Drumul Panaci - Bilbor, care leaga judetele Suceava şi Harghita, o prioritate pentru autorităţile din cele două judeţe

Lucrările de modernizare a drumului dintre Suceava şi Harghita prin pasul Bilbor au fost declarate o prioritate de autorităţile din cele două judeţe. Preşedinţii Consiliilor Judeţene din Suceava şi Harghita, Gheorghe Flutur, respectiv Borboly Csaba, s-au întâlnit în cursul zilei de ieri la graniţa dintre cele două judeţe, în pasul Bilbor, pentru a pune la punct un plan comun cu privire la modernizarea acestui drum.

Şeful administraţiei judeţene sucevene, Gheorghe Flutur, a arătat că lucrările de modernizare a drumului pe porţiunea din judeţul Suceava vor începe cel mai probabil săptămâna viitoare, investiţia urmând a se realiza prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii. Flutur a arătat că o porţiune de 22 de kilometri, de la Vatra Dornei şi până la Panaci, a fost modernizată prin Programul Operaţional Regional.

Făcând referire la porţiunea de drum rămasă până la graniţa cu judeţul Harghita, Flutur a spus că investiţia va presupune modernizarea a încă opt kilometri de drum, valoarea fiind de circa şapte milioane de euro.

„Suceava este judeţul care începe seria de investiţii prin PNDI, şi vorbim de aproape 100 de milioane de euro pentru toate lucrările care se realizează prin acest program în judeţul Suceava. Anunţăm de aici, de la graniţa celor două judeţe, că vom începe drumul care face legătura din Suceava şi Harghita. Este singura legătură rutieră directă între cele două judeţe. Era nevoie de o asemenea investiţie pentru că noi eram doar cu numele judeţe învecinate, dar nu am avut niciodată un drum direct de legătură. Acum vedeţi că acest proiect se materializează. Şi vom începe de urgenţă modernizarea drumului care face legătura între Vatra Dornei şi Topliţa, prin pasul Bilbor”, a declarat Gheorghe Flutur.

„Sunt convins că acest drum va atrage investitori”

El a adăugat că investiţia presupune modernizarea drumului pe două tronsoane, fiecare de câte patru kilometri. Preşedintele CJ Suceava a arătat că modernizarea unui tronson va costa aproximativ două milioane de euro, în timp ce lucrările de construcţie a drumului care urcă muntele vor fi de cinci milioane de euro.

„Este o porţiune de patru kilometri, dar este cel mai greu drum din acest tronson. Am fost criticat de opoziţie, dar îi invit să vină aici pe traseu să vadă ce înseamnă o investiţie în zona de munte. Vor fi construite nouă serpentine, peste 650.000 de metri cubi de stâncă trebuie dinamitaţi şi mutaţi de aici, şi vor fi şi foarte multe lucrări de artă”, a spus Flutur.

EL a arătat că, odată cu finalizarea acestui drum, locuitorii bazinului Dornelor vor parcurge spre Bucureşti cu peste 100 de kilometri mai puţin şi, mai mult, vor putea fi dezvoltate relaţii economice între cele două judeţe.

Gheorghe Flutur a spus că zona Dornelor va putea fi pusă în valoare mai bine din punct de vedere economic şi turistic. „Sunt convins că acest drum va atrage investitori, inclusiv în domeniul turismului. Dar mai vorbim şi despre potenţialul uriaş al munţilor Călimani, despre potenţialul crescătorilor de animale şi despre izvoarele de apă minerală din această zonă”, a arătat preşedintele CJ Suceava.

Prezent la întâlnirea dintre şefii celor două judeţe, deputatul PD-L din colegiul Vatra Dornei, Dumitru Pardău, a spus că modernizarea acestui drum este un proiect aşteptat de toţi locuitorii din bazinul Dornelor, început încă din primul său mandat de parlamentar.

De precizat că proiectul de modernizare a drumului are la bază Legea nr. 391/2005, iniţiată de Dumitru Pardău, prin care Primăria Panaci a fost scutită de taxa de expropriere pentru terenul pe care se modernizează drumul.

„Concretizarea acestui proiect a avut loc datorită sprijinului primit din partea domnului Gheorghe Flutur atât în perioada cât a fost ministru al Agriculturii, cât şi acum, când este preşedinte al Consiliului Judeţean. Şi vrem să-i mulţumim atât eu, cât şi locuitorii din zona Dornelor. Acum realizăm o promisiune făcută cu câţiva ani în urmă şi de care vor beneficia atât agenţii economici, cât şi populaţia”, a declarat Dumitru Pardău.

