Zona Dornelor va avea un prim abator pentru sacrificarea animalelor

Un prim abator de sacrificare a animalelor va fi deschis în perioada imediat următoare în Vatra Dornei, crescătorii din zonă urmând a scăpa astfel de corvada de a bate drumul până la Gura Humorului sau Suceava, unde se află cele mai apropiate unităţi de acest gen.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a efectuat, ieri, o vizită de lucru la nou-înfiinţatul abator, remarcând investiţia la standarde europene care îi aparţine lui Ioan Baciu Ţăran, cel mai cunoscut nume atunci când vine vorba de produsul tradiţional din Bucovina.

„În trecut am cerut de la UE o derogare, să se permită înfiinţarea de unităţi de sacrificare mai mici, pentru cei aflaţi în zonele izolate. Datorită acestui ordin, acestei derogări obţinute de la Comisia Europeană, văd că la Vatra Dornei apare un prim abator. E o surpriză pentru mine, un abator modern şi vreau să-l felicit pe domnul Baciu pentru această iniţiativă. Faptul că la Vatra Dornei vom avea acest punct de sacrificare reprezintă un balon de oxigen pentru toţi crescătorii din zona Dornelor”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

Nevoiţi să bată zeci de kilometri, ori chiar peste o sută, până la un prim abator, crescătorii de animale din zona Dornelor au avut parte, în ultimii ani, de un imens handicap. Efectele negative ale lipsei unui abator s-au văzut imediat: numărul de efective de animale a scăzut, în timp ce samsarii care făceau comerţ cu animale au înflorit.

SURSA: MonitorulSV.ro

Desfasurarea evenimentelor la Ziua Muntelui – Ziua Apelor Curate

Peste 120 mc de deşeuri de pe malurile râului Bistriţa dar şi de pe cursul apei au fost strânse, sâmbătă, în cadrul uneia dintre cele mai mari campanii de ecologizare organizate în Bazinul Dornelor. S-a întâmplat de „Ziua Muntelui – Ziua Apelor Curate”, o iniţiativă a nou-înfiinţatului Club „Eco-Dorna”, club ai cărui membri îşi propun să ecologizeze râul Bistriţa de la izvoare şi până la vărsarea în Siret.

Lucrători din cadrul primăriilor, silvicultori, elevi, coordonaţi de membrii Clubului „Eco-Dorna”, au format echipe de voluntari care au curăţat gunoaiele de pe râul Bistriţa, acţionând concomitent în Cârlibaba, Ciocăneşti, Iacobeni, Vatra Dornei, Dorna Candrenilor, Coşna, Poiana Stampei, Dorna Arini, Şaru Dornei, Panaci, Crucea şi Broşteni, în funcţie de cantităţile strânse, primele trei echipe fiind premiate.

Echipaţi cu cizme şi costume impermeabile, o parte a voluntarilor au intrat în mijlocul râului Bistriţa, adunând în saci toată mizeria venită din amonte. Găleţi sparte, haine, în general gunoaie aruncate de oameni, au fost îndepărtate, lăsând apa să „respire”.

Dulgheru: „Dorim ca Bistriţa să devină cel mai curat râu din România”

„Nu cred ca Bistriţa să mai fi fost vreodată aşa de curată ca acum. Sunt ecologist de când mă ştiu şi mă bucur că astăzi (n.r. - sâmbătă) am reuşit să organizez o acţiune de asemenea amploare. Am mobilizat un număr foarte mare de oameni şi asta mă bucură, mai ales că acţiunea a fost una privată şi voluntariatul a fost mai presus decât satisfacţia financiară. Dorim ca Bistriţa să devină cel mai curat râu din România, condiţii naturale sunt, totul depinde numai de noi”, a declarat doctorul Petrea Dulgheru, preşedintele Clubului „Eco-Dorna”, cel care a organizat întreaga acţiune.

