către hotărârile de consiliu local în urma cărora s-au aprobat aceste proiecte.

Așteptăm părerile dumneavoastră în legătură cu acest articol în secțiunea de comentarii sau pe Facebook.