Preşedintele CJ din Harghita: Modernizarea drumului este importantă din punct de vedere al turismului

La rândul său, preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a spus că modernizarea drumului va fi o prioritate şi pentru instituţia pe care o conduce, arătând că odată finalizată această cale rutieră vor putea fi dezvoltate o serie de proiecte comune, atât turistice, cât şi economice şi culturale. El a arătat că drumul dintre cele două judeţe este important în special din punct de vedere turistic, precizând că judeţele Suceava şi Harghita pot deveni o alternativă viabilă la Valea Prahovei.

„Tot ce nu s-a făcut în 20 de ani, timp în care mulţi politicieni au promis că vor face acest drum, reuşim acum să realizăm împreună”, a spus preşedintele CJ Harghita.

El a propus constituirea unor comisii comune, între specialiştii celor două administraţii judeţene, pentru dezvoltarea unor proiecte comune turistice, culturale şi economice.

SURSA: MonitorulSV.ro

Cum să-ţi scazi alcoolemia în sânge de la 2,20 la mie la 0,75

Fosta grefieră de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, Angelica Mariana Bulughiană (44 de ani), a fost trimisă în judecată pentru că, pe vremea când era angajata Ministerului Public, ar fi primit 3.500 de lei şi 4.000 de lei de la doi indivizi care erau cercetaţi după ce-au fost prinşi beţi la volan şi cărora le-a promis că îi poate scăpa de răspunderea penală.

Într-un comunicat remis ieri de către Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se arată că grefiera i-a minţit pe cei doi atunci când le-a spus că îi va scăpa de judecată.

Potrivit rechizitoriului, Adrian Florea a fost unul dintre indivizii care ar fi plătit pentru a scăpa de dosar penal, dându-i grefierei suma de 3.500 de lei.

A fost depistat, în după-amiaza zilei de 22 februarie 2009, sub influenţa băuturilor alcoolice la volanul unui autoturism. Avea o alcoolemie în sânge de 2,20 la mie (prima probă).

Prin intermediul unei cunoştinţe comune a luat legătura cu grefiera Bulughiană, iar aceasta i-a spus că îl poate ajuta să scape de „mahmureală”, singura condiţie fiind de a obţine o recalculare teoretică a alcoolemiei la Institutul de Medicină Legală din Iaşi, acolo unde, i-a spus inculpata, are o cunoştinţă.

Angelica Mariana Bulughiană l-a învăţat pe Adrian Florea şi ce să declare la poliţie, dându-i chiar un bileţel în care i-a scris ce să spună în faţa oamenilor legii: ce fel de alcool a băut, ce a mâncat, ce cantităţi şi în ce interval. Totul era atât de bine calculat, încât la aceea recalculare teoretică de la IML Iaşi, alcoolul din sânge să scadă miraculos sub limita legală.

Pentru a se ajunge la Iaşi, însă, trebuia ca anchetatorii să accepte cererea de recalculare a alcoolemiei, iar bărbatul să aducă doi martori care, chipurile, au fost cu el în ziua în care a fost prins băut la volan şi au văzut exact ce a mâncat şi băut Florea la data respectivă.

Cu martorii s-a rezolvat, însă la poliţie cererea lui Adrian Florea a fost respinsă.

La Parchetul de la Vatra Dornei, însă, lucrurile s-au rezolvat, procurorul de caz acceptând cererea de recalculare a alcoolemiei.

Rezultatul de la Iaşi i-a scăzut alcoolemia lui Adrian Florea de la 2,20 la 0,75 la mie, cât să se aleagă cu cel mult o amendă. Ca urmare, procurorul a dat soluţie în dosar: netrimitere în judecată.

Una peste alta, cel puţin din datele prezentate până acum, Angelica Mariana Bulughiană nu l-a minţit pe Florea şi chiar a reuşit să-i „rezolve” dosarul penal.

Ulterior, însă, după ce au intrat pe fir procurorii de la Suceava, dosarul a fost redeschis, iar, spre sfârşitul anului trecut, Adrian Florea a fost trimis în judecată.

A plătit 4.000 de lei, însă nu a scăpat de judecată

Aproximativ acelaşi scenariu şi în cazul lui Ovidiu Şipot, un alt şofer prins băut la volan care a apelat la serviciile grefierei pentru a nu mai ajunge la judecată.