Acesta a fost coordonatorul echipei de voluntari din Vatra Dornei, participând la curăţarea Bistriţei în zona municipiului. El a subliniat că este pentru prima dată când un grup de ecologişti acţionează şi pe cursul Bistriţei, nu doar pe malurile ei.

La finalul competiţiei s-au făcut şi clasamente, în funcţie de cantităţile de deşeuri adunate. Echipa de voluntari din Dorna Arini s-a clasat pe primul loc, cu 25 mc de gunoaie colectate, urmată de cea din Vatra Dornei, 21 mc, şi de cea din Şaru Dornei, în jur de 19 mc de gunoaie colectare.

„Ziua Muntelui” la Casa Muntelui

După o zi de sâmbătă dedicată ecologizării râului Bistriţa, ieri, voluntarii au continuat „Ziua Muntelui” distrându-se, însă tot sub semnul a ceea ce înseamnă ecologie. Toate acţiunile s-au concentrat la Casa Muntelui din Vatra Dornei, unde, pe parcursul zilei de ieri, s-au adunat peste 3.000 de persoane.

Cupa ecologiştilor la ciclism, pe o distanţă de 22 de kilometri, pe traseul Ciocăneşti (Oiţa) - Casa Muntelui Vatra Dornei, Cupa ecologiştior la păstrăv, unde au participat gratuit toţi doritorii, fiecare oprindu-şi peştele pescuit, o demonstraţie hipică, expoziţii de animale (bovine, ovine), de câini ciobăneşti, expoziţii cu vânzare de produse alimentare, legume, fructe, utilaje agricole şi forestiere, furaje animale, toate acestea au transformat Casa Muntelui într-un punct de atracţie al zilei de ieri.

De asemenea, la reuşita spectacolului au contribuit din plin şi membrii Ansamblului profesionist „Ciprian Porumbescu”.

Concurs între porumbei, avion şi maşină

Fără îndoială însă cel mai de succes moment al zilei a fost legat de o întrecere inedită între porumbei, un avion şi o maşină.

Sub privirile unui public entuziast, 100 de porumbei din familia unui campion, porumbei care îi aparţin doctorului Mircea Bilius, cel mai cunoscut columbofil din judeţ, au plecat în cursă, dinspre Vatra Dornei spre Suceava, odată cu un avion uşor, pilotat de omul de afaceri Daniel Mitric, şi un autoturism de teren.

Regulamentul concursului a fost următorul: punctul de sosire al tuturor celor trei competitori a fost pe strada Aleea Dumbrăvii, în cartierul Burdujeni. După ce a aterizat pe Aeroportul Suceava pilotul s-a îndreptat spre linia de finiş de pe Aleea Dumbrăvii, la fel şi şoferul, cât şi porumbeii antrenaţi să zboare spre un punct fix.

Cum se poate compara un porumbel cu un avion sau o maşină

„Ideea acestui concurs a fost de a demonstra că şi în condiţiile modernismului un porumbel se poate dovedi extrem de eficient. Cu siguranţă nu poate fi mai rapid decât avionul, însă porumbelul merge la punct fix, în timp ce pilotul trebuie să aterizeze pe un aeroport.

De exemplu, dacă spitalul din Rădăuţi are nevoie de o fiolă cu un medicament de la Suceava, porumbelul poate transporta fiola într-un timp scurt, direct la destinaţie”, a explicat teoria sa doctorul Bilius. Porumbeii săi cei mai buni au zburat cu o viteză medie de 80-100 de kilometri la oră, astfel că, îndreptându-se spre un punct fix, s-au putut compara cu timpii parcurşi de pilot şi de maşină, până pe Aleea Dumbrăvii.

Flutur face lobby pentru vacile din rasa de carne charolaise

Printre oficialităţile prezente la „Ziua Muntelui” s-au numărat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, deputatul PD-L Dumitru Pardău şi prefectul de Suceava, Sorin Arcadie Popescu.

Gheorghe Flutur a ţinut să remarce importanţa rasei de vaci de carne charolaise, exemplare din această rasă fiind aduse la expoziţia de la Casa Muntelui.

