Locul I si II pentru juniorii de la CSM Vatra Dornei

Sâmbătă 12 aprilie 2014, Bistrița a fost gazda ediției a 10-a a crosului “Gabriela Szabo”. Cu Primăria Bistrița și Inspectoratul Școlar Județean ca și organizatori, Consiliul Județean ca și partener, Ministerul Tineretului și Sportului, Direcția Județeană pentru Sport, CSM , LPS Bistrița, Asociația Județeană de Atletism, Facultatea de Educație Fizică și Sport Bistrița ca și colaboratori, competiția a adunat la start peste 1200 de participanți din județ și din țară.

Startul competiției s-a dat la ora 10,00 din curtea Colegiului Național Liviu Rebreanu, unde atletii de la CSM DORNA Vatra-Dornei au obtinut urmatoarele rezultate: Leanca Andrei locul 1 la juniori1 ,Mihaescu Claudiu Daniel locul 1 la juniori 3 si Vintu Paula-Alina locul 2 la junioare 3, toti au concurat in proba de 4 kilometri.

”Sunt foarte bucuros de evolutia sportivilor mei care din data de 1 aprilie si pina pe 8 mai stau in cantonament la Medias. Speram ca in data de 9 mai 2014, sportivul dornean Andrei Leanca sa isi faca baremul pentu campionatul mondial din SUA in proba de 10000 m pista. As vrea sa multumesc pe aceasta cale conducerii primariei Vatra-Dornei cit si firmei Timisore Contructim fara ajutorul careia nu puteam realiza acest cantonament”, a spus Cristian Prasneac.

SURSA: IasiCiteste.ro

Pieton băut, accidentat de un şofer care făcea manevre de mers cu spatele

Luni, la ora 16.10, pe strada Oborului din municipiul Vatra Dornei, un bărbat de 57 ani, localnic, în timp ce conducea autoturismul, a efectuat o manevră de mers cu spatele şi nu s-a asigurat corespunzător, moment în care a surprins şi accidentat uşor un bărbat de 69 de ani, din comuna Crucea, care traversa strada prin loc nepermis.

„Conducătorul auto şi victima au fost testaţi cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ în cazul conducătorului auto şi 0,50 mg/l alcool pur în aerul expirat în cazul pietonului, după care li s-au recoltat probe biologice de sânge vederea stabilirii alcoolemiei”, se precizează în comunicatul poliţiei.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

„Joia Mare la Poiana Stampei”

Devenită o manifestare tradiţională inclusă în proiectul „Paştele în Bucovina”, derulat de Consiliul Judeţean Suceava, cea de a VI-a ediţie a „Joii Mari la Poiana Stampei” se va desfăşura pe 17 aprilie, în cadrul unui proiect mai amplu derulat la nivel naţional, „Tradiţii de Joile Mari”, realizat în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Turism, ANTREC Bucovina şi Asociaţia celor mai Frumoase Sate din România.

După slujba religioasă oficiată la biserica din centrul comunei şi sfinţirea coşurilor din Joia Mare, de la ora 13,00 se va deschide Târgul de Paşte. După-amiază, Casa de Cultură Poiana Stampei va fi gazda simpozionului cu tema „Hrana tradiţională - energie pentru viaţă”, a Concertului Pascal în care vor evolua Corala “Evanghelion”, Corul “Eclesia” din Dorna Candrenilor, Grupul vocal „Flori de pe Dorna” şi Grupul folk „Amy-M” din Poiana Stampei şi a unei expoziţii gastronomice şi de încondeiat ouă. La lăsarea serii, focul din Joia Mare va fi aprins în parcul din faţa Casei Muzeu.