În acest caz, însă, lucrurile nu au mai decurs aşa cum plănuia Angelica Mariana Bulughiană. În martie anul trecut, Ovidiu Şipot a fost chemat la Parchetul de la Vatra Dornei, spunându-i-se că cererea de recalculare i s-a respins, iar el va fi trimis în judecată.

Ulterior, bărbatul a făcut un autodenunt la Direcţia Generală Anticorupţie, povestind cum a dat 4.000 de lei să scape de dosarul penal.

Pe parcursul anchetei, Şipot a înregistrat-o pe reportofon pe mama grefierei Bulughiană care, sub pretextul unor reparaţii la instalaţia sanitară, l-a chemat şi i-a cerut să nu declare nimic împotriva fiicei ei, sumele de bani urmând a-i fi restituite.

Ce a declarat grefiera

Potrivit dosarului înaintat instanţei de judecată, Angelica Mariana Bulughiană, care iniţial s-a prelevat de dreptul de a nu face declaraţii, a recunoscut în cele din urmă acuzaţiile.

A recunoscut şi atât, fără a da mai multe declaraţii şi luând din câte se pare toată vina asupra sa.

Deşi au existat la început suspiciuni că în afacere ar fi fost implicaţi şi procurori, iar dosarul a trecut şi pe la DNA Suceava, procurorii anticorupţie l-au trimis înapoi la Parchetul Curţii de Apel, concluzionând că bănuielile de corupţie în rândul magistraţilor nu se confirmă.

În dosar au mai fost cercetaţi şi un poliţist, precum şi grefierul-şef de la Parchetul de la Vatra Dornei, acesta din urmă pentru trafic de influenţă, însă anchetatorii au considerat că nu au fost implicaţi în toată această poveste.

A rămas un singur vinovat, Angelica Mariana Bulughiană, care între timp şi-a dat demisia de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei.

Soţul grefierei, doi ani şi jumătate de închisoare cu suspendare

Reţeta scăderii miraculoase a alcoolemiei din sânge a fost folosită şi de soţul inculpatei, Neculai Bulughiană.

Prins în 2007 băut la volan, respectivul a scăpat de instanţa de judecată.

Dosarul său însă a fost redeschis după trei ani de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, care au infirmat prima soluţie şi l-au trimis în judecată pe Neculai Bulughiană.

În ianuarie 2011, soţul grefierei a fost condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare cu suspendare.

În dosarul în care soţia sa a fost trimisă în judecată, Neculai Bulughiană a primit o amendă administrativă de 1.000 de lei.

SURSA: MonitorulSV.ro

Minbucovina Vatra Dornei este scoasă la vânzare bucată cu bucată

Societatea minieră Minbucovina SA Vatra Dornei a început să fie vândută bucată cu bucată. Hotărârea de dizolvare şi lichidare voluntară a firmei a fost declarată în anul 2008, în momentul de faţă activele fiind scoase la vânzare de lichidatorul Management Reorganizare Lichidare din Iaşi.

Potrivit ultimului anunţ de vânzare a activelor societăţii, următoarea licitaţie va avea loc în data de 19 august, valoarea de pornire a bunurilor mobile şi imobile ale societăţii fiind de 50% din valoarea evaluată, fără TVA. Valoarea totală a bunurilor mobile şi imobile scoase la licitaţie pe 19 august este de aproximativ 37,4 milioane de lei, adică 8,85 milioane de euro.

Lichidatorul societăţii Minbucovina Vatra Dornei scoate la vânzare toate activele, atât perimetrele miniere aflate în exploatare, cât şi cele închise. Potrivit anunţului de vânzare, cea mai mare valoare o au „Exploatarea şi valorificarea minereului polimetalic Mănăila şi Platforma Iacobeni”, preţul de pornire a licitaţiei fiind de 7,38 milioane de lei. De precizat că la Mănăila se extrage în momentul de faţă cupru şi zinc, fiind una dintre puţinele exploatări active ale societăţii miniere din Vatra Dornei.

Pe lână această exploatare, lichidatorul firmei din Vatra Dornei vinde mai multe foste perimetre şi exploatări miniere, printre care cele de la Dealul Negru, Leşul Ursului, Valea Putnei, precum şi un bloc cu opt garsoniere din comuna Iacobeni.

Contactat telefonic, unul dintre foştii directori ai SC Minbucovina SA, în perioada 2005 – 2008, actualul primar din Vatra Dornei, Ioan Moraru, a amintit că problemele financiare ale societăţii au început în anul 2005, atunci când Consiliul Concurenţei nu a notificat un ajutor de stat acordat societăţii miniere.