„Sunt vaci de carne care în 17 luni ajung la 700 de kilograme greutate. Mă bucur că s-au făcut deja încrucişări între rasa autentică, rezistentă în zona noastră, şi această rasă de bovine de carne. Crescătorii trebuie să se grupeze şi să-şi deschidă mici ferme, iar această rasă este o alternativă”, a arătat preşedintele CJ Suceava.

În judeţ, cel mai mare crescător de vaci din rasa charolaise este Constantin Prodaniuc, primarul comunei Moara, prezent la Casa Muntelui cu câteva dintre exemplarele sale de elită.

Gheorghe Flutur a mai salutat şi intenţia de omologare a jambonului ecologic din Bucovina, un produs sută la sută natural care, se speră, va fi un mare succes pe piaţă.

Printre invitaţii organizatorilor s-a aflat şi ÎPS Teodosie, cel care i-a încurajat la rândul său pe participanţi să respecte natura, în acest fel putând fi mai aproape de Dumnezeu.

„Aşteptăm să ni se alăture toţi cei care iubesc apa curată şi Bucovina”

„Ziua Muntelui – Ziua Apelor Curate” a fost organizată de Clubul „Eco-Dorna”, Consiliul Judeţean Suceava şi Colegiul Medicilor Veterinari Suceava. De asemenea, doi sponsori, firma Stihl şi SC Socar Petroleum SRL Botoşani, şi-au adus consistent contribuţia la organizarea evenimentului.

„Nu suntem la prima acţiune de ecologizare a râului Bistriţa, recent am efectuat şi o acţiune de populare cu păstrăv la iezerul Bistriţei. Sâmbătă am curăţat Bistriţa până la Broşteni, însă nu ne vom opri aici, vom continua şi mai departe până la Bicaz. Clubul Eco-Dorna trebuie să meargă mai departe şi aşteptăm să ni se alăture toţi cei care iubesc Bucovina, toţi cei care iubesc natura, toţi cei care iubesc minunăţiile pe care le avem aici, în ţara Dornelor”, a fost mesajul preşedintelui Clubului Eco-Dorna, Petrea Dulgheru.

SURSA: MonitorulSV.ro

ANUNT - Curs Pictura - Iconografie (Icoana in tehnica bizantina)

Detalii Anunt: CURS DE ICONOGRAFIE (ICOANA IN TEHNICA BIZANTINA)

Profesor coordonator Valentina Anichitei Petrescu – pictor iconar

- metoda clasica de invatare a picturii de icoane in stil bizantin.

- destinat elevilor cu varsta cuprinsa intre 10 si 18 ani

- durata cursului este de 10 ore (5 sedinte a cate 2 ore)

- cursul se va desfasura in incinta “Clubul Copiilor si Elevilor” din Vatra Dornei

Cursul include:

- tehnica icoanei pe lemn;

- alegerea suportului potrivit;

- desenul;

- tehnica de aurire a icoanei;

- combinatia culorilor;

- vernisarea icoanei.

PRETUL CURSULUI ESTE DE 150 LEI

*Toate materialele necesare desfăşurării cursului vor fi asigurate de către organizator.

*Toate lucrările realizate de cursanţi vor aparţine acestora.

Inscrierile se fac la numarul de telefon sau email de mai jos:

Telefon: 0745 656 367

E-mail: anichitei.valentina@gmail.com ; curspictura@yahoo.com

Elevul care a încercat să jefuiască o bancă, probleme cu stupefiantele

Elevul care a încercat să jefuiască o unitate bancară din municipiul Vatra Dornei, situată chiar lângă liceul la care învăţa, a fost arestat preventiv pentru 19 zile.

Constantin Marincean, în vârstă de 17 ani, din judeţul Iaşi, va lipsi motivat de la cursurile clasei a X-a din cadrul Liceului Teoretic „Ion Luca”, fiind încarcerat într-o celulă de la subsolul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava.