“Reprezentanţii pensiunilor şi harnicele gospodine din Poiana Stampei vor participa la acest eveniment prezentându-şi produsele în standurile special amenajate în Casa de Cultură, pe esplanada acesteia şi în căsuţele de lemn din curte. Turiştii care vor ajunge în comuna noastră îşi vor putea cumpăra produse tradiţionale specifice sărbătorilor pascale, ouă încondeiate, pască, cozonac, miel, mied, afinată etc.”, a precizat primarul Viluţ Mezdrea.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Vatra Dornei a fost pentru trei zile capitala minifotbalului românesc

La sfârşitul săptămânii trecute, municipiul Vatra Dornei a găzduit cea de-a doua ediţie a Cupei Dornelor „Golden Brau”, o competiţie deosebit de puternică, care a beneficiat de prezenţa unora dintre cele mai bune echipe de minifotbal din ţara noastră, precum cvadrupla campioană naţională Magic Iaşi, vicecampioana naţională Oz Er Golden Bacău, Design Construct Braşov, câştigătoarea Cupei Unirii de la Iaşi, sau Fenix Piatra Neamţ, câştigătoarea ediţiei inaugurale a turneului dornean.

După trei zile aprige de concurs, trofeul pus în joc de organizatorii Ionică Spânache şi Remus Cîrlan a revenit formaţiei Design Construct Braşov, care a dispus în marea finală cu scorul de 1-0 de Magic Iaşi, unicul gol al partidei fiind marcat chiar în ultima secundă a timpului regulamentar de joc. Pe locul al treilea s-a clasat gruparea Coriolan Bacău, care a învins în finala mică cu scorul de 2-1 echipa Euro Dezmembrări Zalău.

În afara grupărilor menţionate mai sus, la turneul găzduit de Baza Sportivă Yanis Stadium au mai participat formaţiile Maxi Sport Vatra Dornei, Ştiinţa Galaţi, Liberto Iaşi, New Boys Vatra Dornei, ESB Iaşi, TCE 3 Brazi Roman şi Abcoz Galaţi.

Cei mai buni jucatori ai turneului au fost desemnați Răzvan Radu (Design Construct Brașov) și Ionuț Dumitrașcu (Magic Iași), în vreme ce Cornel Matcaboja a fost votat drept cel mai bun portar.

Spectatori de lux la Cupa Dornelor „Golden Brau” au fost Paul Costaş, prim-vicepreşedintele Federaţiei Române de Fotbal şi selecţionerul Tiberiu Lajos.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Predica la Duminica Floriilor - Intrarea Domnului in Ierusalim

„Si Iisus, gasind un asin tanar, a sezut pe el, precum este scris: Nu te teme, fiica Sionului! Iata Imparatul tau vine, sezind pe manzul asinei (Ioan 12, 14-15)”

Iubiti credinciosi,

Daca citim in Sfanta si Dumnezeiasca Scriptura a Vechiului si Noului Testament aflam ca toate prorociile care au fost spuse despre Mantuitorul nostru Iisus Hristos, Care la plinirea vremii a venit la neamul omenesc, s-au implinit cu mare uimire la vremea lor. Asa vedem ca sfintii prooroci, prin descoperire de la Sfantul Duh, au aratat cu mii de ani inainte ca Mantuitorul nostru Iisus Hristos Se va naste dupa trup din saminta femeii (Facere 3, 15); ca Se va naste din samanta lui Avraam (Facere 22, 17-18); ca va fi din neamul lui David dupa trup (Isaia 9, 6).

La fel si pentru ziua acestui mare si prealuminat praznic al Intrarii Domnului in Ierusalim, vedem implinindu-se proorocia Sfantului Proroc Zaharia, care a zis: Bucura-te foarte, fiica Sionului, veseleste-te fiica Ierusalimului, ca iata Imparatul tau vine la tine, drept si biruitor, smerit si calare pe manzul asinei (Zaharia 9, 9).

Dar, fratii mei, ce simbolizeaza manzul asinei despre care a proorocit Zaharia atat de aratat, iar Domnul sezand pe el a implinit proorocia? Manzul asinei, ca orice manz, este salbatic si anevoie de imblanzit, iar ca un asin este necurat; pentru aceea nici nu era primit intre cele ce se aduceau lui Dumnezeu dupa lege, ci se schimba. Necurate erau toate neamurile pamantului pentru necredinta lor si salbatice si cu anevoie de imblanzit, pentru ca erau lipsite de legile lui Dumnezeu.