El a spus că printre activele scoase acum la vânzare se numără şi unele viabile pentru societatea minieră din Vatra Dornei, făcând referire în mod special la exploatarea minereurilor de cupru şi zinc de la Mănăila şi platforma din Iacobeni. „Atunci când am fost director, am încercat tot felul de variante pentru a scăpa de datorii. Cât am fost la conducerea firmei nu s-a vândut nimic, dar apoi datoriile au început să fie din ce în ce mai mari. Acum s-a ajuns în situaţia de a vinde şi activităţi viabile”, a spus Ioan Moraru.

SURSA: MonitorulSV.ro

Festivalul Naţional „Flori de pe Dorna”

În perioada 29-31 iulie, la Poiana Stampei s-a desfăşurat Festivalul Naţional „Flori de pe Dorna”, ediţia a IV-a, care a coincis cu a XII-a ediţie a Sărbătorii Comunei Poiana Stampei.

Aşa cum ne-a spus primarul Elisei Todaşcă, scopul acestui dublu eveniment în viaţa culturală a comunei este de promovare a primei localităţi de la intrarea în judeţul Suceava dinspre Bistriţa-Năsăud, a Bucovinei, şi a Bazinului Dornelor, păstrarea şi conservarea tradiţiilor populare şi punerea în valoare a celor două rezervaţii naturale, Tinovul Mare, "o tundră" de tip siberian, şi Turbăria, singura rezervaţie de turbă roşie din Europa.

“Este o continuare a manifestărilor derulate timp de 12 ani sub titlul <Întâlnire cu fiii satului>. Din 2009, Festivalul a devenit internaţional, având prezente formaţii de peste hotare. Anul acesta avem ca invitaţi de onoare Ansamblul din Cernăuţi, Ucraina şi Ansamblul din Jastrowie, Polonia. Mulţumesc tuturor celor care sunt prezenţi şi au venit de aproape sau de departe, pentru că această manifestare este şi o întâlnire a fiilor satului, mulţi dintre ei venind acasă din ţară sau străinătate să-şi petreacă concediul şi să se întâlnească la spectacolele organizate cu cei dragi”, ne-a spus primarul Elisei Todaşcă.

Pe perioada celor trei zile de manifestări au avut loc activităţi culturale (spectacole folclorice, parade ale portului popular, parada călăreţilor, expoziţii), concurs gastronomic, activităţi ştiinţifice, activităţi sportive şi turistice (cicloturism, turism ecvestru, river rafting).

Cele mai frumoase flori şi grădini

Vineri, în prima zi a festivalului, a avut loc jurizarea celor mai frumoase grădini cu flori, grădini cu legume şi a aranjamentelor florale din gospodăriile din comună. În concurs s-au înscris pentru evaluarea finală câteva zeci de gospodării, care au fost vizitate de un juriu format din reprezentanţi ai ANTREC Bucovina, ai administraţiei locale şi câştigătorii de anul trecut ai concursului.

Deşi a plouat, “înarmaţi” cu umbrele, membrii juriului au evaluat fiecare gospodărie urmărind diversitatea speciilor de flori existente, modul de aranjare, întreţinerea lor, armonizarea culorilor şi speciilor în aranjamentele florale.

În ceea ce priveşte cele mai frumoase grădini, criteriile de departajare au fost folosirea cât mai eficientă a terenului de lângă casă, numărul de specii cultivate şi modul de îngrijire a acestora.

Covor din flori naturale

După deschiderea oficială a Festivalului Naţional „Flori de pe Dorna”, care a avut loc sâmbătă, 30 iulie 2011, în parcul din apropierea Casei Muzeu, câţiva copii au realizat un covor de flori naturale. În faţa scenei, pe cetină de brad, copiii au creat diverse aranjamente florale cu flori din grădină, gherghine, busuioc nemţesc, trandafiri, crini, flori de climatus şi flori de câmp, cum ar fi maci, margarete, coada şoricelului, soc, sânzîiene, lumânărică.

Paralel cu activitatea copiilor, în Casa Muzeu s-a organizat o expoziţie permanentă cu plante medicinale culese din pădurile şi de pe pajiştile din Poiana Stampei.

Identificarea şi valorificarea patrimoniului local

La Roşia, într-un spaţiu aparţinând Direcţiei Silvice Suceava, a avut loc simpozionul cu tema „Identificarea şi valorificarea patrimoniului local” şi lansarea cărţilor “Consideraţii asupra arhitecturii din Bucovina – Specificul arhitecturii locuinţelor din comuna Poiana Stampei”, autor prof. Paraschiva Abutnăriţei, “Călătorie în spirit” şi “Seniorii veterani de război – titanii istoriei noastre”, ambele purtând semnătura scriitorului Ion Grigoroiu, din Ianca, jud. Brăila.