Potrivit anchetatorilor, adolescentul le-a povestit mai multor colegi de-ai săi că motivul pentru care a fost transferat de la Iaşi la Vatra Dornei, la începutul acestui an şcolar, a fost acela că a fost consumator de substanţe stupefiante şi că părinţii au încercat să-l scoată din anturajul dubios în care intrase.

L-au adus la un unchi din comuna Iacobeni, l-au înscris la Liceul „Ion Luca” şi au sperat că minorul se va linişti. Vinerea trecută (30 septembrie), însă, în jurul orei 13:00, a încercat să jefuiască sucursala BRD Vatra Dornei.

Suspectul le-a spus poliţiştilor că a fost atacat de un individ cu cagulă

Cu o cagulă trasă pe faţă şi înarmat cu un cuţit şi o şurubelniţă, adolescentul a intrat în sediul BRD Vatra Dornei şi a strigat că e un jaf, cerându-le celor prezenţi să nu facă nici o mişcare.

Pentru că agentul de pază a profitat de un moment de neatenţie al atacatorului şi l-a împins, acesta din urmă a renunţat la planul său şi a fugit din bancă, dispărând în zona împădurită din spatele unităţii.

Sesizaţi imediat, poliţiştii dorneni s-au mobilizat şi au scotocit zona, reuşind să dea de urma suspectului, identificat în persoana lui Constantin Marincean.

Iniţial, tânărul a încercat să-i ducă pe o pistă greşită pe poliţişti şi le-a spus acestora că a fost atacat de un tânăr cu cagulă pe faţă, care a fugit în deal. Ghinionul lui a fost că din deal coborau alţi poliţişti, iar dacă varianta sa ar fi fost adevărată, oamenii legii ar fi trebuit să dea nas în nas cu suspectul.

În aceste condiţii, Marincean a recunoscut că el este cel pe care îl căutau.

Ce a mărturisit la audieri

La audieri, ne-au mărturisit surse judiciare, tânărul a recunoscut că plănuise jaful de mai multă vreme şi că intenţiona să comită tâlhăria cu o zi înainte, însă s-a răzgândit după ce a văzut o maşină de transportat valori parcată în faţa băncii şi s-a gândit că în interior se aflau mai mulţi paznici decât de obicei.

A revenit a doua zi, însă în loc de banii pe care spera să-i fure, s-a ales cu o pereche de cătuşe.

Constantin Marincean, mărturisesc aceleaşi surse, nu părea deloc speriat de ceea ce avea să i se întâmple şi le-a spus oamenilor legii că nu ar fi ezitat să folosească cuţitul şi şurubelniţa pentru a scăpa.

El avea pregătite haine de schimb în pădurea din spatele băncii şi avea de gând să se întoarcă la şcoală. Plănuise jaful exact la ora începerii cursurilor, planul său fiind acela de a scăpa de cagulă, cuţit şi şurubelniţă, de a-şi lua alte haine şi de a-şi cere iertare pentru minutele de întârziere, sperând că profesorul nu îl va pune absent nemotivat.

În cazul în care scenariul i-ar fi ieşit, misiunea poliţiştilor de a-i da de urmă tâlharului din bancă ar fi fost mult mai grea.

SURSA: MonitorulSV.ro

Cupa Dornelor Editia a VI-a, 14-16 Octombrie 2011

Primăria Municipiului Vatra Dornei si CSM Dorna Vatra Dornei, în parteneriat cu Direcţia pentru Sport Suceava va invita sa participati in data de 15 octombrie 2011 la editia a - VI - a a Cupei Dornelor, ce va avea loc in fata primăriei, cu start la ora 12.00. Evenimentul are loc în cadrul manifestărilor Zilele Dornei (14-16 octombrie 2011).