Sederea lui Iisus Hristos pe manzul asinei insemna suspinarea neamurilor catre El; si vezi ca Apostolii au adus la Iisus manzul asinei, precum zice dumnezeiescul Luca, si aruncandu-si hainele pe el au pus pe Iisus deasupra. Hainele asternute pe jos erau semne si inchipuiri aratate cum ca Apostolii, intinzand propovaduirea Evangheliei la neamuri, le-au adus si le-au supus lui Hristos, Care le-a umplut de darurile Lui cele dumnezeiesti. Apoi zice dumnezeiasca Evanghelie: Acestea nu le-au inteles ucenicii Lui la inceput, dar cand S-a preaslavit Iisus, atunci si-au adus aminte ca acestea erau scrise pentru El si ca I le-au facut Lui (Ioan 12, 16).

Poporul care era din Betania impreuna cu cei din Ierusalim, auzind ca Mantuitorul a facut acea mare si preaslavita minune, a invierii lui Lazar, mort de patru zile, numai prin strigarea: Lazare, vino afara!, a iesit inaintea Domnului cu mare evlavie si mirare si L-a intampinat cu stalpari si cu ramuri. Dar oare tot cu aceasta evlavie si credinta l-au primit pe Mantuitorul arhiereii, fariseii si carturarii? Nu. Acestia erau plini de zavistie si de ura impotriva Mantuitorului si, auzind despre preaslavita minune cu invierea lui Lazar, nu numai ca nu au crezut, ci s-au si grabit sa ia toate masurile pentru a ucide pe Iisus. Caci adunand sinedriul, ziceau: Ce facem, pentru ca Omul acesta face multe minuni? Daca-L lasam asa toti vor crede in El si vor veni romanii si ne vor lua si tara si neamul (Ioan 11, 47-48).

Vedeti, fratii mei, cata orbire si rautate era in mintea si inima carturarilor, arhiereilor si a fariseilor impotriva lui Iisus ? Cata deosebire era intre popor si intre conducatorii lor sufletesti! Poporul cu atata evlavie si cinste il primea pe Mantuitorul. Inca si multi din iudeii, care venisera la Maria si care vazusera ce a facut Iisus, au crezut in El (Ioan 11, 45). Iar arhiereii si fariseii, orbiti de ura, de rautate si necredinta, nu numai ca nu au crezut in El, ci in graba pregateau si planul de a-L omori. Cata dreptate avea Mantuitorul cand ii mustra pe acesti carturari si farisei si le zicea: Nebuni si orbi! (Matei 23, 17). Cata orbire sufleteasca si cata ura si zavistie era in mintea si in inima acestor conducatori spirituali ai poporului lui Israel! In loc sa creada in preaslavita minune a invierii lui Lazar si sa-L laude pe Iisus Hristos, auzi ce zic: Ce facem pentru ca Omul acesta face multe minuni? (Ioan 11, 47).

Auzi nebunie, auzi orbire din zavistie si ura! Despre aceasta orbire si impietrire a fariseilor, a arhiereilor si carturarilor a proorocit marele proroc Isaia, zicand: Ca s-a invartosat inima poporului acestuia si cu urechile sale greu a auzit si ochii sai i-a inchis, ca nu cumva sa vada cu ochii si cu urechile sa auda, si cu inima sa inteleaga si sa se intoarca si sa-l vindece (Isaia 6, 10).

Iubiti credinciosi,

Cauzele impietririi si orbirii sufletesti a arhiereilor si fariseilor erau ura si zavistia, pe care le aveau impotriva Mantuitorului. De aceea cautau felurite pricini spre a-L pierde. Astfel am socotit sa vorbim cate ceva despre blestemata pricina a zavistiei, nu cu cuvintele noastre, ci cu ale Sfintilor Parinti.

Ascultati ce zice Sfantul Vasile cel Mare despre zavistie: "Bun este Dumnezeu si de bine datator celor vrednici. Rau este numai diavolul si izvoditor a tot felul de rautati si precum la cel bun lipseste zavistia, asa la diavol exista zavistia. Sa ne pazim, fratilor, de patima zavistiei ca sa nu ne facem partasi lucrurilor diavolului si potrivnicului si sa ne aflam osanditi intru aceeasi osanda cu el. Ca daca cel ce se mandreste, cade in osanda diavolului, cum zavistnicul va scapa de munca cea gatita diavolului? Ca nici o patima mai pierzatoare decat zavistia nu ramane in inimile oamenilor, care preaputin mahneste pe cei de afara, dar este cea intai si mai aproape rautate la cel ce o are.