Cei prezenţi, localnici şi invitaţi din ţară, au putut vedea o prezentare a Parcului Naţional Călimani realizată de inginerul Cristian Ortoianu, de la Administraţia Parcului Naţional Călimani, şi o prezentare a Tinovului Mare, realizată de inginerul Dinu Popescu, de la Ocolul Silvic de Stat, care i-a însoţit pe cei prezenţi la Roşia, în rezervaţie, pentru a vedea “pe viu” ceea ce a fost prezentat. Aspecte privind identificarea şi valorificarea câtorva obiective turistice din patrimoniul local au fost prezentate de preşedinta ANTREC Bucovina, Niculina Vasiluţ, iar despre importanţa valorificării acestui patrimoniu local a vorbit Minorica Dranca, directoarea Muzeului Etnografic din Vatra Dornei şi consultant artistic la Centrul Cultural “Bucovina”.

Roua cerului, o comoară neprotejată suficient

În cadrul simpozionului, profesoara Dorina Paicu, de la Şcoala Poiana Stampei, împreună cu un grup de rangeri au prezentat un proiect despre rezervaţia de turbă roşie de la Poiana Stampei, proiect care a obţinut locul II în concursul de proiecte “Natura 2000” şi care a fost realizat în urma unei colaborări cu Direcţia Silvică Suceava, Administraţia Parcului Naţional Călimani şi Agenţia de Protecţia Mediului Suceava, Academia Română şi Fundaţia Speologică “Grup Speo” Bucovina.

“A fost un proiect PHARE, intitulat . În urma incursiunilor în siturile respective, spre marea mea dezamăgire, copiii şi chiar localnicii nu ştiau ce se întâmplă în rezervaţia Tinovu Mare, cea mai întinsă turbărie din ţară, de 700 de hectare, şi de o plantă carnivoră, roua cerului. Este o plantă de dimensiuni mici şi, din păcate, roua cerului se găseşte doar în fosta exploatare a turbăriei. Trebuie să tragem un semnal de alarmă pentru protejarea acestei plante, pentru că o mai găsim în foarte puţine locuri. O asemenea plantă este o comoară pe teritoriul localităţii şi este păcat că nu este pusă în valoare atât prin asigurarea protecţiei, cât şi prin realizarea unei poteci tematice”.

Concursuri sportive

Şi cei mai mici locuitori ai comunei au avut parte de concursuri cu premii, organizate de profesorii de educaţie fizică, administraţia locală, ANTREC Bucovina şi cu sprijinul unor sponsori locali. La „Crosului Florilor” s-au înscris zeci de elevi de la şcolile din comună, cei mai buni alergători fiind premiaţi, în cadru festiv, înainte de spectacolul folcloric de duminică.

La concursul de ciclism, desfăşurat pe un traseu de 5 kilometri, pe drumul pietruit care leagă Poiana Stampei de Dornişoara, peste 30 de biciclişti au pedalat pentru premiul cel mare, o bicicletă cursieră.

Pe râul Dorna s-a organizat o cursă de river rafting, de mare ajutor fiind ploaia căzută vineri seara. Traseul străbătut a fost de peste 6 km, iar cei care s-au înscris în concurs au avut parte de un traseu de vis, de la Chiperi la Andrieni.

După ce ziua au participat la meciuri de volei, fotbal, tenis, sâmbătă seara tinerii din comună s-au distrat şi au aplaudat prestaţia soliştilor de muzică uşoară.

Petre Horvat şi Silviu Ciuciumiş, cetăţeni de onoare ai comunei

Doi păstrători şi continuatori ai tradiţiilor populare din Poiana Stampei, Petre Horvat, directorului Şcolii Populare de Arte „Ion Irimescu”, din cadrul Centrului Cultural Bucovina, şi Silviu Ciuciumiş, român stabilit în Olanda, coregraf şi profesor de dans, care predă cursuri de dans în Olanda, Elveţia, Germania, Anglia, Finlanda, Norvegia, Belgia, Luxemburg, Spania, Israel, Italia şi Franţa, au primit din partea primarului Elisei Todaşcă titlul de Cetăţean de Onoare al comunei Poiana Stampei.

