Individul care a lovit cu scaunul în cap un tânăr din Neagra Sarului a fost arestat pentru 29 de zile

Tribunalul Suceava a dispus arestarea preventivă a lui Alexandru Iordache, de 22 ani, din Neagra Sarului, pentru tentativă la omor calificat. Tânărul este acuzat că împreună cu trei amici ar fi bătut doi fraţi din Neagra Sarului, Iordache fiind cel care ar fi produs cele mai mari „daune”, lovindu-şi una din victime cu un scaun în cap

Tribunalul din Suceava a admis cererea procurorilor şi a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Alexandru Iordache, de 22 de ani, din Neagra Sarului, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la infracţiunea de omor calificat, individul fiind introdus în arestul IPJ Suceava.

In noaptea de 13 spre 14 aprilie a.c., Poliţia municipiului Vatra Dornei, a fost sesizată prin 112 despre faptul că, mai mulţi tineri din comuna {aru Dornei, aflaţi în stare de ebrietate, provoacă scandal în discoteca Night Club din satul Neagra Sarului.

Poliţiştii deplasaţi la faţa locului au stabilit că, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, între fraţii Ionuţ Dascălu, de 30 de ani, Cristian Dascălu, de 26 de ani, pe de o parte şi Alexandru Iordache, de 22 de ani, Marius Andro, de 25 de ani, Petrişor Tarcă, de 22 ani, toţi din localitate şi Vasile Bordei, de 28 de ani din comuna Preuteşti, a avut loc o altercaţie.

În urma schimbului de lovituri Ionuţ Dascălu a fost internat la Spitalul Judeţean Suceava şi examinat medico-legal stabilindu-i-se diagnosticul „traumatism cranio cerebral acut deschis prin lovire cu un corp contondent, posibil cu un scaun şi prin mijloace contondente pumn sau picior, leziuni ce i-au pus viaţa în primejdie”, iar Cristian Dascălu a fost internat la Spitalul Municipal Vatra Dornei, cu diagnosticul „traumatism cranio-cerebral acut deschis, afirmativ agresiune, stare de ebrietate”. Cristian Dascălu a fost externat în seara de 14 aprilie 2013 din Spitalul Municipal Vatra Dornei, nu a fost examinat medico-legal, însă a solicitat efectuarea de cercetări faţă de Alexandru Iordache.

SURSA: ObiectivDeSuceava.ro

Gheorghe Flutur îi cere lui Vosganian să deblocheze lucrările la tronsonul de gaz metan Pojorâta - Vatra Dornei

Senatorul PDL de Suceava Gheorghe Flutur l-a interpelat pe ministrul Economiei, Varujan Vosganian, cu privire la finanțarea și graficul lucrărilor la magistrala de gaz metan Frasin - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei. Flutur a arătat că investiţia s-a blocat pe tronsonul Pojorâta- Vatra Dornei. El a spus că în vederea finalizării execuției magistralei de gaz metan Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei există un angajament ca Transgaz să continue lucrările, pe lungimea de 33 de kilometri, între localitățile Pojorîta și Vatra Dornei.

„În aceste condiții, îi cer ministrului Varujan Vosganian să precizeze care este situația finanțării, graficul de continuare a lucrărilor și termenul de finalizare a investiției și să ia toate măsurile pentru respectarea acestor termene”, a declarat senatorul PDL de Suceava. Flutur a subliniat că această investiţie este extrem de importantă întrucât prin aducerea gazului metan vor crește veniturile la bugetele locale, se vor dezvolta serviciile, infrastructura turismului în mod special şi va creşte atractivitatea localităților pentru potențialii investitori.

USL, somata să se implice în finalizarea investiţiei

Gheorghe Flutur a arătat că în timpul mandatului său de preşedinte al Consiliului Judeţean în 2010, cu finanțare guvernamentală, s-au finalizat lucrările la conducta de gaz metan Frasin – Câmpulung Moldovenesc, iar în anul 2011 s-au obținut fonduri în valoare de 26 milioane lei pentru ca Transgaz se înceapă lucrările la tronsonul care a mai rămas până la Vatra Dornei. Gheorghe Flutur solicită şi USL-ului să se implice efectiv pentru continuarea lucrărilor în vederea finalizării acestei investiții, extrem de necesară pentru o buna parte a județului Suceava.