PROBELE SI CATEGORIILE DE PARTICIPARE SUNT:

Cursa I - 800 m copile III si copii III

Cursa II - 1500 m copile I si copile II

Cursa III - 1500 m copii I si copii II

Cursa IV - 3000 m junioare si juniori III, II si I

Se acorda Trofeul Cupa Dornelor, premii in bani, diplome si medalii pentru fiecare castigator in parte al cursei la care concureaza, premii, medalii si diplome pentru locurile

2 si 3 precum şi diplome şi cadouri pentru locurile 4 - 6.

Premiile in bani se acorda la toate categoriile astfel:

Locul I 60 lei

Locul II 40 lei

Locul III 20 lei

Reprezentantii oficiali ai cluburilor sunt rugati sa confirme participarea pana la data de 14 octombrie 2011 la numarul de telefon 0743791419 - Prof. Cristian Prasneac. Pentru cei interesaţi de cazare, contactaţi aceeaşi persoana din timp.

Plutăritul pe Bistriţa, îndeltnicire „dezgropată“ după patru decenii

Plutaşii de odinioară transportau oameni sau lemne spre fabricile de cherestea, pe distanţe de sute de kilometri. Tradiţia a pierit după ce s-a dezvoltat transportul rutier. În prezent, pe Bistriţa mai ajung turiştii dornici de o aventură inedită.

Plutăritul a fost practicat sute de ani pe Valea Bistriţei Aurii. Pe vremuri, acesta reprezenta singura modalitate de transport a lemnului către marile oraşe unde erau fabrici de cherestea. Din vremurile de altădată, „ucise“ de dezvoltarea transportului rutier, au mai rămas câţiva plutaşi autentici, ale căror cunoştinţe mai servesc doar turiştilor dornici de o „croazieră“ pe apa Bistriţei. În comuna Ciocăneşti i-am găsit pe doi dintre ei.

Cu pluta până la Dunăre

Vasile Morari, de 70 de ani, ne-a povestit că a mers prima dată la plutărit la vârsta de 14 ani. „Am prins meseria asta de băiat mic. Mergeam cu tata de pe la 14 ani şi am făcut asta cam zece ani după aceea. Însă, în anul 1969, au apărut remorcile, iar lemnul a fost preluat de maşini“, îşi aduce aminte Vasile Morari. Coleg de breaslă i-a fost Vasile Raia, care a învăţat meserie la 13 ani de la tatăl său, când îl lua pe plutele care plecau pe Bistriţa.

„Mergeam cu lemnul pe apă de la Vatra Dornei spre fabricile din Bicaz, multe plute se duceau chiar până la Dunăre. Plecau de aici de pe Bistriţa, se întâlnea Bistriţa cu Siretul la Bacău şi de acolo ajungeau până la Dunăre. Mergeau sute de kilometri şi duceau sute de metri cubi de lemn“, povesteşte Vasile Raia. Startul la plutărit se dădea în primăvară, când se dezgheţau apele. Sezonul începea pe 15 martie şi se termina la 15 noiembrie. „Era foarte frumos. Toată vara, câteva luni de primăvara, de când se dezgheaţă apa şi până toamna târziu când îngheţa, în fiecare zi plecau plute, poate şi câte 20“, a continuat moş Vasile cu nostalgie.

Pentru pornirea plutelor, după ce erau asamblate, se foloseau haiturile, adică baraje construite în amonte de locurile de plecare, care aveau rolul de a aduna apa pentru un flux puternic de start. „Creştea apa şi odată cu apa se dădea drumul şi la plute. La haituri se făceau baraje cu porţi care se ridicau atunci când plutele trebuiau să plece“, mai spune Vasile Raia.

Marin Gheorghe face parte din aceeaşi breaslă şi ne-a povestit cum se construiau plutele în urmă cu 50 de ani. „Se făceau din buşteni de brad, de molid, tăiaţi la dimensiuni de 12 metri lungime. La buză aveau un caladeu de patru sau mai mulţi metri lăţime, iar huzura era de şapte metri. Pluta are trei cârme, două în faţă şi una în spate, pentru a ţine direcţia de mers“, ne-a explicat Marin Gheorghe. Pe unele plute era construită şi o vatră, un loc special pentru făcut focul unde se preparau bucatele pe parcursul drumului.