Ciuciumiş a fost mai mulţi ani profesor la Academia de Dans din Rotterdam şi a adus de-a lungul anilor peste 30 de grupuri folclorice din străinătate să înveţe dansuri populare la Poiana Stampei împreună cu Ansamblul “Poieniţa”. Aşa cum am aflat de la Petrică Chiforescu, directorul Casei de Cultură din Poiana Stampei, Silviu Ciuciumiş a fost primul coregraf al Ansamblului “Poieniţa”, în urmă cu zece ani.

„Maraton” folcloric

Ziua de duminică a început cu oficierea Sfintei Liturghii la biserica din Poiana Stampei. La ora 12.30, în centrul comunei a avut loc o paradă militară, urmată de parada portului popular, parada călăreţilor şi căruţelor. A urmat o slujbă religioasă oficiată la monumentul eroilor, în cadrul căreia au fost cinstiţi cei care s-au jertfit pentru identitatea noastră naţională.

După oficierea serviciului religios, Fanfara din Bistriţa-Năsăud a prezentat un program de cântece ostăşeşti, iar piloţii participanţi la mitingul aviatic de la Floreni au realizat o demonstraţie aviatică şi au aruncat din avioane flori. Tot în cadru festiv, patru cupluri care au împlinit 50 de ani de căsnicie au primit flori şi “Diplomele de Fidelitate”.


Începând cu ora 14.00, pe scena din apropierea Casei Muzeu a avut loc un spectacol folcloric, în cadrul căruia au evoluat Fanfara din Bistriţa, Grupul vocal “Flori de pe Dorna”, ansamblurile folclorice „Poieniţa” – Poiana Stampei, „Plaiuri Someşene” din Feldru, judeţul Bistriţa-Năsăud, „Plaiurile Bârgăului” din Prundul Bârgăului, “Cetina Călimanilor” din Neagra Şarului, Ansamblul “Perla” din Cernăuţi, Ucraina, Ansamblul “Jastrowiacy” din Jastrowie, Polonia, soliştii vocali Ilioara Ştefănel, Suzana şi Daciana Vlad (Maramureş), Raluca Dobre (Brăila), Iustina Irimia (Botoşani), invitatul special al serii de duminică fiind solistul Călin Brăteanu.

După spectacolul folcloric, în jurul focului de tabără, bunici şi nepoţi, părinţi şi copii s-au prins în Hora Satului până aproape de miezul nopţii.

Organizatorii manifestărilor din acest an au fost Primăria şi Consiliul Local Poiana Stampei, ANTREC Bucovina, Asociaţia “Vechea Bucovină”, Asociaţia “Roua Cerului”, şcoala din Poiana Stampei, cu sprijinul sponsorilor locali şi din alte localităţi.

SURSA: MonitorulSV.ro

Rabie la un tauras din Poiana Stampei

Un caz de rabie la o bovină a fost diagnosticat la 1 august a.c. în localitatea suceveană Poiana Stampei. Acesta este al nouălea caz de rabie înregistrat în judeţul Suceava şi al doilea caz din localitatea Poiana Stampei, informează DSVSA Suceava. Direcţia Sanitar Veterinară atenţionează asupra pericolului reprezentat de rabie şi reaminteşte că orice caz de îmbolnăvire sau moarte a animalelor trebuie anunţat de urgenţă medicului veterinar, iar cadavrele animalelor nu trebuie manipulate, boala fiind transmisibilă de la animale la om.

Bovina diagnosticată cu rabie era în proprietatea lui Ilie Pilug. Animalul a prezentat semne clinice nervoase, iar proprietarul, ajutat de alte trei persoane, a sacrificat de necesitate tăuraşul respectiv, în exploataţia proprie. Apoi a fost anunţat medicul veterinar din localitate, care în urma celor relatate de proprietar a suspicionat rabia şi a trimis capul animalului pentru analize la laboratorul DSVSA Suceava, se precizează într-un comunicat al Direcţiei Sanitar Veterinare.

Animalele care au coabitat cu bovina bolnavă au fost izolate şi puse sub observaţie, iar persoanele care au venit în contact cu animalul trebuie vaccinate antirabic

În urma examenelor de specialitate, secţia de virusologie a LSVSA Suceava a stabilit diagnosticul de rabie pe probele prelevate de la tăuraşul în cauză. De asemenea, a fost efectuată o anchetă epidemiologică, stabilindu-se un program de măsuri care include izolarea şi punerea sub observaţie a a animalelor care au coabitat cu bovina respectivă.