Caci precum rugina roade in fier, asa zavistia mananca in sufletul celui ce o are. Precum viperele mananca pantecele celor ce le poarta ca sa se nasca, asa si zavistia are putere a manca sufletul celui ce o are. Pentru ca zavistia este mahnire pentru binele aproapelui, de aceea niciodata scarbele si intristarile nu lipsesc de la omul zavistnic. A rodit tarina aproapelui sau, este indestulata casa lui cu toate cele necesare vietii. Bucurii de la barbatul acela nu lipsesc. Toate acestea sunt hrana bolii si sporesc suferintele celui zavistnic. Pentru aceasta cu nimic nu se deosebeste de omul gol care de toti se raneste. Este cineva viteaz? Este sanatos? Acestea ranesc pe cel zavistnic. Altul este mai frumos la fata. Alta rana a zavistnicului. Cutare intrece mult darurile sufletesti si pentru intelepciunea si puterea cuvintelor este vazut si ravnit. Altul este bogat, da multe daruri celor saraci si se lauda de cei ce dobandesc de la el faceri de bine.

Acestea toate sunt batai si rani care patrund in inima celui zavistnic. Si ce este mai rau la patima aceasta este ca nici a o spune nu poate. Ci cauta cu privirea in jos si este posomorat si se tulbura, carteste, si se pagubeste de raul acesta si amintindu-i-se de patima sa, se rusineaza sa-si arate necazul, ca este zavistnic si amarit si se chinuie de bunatatile prietenului si de veselia fratelui si nu poate suferi bunatatile si indestularea aproapelui. Deci nevoind a-si spune patima, tine boala intru adanc care roade si mananca cele dinlauntru ale lui. Ba nici doctor al bolii acesteia, nici vreo doctorie vindecatoare nu poate afla, macar ca sunt pline Scripturile de leacuri pentru ea..." (Sf. Vasile cel Mare, Hexaimeron, 1988, p. 117).

Sa auzim si pe Sfantul Ioan Gura de Aur vorbind despre zavistie. "Nu este alt pacat mai rau care desparte pe om de Dumnezeu si de ceilalti oameni ca zavistia, adica pizma. Aceasta boala rea este mai cumplita decat iubirea de argint. Pentru ca iubitorul de argint atunci se bucura cind dobandeste banii; iar invidiosul si zavistnicul atunci se bucura cand altul patimeste si pagubeste si isi pierde munca lui si socoteste castig primejdiile si pagubele altora.

Deci care alta patima este mai rea decat aceasta? Ca rautatile lui nu le cerceteaza, iar de binele altora se topeste pe sine si se lipseste de rai. Nici in lumea aceasta zavistnicul nu are nici un bine. Caci in ce chip cariul maninca lemnul si molia roade lina, asa si pizma roade cu totul sufletul si oasele omului zavistnic si pizmas, caci aceste patimi sunt mai rele decat fiarele, care pentru hrana, sau din fire se pornesc spre manie. Iar oamenii zavistnici si pizmasi, cand le face cineva bine, ca si cand le-ar face o strambatate, asemenea demonilor, sunt nemilostivi si amari vrajmasi. Zavistnicii si pizmasii fug de adunarea si vorbirea cea fireasca si nici mantuirea lor nu o doresc. Pentru ca pizma nu stie a cinsti ceea ce este de folos. Unii ca acestia pururea se afla plini de tulburari si de mahnire si sufletele lor merg la iad. Ca nu este alt pacat mai rau decat pizma si zavistia".

Iubiti credinciosi,

Astazi este Duminica Floriilor cand Mantuitorul nostru Iisus Hristos intra ca un imparat in Ierusalim, spre a se da de buna voie la chinuri si la moarte pentru noi pacatosii. Ati auzit in Sfanta Evanghelie cu cata bucurie Il insotea multimea si cu cita ura si zavistie Il priveau carturarii si arhiereii iudeilor.