„Trebuie reamintit faptul că investiția este parte a proiectului "Suceava - Utilități și mediu la standarde europene". Folosit de PSD ca agent electoral în mai multe campanii electorale, proiectul a împovărat bugetul a 61 de localități din județ, fără ca majoritatea dintre ele să fi avut cel mai mic beneficiu. Datoriile anuale se ridică de la sume de peste 150.000 Euro - cum ar fi Pojorâta, până la peste un milion de Euro - în cazul municipiului Vatra Dornei”, a mai spus senatorul Gheorghe Flutur.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Un tânăr din Vatra Dornei a câştigat procesul deschis împotriva unei universităţi din Timişoara după ce a aflat că masterul pe care-l urma nu era acreditat

Un tânăr din Vatra Dornei a acţionat în instanţă Universitatea particulară „Tibiscus” din Timişoara, după ce a aflat că masterul la care era înscris nu era acreditat. Mai mult de atât, suceveanul susţine că, în decursul celor doi ani de studii postuniversitare, programul de master la care iniţial se înscrisese şi-a schimbat denumirea de două ori.

Universitatea i-a restituit tânărului taxele achitate în cei aproape doi ani de master

Florin Cojocaru a absolvit Liceul Teoretic „Ion Luca” Vatra Dornei, tânărul optând pentru cursurile Facultăţii de Design din cadrul Universităţii „Tibiscus” Timişoara.

După ce a susţinut lucrarea de licenţă, în anul 2010, Florin s-a îndreptat către programul de masterat „Rolul vizualului în design publicitar” din cadrul aceleiaşi facultăţi, taxa de şcolarizare anuală fiind de 2.400 de lei.

„Am făcut studiile superioare la această universitate, am dobândit încredere în profesori, eram familiarizat cu aceştia, fapt care m-a determinat să continui să studiez la ei. Totodată, pentru studiile masterale am fost încurajat de profesori şi de conducere să mă înscriu tot la ei, am primit asigurări că totul va fi în regulă, nu am fost informat de schimbările care urmau să aibă loc şi de faptul că masterul nu era acreditat”, povesteşte Florin Cojocaru.

Pe parcursul primului an de studiu, masterul şi-a schimbat conţinutul, dar şi numele în „Environment: impact vizual şi contemporaneitate”, iar în cel de-al doilea an studenţii au fost mutaţi la masterul de „Web design”, care funcţiona în cadrul Facultăţii de Informatică.

„Primele semne de întrebare au apărut în momentul în care am fost chemaţi să semnăm cum că am fi de acord să ne mutăm la o altă specializare. De web design nu eram interesat, dacă aş fi vrut să urmez acest program o puteam face din 2010, când m-am înscris. Ceilalţi colegi ai mei au acceptat schimbarea doar pentru a obţine o diplomă. Am avut o discuţie cu decanul, cu rectorul universităţii, am solicitat explicaţii, aceştia descurajându-mi permanent intenţia de a-i acţiona în instanţă”, a mai afirmat Florin.

Tânărul s-a adresat şi Oficiului pentru Protecţia Consumatorului (OPC), solicitând restituirea taxei de şcolarizare. După verificări, comisarii din cadrul OPC au aplicat o amendă Universităţii „Tibiscus”, instituţia de învăţământ fiind obligată să-i returneze tânărului taxele achitate în decursul a aproape doi ani de studii.

În cele din urmă, Florin s-a adresat unui avocat, dosarul de judecată fiind depus în urmă cu aproape un an de zile. Tânărul a solicitat universităţii plata cheltuielilor pentru chirie şi întreţinere, echivalentul a 3.890 de euro, şi daune morale în cuantum de 20.000 de lei. După numeroase amânări, suceveanul a câştigat procesul deschis împotriva universităţii, însă hotărârea nu este definitivă, putând fi atacată. Sentinţa s-a dat în data de 7 martie 2013.

Reprezentanţii universităţii susţin că vor face recurs

Rectorul Universităţii „Tibiscus”, conf. univ. dr. Corina Muşuroi, susţine că nu a primit nici un document care să dovedească faptul că studentul a câştigat procesul, însă în cazul în care va primi hotărârea judecătorească, aceasta va fi contestată. Ea a mai explicat că masterul la care suceveanul s-a înscris în 2010 - „Rolul vizualului în design publicitar” - funcţiona pe baza unei hotărâri a Senatului Universităţii „Tibiscus”.

„La acea vreme, Ministerul Educaţiei a emis un ordin prin care permitea ca programele de master să funcţioneze doar în baza unei hotărâri a Senatului universităţilor, fără a fi acreditate. Ulterior, conducerea ministerului de resort a fost schimbată, hotărându-se că masteratele fără acreditare nu pot funcţiona. Pentru că masterul la care studentul studia nu mai avea baza legală pentru a funcţiona, i-am transferat pe cei înscrişi la o specializare similară”, a declarat Corina Muşuroi.