Totodată, persoanele care au participat la contenţia şi sacrificarea bovinei au fost preluate de autorităţile sanitare pentru instituirea tratamentului profilactic antirabic.

Carcasa, organele, pielea şi ongloanele animalului au fost confiscate şi trimise spre incinerare la o unitate autorizată, mai informează DSVSA Suceava.

DSVSA: Orice caz de îmbolnăvire sau moarte a animalelor trebuie anunţat de urgenţă medicului veterinar, iar cadavrele animalelor nu trebuie manipulate

Având în vedere pericolul deosebit pe care îl constituie rabia, DSVSA Suceava atenţioneză crescătorii de animale că în situaţii similare în primul rând trebuie anunţat de urgenţă medicul veterinar despre orice caz de îmbolnavire sau moarte a animalelor, iar cadavrele animalelor nu trebuie manipulate, ci trebuie preluate de personalul unităţilor de ecarisare.

SURSA: AgroInfo.ro

Miting aviatic, la un an de la reluarea zborurilor la Aerodromul Floreni

Piloţi, profesori de zbor şi elevi la şcoala de aviaţie s-au întâlnit în weekend la Floreni, pentru a marca un an de la deschiderea oficială a aerodromului. Timp de două zile, aproape 50 de piloţi din ţară dar şi din Ungaria, împreună cu câţiva paraşutişti au oferit un spectacol în aer, aplaudat de spectatorii prezenţi la sol, dar şi zboruri gratuite pentru publicul spectator.

Organizatorul principal al manifestărilor de pe aerodromul “Dintre brazi”, cum este denumit aerodromul de la Floreni, a fost Asociaţia Piloţilor şi Proprietarilor de Aeronave Ultrauşoare Motorizate (APPAUM), prin Dan Cobuz, comandantul Aerodromului Floreni şi instructor de aviaţie la şcoala de piloţi care funcţionează în această locaţie.

“Din ţară, cei mulţi participanţi sunt din Bucureşti, Iaşi, Braşov, Suceava, dar avem şi piloţi din Ungaria, care sunt alături de noi pentru a marca un an de la deschiderea aerodromului printr-un miting aviatic aniversar. Avem piloţi care evoluează individual sau în formaţie, pentru a oferi spectacol publicului spectator, şi avem câteva avioane pregătite, care execută zboruri de evaluare, de aclimatizare, de agrement cu cei care doresc din public”, ne-a declarat comandatul Aerodromului Floreni, Dan Cobuz.

Aerodrom internaţional şi şcoala de pilotaj

În cele două zile de spectacole aviatice condiţiile de zbor au fost bune, chiar dacă au mai căzut şi câteva picături de ploaie. „Vremea nu este rea, doar că avem vânt tare şi ceva scuturături pe sus. Dar se poate zbura cu senzaţii un pic mai puternice decât pe o vreme calmă, e ceea ce îşi doresc cei care vor adrenalină şi urcă într-un avion”, a spus Dan Cobuz.

Tot de la Dan Cobuz am aflat că în primul an de la redeschidere, aerodromul de la Floreni a devenit o poartă deschisă tuturor celor care au aparate de zbor şi doresc să ajungă în Bazinul Dornelor, la Floreni putându-şi lăsa avioanele sau pot face escală pentru alimentare. Aerodromul Floreni găzduieşte şi o şcoală de pilotaj, unde sunt înscrişi în prezent patru elevi (doi băieţi şi două fete) la motodeltaplan şi trei elevi (un băiat şi două fete) la avion.

“De asemenea, putem să ne mândrim că am început şi activitatea de turism aerian. În afară de activitatea de turism intern, cu avioanele diverşilor proprietari din ţară, în urmă cu două luni am avut avioane din Franţa care au aterizat la noi, au făcut o zi turul mănăstirilor din Bucovina, după care au plecat către Galaţi pentru a vedea şi Delta Dunării. La jumătatea lunii august avem din Germania o solicitare pentru a găzdui câteva zile cinci avioane de mici dimensiuni.

Pentru că avem un număr limitat de locuri pentru cazarea echipajelor care aterizează la noi, am oferit contacte la principalele pensiuni din zonă, dar sunt şi piloţi care au un caracter mai sportiv şi atunci aceştia preferă cazarea la cort sau rulotă. Noi avem spaţiu suficient şi condiţiile necesare pentru astfel de cazări”.