Astazi se incheie Postul Mare si incepe Saptamana Mare a Sfintelor si mantuitoarelor patimi. Cei care ati fost mai silitori cred ca pana acum v-ati spovedit si impartasit cu Trupul si Sangele Domnului. Care inca nu v-ati curatit de pacate prin spovedanie si Sfanta Impartasanie, mai aveti numai cateva zile pana la Sfintele Pasti. Nu mai amanati, ci alergati la preot, ca nu putem sa ne bucuram de Invierea Domnului necuratiti si plini de pacate. Nu va lasati pe ultimele zile ca saptamana aceasta preotii sunt foarte ocupati.

Fratii mei, din seara aceasta incep deniile, cu patimile lui Hristos. Sunt cele mai frumoase si miscatoare slujbe si cantari de peste an. Veniti seara de seara cat mai multi la sfanta biserica. Cum putem noi sa dormim sau sa lipsim de la biserica cand Hristos privegheaza si se roaga pentru toata lumea? Cum putem noi sa radem si sa bem cand Fiul lui Dumnezeu este dat in mainile hulitorilor si ucigasilor necredinciosi? Cum putem noi sa mancam acum cand Domnul vietii, posteste si suspina pentru noi? Cum sa lipsim de la biserica acum, cand Hristos este tradat de propriul sau ucenic si este vandut iudeilor ca sa fie judecat si rastignit?

Sa mergem saptamana aceasta dupa Iisus Hristos, pe drumul Crucii, care pentru noi este drumul vietii, al iertarii si al mantuirii. Fara acest drum nimeni dintre oameni nu se poate mantui.

Iata astazi Hristos intra triumfal in Ierusalim insotit de multime de oameni cu ramuri de finic in maini. Sa-L intampinam si noi pe Hristos cu stalpari de fapte bune. Hristos blesteama smochinul fara roade care se usuca. Sa ne temem si noi, ca suntem ca niste pomi fara roade pe pamant, lipsiti de multe bunatati duhovnicesti. Hristos primeste pe femeia pacatoasa sa-I spele picioarele. Sa ne apropiem si noi de Domnul si cu lacrimi de pocainta sa-I udam picioarele si sa I le sarutam.

Hristos este vandut de Iuda la iudei pe 30 de arginti. Sa ne fereasca Dumnezeu sa-L tradam si noi pe Domnul pentru bani, pentru cinste sau din frica. Hristos spala picioarele ucenicilor la Cina cea de Taina, ca sa ne invete smerenia pe toti. Hristos Mantuitorul nostru savarseste prima Sfanta Liturghie la Cina cea de Taina, intemeiaza deci jertfa liturgica si impartaseste pe ucenici, inainte de patima Sa. Sa pretuim toata viata biserica, sa mergem regulat la Sfanta Liturghie si sa ne apropiem cu evlavie si pregatire de Sfanta Impartasanie, mai ales la marile praznice si sarbatori crestine. Numai Iuda, vanzatorul, cand s-a impartasit "a intrat satana in el", caci a primit cu nevrednicie Trupul si Sangele Domnului. Asa vor patimi toti cei ce se impartasesc cu necredinta si cu pacate mari pe suflet. Vai de cei ce zac in pacate grele si nici macar in sfintele posturi nu se pocaiesc si nu se impaca cu Mantuitorul.

Iata, Vinerea Mare ! Fiul lui Dumnezeu este rastignit intre doi talhari, pentru mantuirea noastra. Sa mergem cu sfintele femei mironosite sa plangem pe Iisus Hristos si mai ales sa ne plangem pacatele noastre langa Crucea Lui. Hristos isi da duhul si apoi este pus in mormant. Sa ingenunchem cu mare credinta la Mormantul Domnului, sa-L tamaiem, sa ne rugam si sa ne cerem iertare, sa ne impacam unii cu altii si in noaptea sfanta a Sfintelor Pasti sa asteptam clipa de taina a Invierii Domnului si a invierii noastre.

De vom face asa, ne vom bucura cu totii de lumina invierii Mantuitorului si vom putea canta cantarea ingereasca de biruinta asupra mortii si a iadului. Amin.

Parintele Ilie Cleopa

SURSA: CrestinOrtodox.ro