Un alt meseriaş este Constantin Cojocaru. Acesta a şi scos o carte, „Plutaşii de pe Bistriţa“, unde a scris atât despre evoluţia plutăritului în istorie, cât şi despre modul de construcţie a plutelor de-a lungul vremurilor.

De pe apă, direct la fabrica de cherestea

„Este singura carte din literatura de specialitate. Cartea a fost foarte bine primită de oamenii din domeniul exploataţiilor forestiere şi din transportul lemnului“, a spus mândru Constantin Cojocaru. Acesta îşi aduce aminte şi în prezent cum se făcea negoţ pe apa Bistriţei. „Veneau plutele de la Dorna sau de la Broşteni şi erau prinse la mal în Lunca, Mădei, Poiana Borcei sau Lungeni, unde erau mai multe schele de tranzit. Acolo, plutaşii predau plutele dragomanului de schelă şi alţi plutaşi le luau şi le duceau până la Piatra Neamţ, unde erau demontate şi intrau în fabricile de mobilă, de hârtie sau de cherestea. Altele mergeau până la Galaţi“, a povestit Constantin Cojocaru.

Turism cu pluta la cererea străinilor

În vremurile de astăzi, doar turiştii mai sunt interesaţi să facă o plimbare cu pluta pe Bistriţa, la fel ca altădată. Curse de acest gen se pot face doar în zona Broşteniului sau în apropierea Ciocăneştiului, unde sunt iniţiative de reînviere a acestei vechi tradiţii. „În 2007, am aflat la Congresul Internaţional al Plutaşilor din Munţii Pădurea Neagră că cercetătorii germani au scos la iveală ceva senzaţional despre noi. Ei au spus că primii plutaşi din Europa au fost aici, pe Valea Bistriţei Aurii, în anii 1200. Trebuie să valorificăm această moştenire şi de aceea vrem să reînviem plutăritul pe Bistriţa, pentru turişti“, a declarat Gheorghe Tomoioagă, primarul din Ciocăneşti. El vrea să construiască pe Bistriţa baraje din lemn, după vechile tradiţii, care să ajute la circulaţia plutelor. Are şi avantajul că în Ciocăneşti şi în împrejurimi încă mai sunt plutaşi veterani care ştiu meşteşugul construirii unei plute, dar şi mânuirea ei pe apă.

Cereri din străinătate

„Avem în fiecare an cereri din străinătate. Ne sună foarte mulţi turişti şi ne întreabă dacă organizam acest rafting cu pluta. Cred eu că în viitorul nu foarte îndepărtat vom reuşi să facem acest lucru“, a mai spus Gheorghe Tomoioagă.

SURSA: Adevarul.ro

Un elev din Vatra Dornei a încercat să jefuiască o bancă

Băiatul în vârstă de 17 ani a intrat în bancă cu un fes de culoare închisă cu intenţia de a fura. Acesta a fost oprit de agentul de pază, însă a fugit.

Totul s-a petrecut în urmă cu aproximativ două ore într-o bancă din Vatra Dornei, unde un elev în vârstă de 17 ani a încercat să fure o anumită sumă de bani.

Agentul de pază l-a surprins pe tânăr la timp pentru a-l împiedica să îşi ducă fapta la bun sfârşit, însă tânărul a fugit. Poliţiştii ajunşi la faţa locului l-au prins pe M.C., puştiul de 17 ani, din comuna Belceşti, judeţul Iaşi, în apropiere. Acesta este elev la Liceul Teoretic "Ion Luca" din Vatra Dornei.

"Se continuă cercetările sub aspectul tentativei la infracţiunea de tâlhărie, în funcţie de probele administrate în cauză urmând a se lua măsurile legale", a declarat comisarul şef Cristian Papuc, reprezentantul IPJ Suceava.

SURSA: Adevarul.ro