La Floreni se închiriază avioane piloţilor cu licenţă de zbor

Pe aerodromul din Floreni au fost prezenţi atât piloţi care au licenţă de zbor cât şi elevi. Unul dintre elevii la motodeltaplan este şi Iordan Airinei, din Vatra Dornei. Acesta ne-a spus că zborul cu motodeltaplanul este un sport foarte interesant, frumos, cu multă adrenalină. „Eu fiind mai în vârstă, invit şi tinerii să participe la cursurile de zbor. Am teoria terminată şi două ore jumătate de zbor, pentru că zborul cu motodeltaplanul depinde în primul rând de condiţiile meteo. Până la obţinerea licenţei mai avem de muncit cam şase luni, cursurile le facem în timpul liber, mai ales la sfârşitul săptămânii şi în concediu. Toată şcolarizarea la motodelta pentru a obţine licenţa costă cam 2.500 de euro, teorie şi practică, dar merită pe deplin efortul”, a spus Iordan Airinei.

Deşi nu are un avion propriu, Tiberiu Suriţchi, din Iaşi, zboară foarte des la Floreni. Tiberiu a început zborul cu planorul în cadrul Aeroclubului României în 2002, a avansat la avioane cu motor şi anul trecut a obţinut brevetul pentru avioane ultrauşoare. „Floreni este un loc extraordinar pentru zbor, dar un pic capricios în privinţa condiţiilor atmosferice, orice zbor aici este de neuitat. Sunt prea multe motive pentru care am ales acest sport. Este altceva, mai ales că de mic m-a atras aviaţia. Din păcate, nu am avionul meu personal, am venit şi am închiriat un avion. Nu este pentru prima oară când vin şi închiriez un avion la Floreni. Domnul Cobuz face o treaba minunată aici, oferind această alternativă, de a închiria avionul”, a declarat pilotul Tiberiu Suriţchi.

La numai 17 ani, două fete cunosc deja tainele zborului

Printre elevii şcolii de pilotaj am întâlnit şi două fete care la vârsta de 17 ani deja zboară cu avioane ultrauşoare. Mihaela Popescu este elevă la Liceul Militar din Câmpulung Moldovenesc. Îi place aviaţia şi drumul de la şcoală spre casă, la Poiana Stampei, trece pe lângă aerodromul de la Floreni. A văzut avioanele zburând şi şi-a propus să încerce să zboare. Este elevă a şcolii de motodeltaplan şi a venit sâmbătă şi duminică la Floreni pentru a ajuta la organizarea manifestărilor dedicate împlinirii unui an de activitate la aerodrom. Pentru Mihaela, zborul a devenit o pasiune şi îşi doreşte o carieră în aviaţia militară.

Raluca Cobuz, fiica cea mică a comandatului aerodromului, are 17 ani şi deja pilotează avioane ultrauşoare. A început şcoala pe avion, a terminat teoria şi are deja câteva ore de zbor, în care a învăţat cum să se menţină în aer, cum să ia virajele şi cum să lucrez cu bordul. Raluca a mărturisit că mai trebuie să mai lucreze un pic la decolări şi aterizări.

„Este dorinţa mea să zbor, avionul îmi este la suflet. Lumea de sus se vede foarte ordonată şi curată şi e altceva, e inedit, e ceva special. Pot spune că am urcat în avion să văd lumea altfel, îmi place senzaţia şi îmi plac aceste maşini ale aerului. Instructor este tatăl meu, dar nu vreau să mă opresc la avioane uşoare, aşa că voi merge mai departe cu un alt instructor licenţiat pentru aeronave”, ne-a spus Raluca.

Salturi cu paraşuta

La Floreni am întâlnit şi paraşutişti. Aceştia au efectuat salturi de la peste 1.000 de metri. Cristian Ministeriu a sărit de la 1.300 de metri şi ne-a spus că fiecare salt este o nouă senzaţie, deşi are peste 1.350 de salturi cu paraşuta. „Am căzut zece secunde, apoi am deschis paraşuta, totul pentru spectacol”. Cea mai mare înălţime de la care a sărit a fost 4.600 de metri, un salt în tandem la un spectacol aviatic în Cehia. Secretul pentru a reuşi în acest sport este să ai o sănătate foarte bună şi curaj.

SURSA: MonitorulSV.ro

ANUNT - Vand Apartament 2 camere in Vatra Dornei

Detalii Anunt: Vand apartament cu doua camere in Vatra Dornei, semidecomandat, racordat la centrala orasului, apometre, gigacalorimetru, gresie, faianta, mobilat, izolat termic exterior, renovat.

Pret: 32000 Euro Negociabil

Telefon: 0747 387 345

E-mail: porsega_teodor@yahoo.com