Aceasta a mai afirmat că a încercat să-i propună studentului alte programe de masterat din cadrul altor facultăţi, ba chiar din cadrul altor universităţi, însă ofertele au fost refuzate.

„Cred că singurul interes este reprezentat de bani. Cu siguranţă vom face recurs”, a mai spus Muşuroi. Din 2012, Facultatea de Design nu a mai organizat admitere pentru nici un program de masterat.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Deputat Cezar Cioată: Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor foloseşte Cazinoul Vatra Dornei ca unealtă de şantaj pentru retrocedarea pădurilor

Deputatul sucevean Cezar Cioată s-a adresat primului-ministru al României, Victor Ponta, căruia i-a solicitat o serie de răspunsuri cu privire la situaţia cazinoului din Vatra Dornei. Parlamentarul din partea PP-DD crede că acest obiectiv de patrimoniu are nevoie de o atenţie sporită din partea autorităţilor statului, şi aceasta pentru că este un simbol pentru Vatra Dornei.

Cezar Cioată crede că actualul proprietar al clădirii, Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei şi Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, nu a făcut nimic nu doar pe linia consolidării şi renovării cazinoului, ci nici pe linia conservării sale.

„Viitorul acestei clădiri este pus sub semnul întrebării, mai ales după afirmaţiile reprezentanţilor bisericii. Părintele Mihai Valică a declarat că: "această clădire va rămâne mulţi ani şi până în veci aşa cum este. Şi cred că soluţia va fi finală, dacă nu se intervine, clădirea va fi dărâmată fără discuţie”, a arătat Cezar Cioată.

În opinia parlamentarului care reprezintă zona de munte a judeţului Suceava, retrocedarea cazinoului s-a făcut cu mult prea multă uşurinţă, iar clădirea este folosită acum ca monedă de şantaj, deşi varianta oficială invocată este sărăcia şi lipsa fondurilor necesare demarării unor lucrări de amploare.

„Din păcate, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, prin Înalt Prea Sfinţitul Pimen, foloseşte Cazinoul ca unealtă de şantaj pentru retrocedarea pădurilor şi proprietăţilor nerestituite”, crede deputatul Cioată.

Acesta a menţionat că din discuţiile pe care le-a avut cu aleşii locali din Vatra Dornei, aceştia şi-au manifestat intenţia de a prelua din nou cazinoul, pe care l-ar putea reabilita cu fonduri europene, astfel încât acesta să redevină ce a fost cândva, un punct de atracţie pentru turiştii care vin în zonă.

„Vă rog să-mi comunicaţi, domnule prim-ministru, următoarele aspecte: dacă această retrocedare nu poate fi atacată juridic şi care sunt intenţiile actualului Guvern în legătură cu această clădire de patrimoniu, un obiectiv turistic deosebit de valoros atât pentru oraşul Vatra Dornei, cât şi pentru Valea Bistriţei”, se arată în textul trimis de deputatul Cezar Cioată către premier.

SURSA: MonitorulSV.ro

Tăşuleasa Social, 32.000 de puieţi plantaţi în această primăvară

Asociaţia Tăşuleasa Social a coordonat în comuna Dorna Candrenilor, localitatea Poiana Negrii, a treia acţiune de împădurire din această primăvară. Cei 350 de voluntari au plantat 10.000 de puieţi de molid şi larice pe 2,5 hectare de teren. Tăşuleasa Social a ajuns la peste 200.000 de puieţi plantaţi în nouă ani şi la cifra record de 32.000 doar în acest an.

“Am ajuns la 208.000 de puieţi plantaţi în nouă ani de când am început acest tip de activitate din care un număr record de 32.000 doar în această primăvară. Le mulţumim tuturor volutarilor şi reprezentanţilor Ocolului Silvic Dorna şi Primăriei Dorna Candrenilor”, a declarat preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social, Alin Uhlmann Uşeriu, care i-a îndemnat pe tineri să revină în timp să vadă cum cresc copacii plantaţi.

La acţiune au participat angajaţii fabricii de apă Dorna, angajaţi ai Coca-Cola HBC România şi copii şi tineri din Dorna Candrenilor, Vatra Dornei, Bistriţa, Bucureşti, Cluj, Sîngeorz-Băi, Iaşi, Bacău, alături de voluntari care au venit din alte părţi ale lumii special pentru această acţiune, informează Tăşuleasa Social.

“E un proiect în care cred şi de care ţara are nevoie, în care merită investit timp şi energie. Aş veni de oriunde pentru acţiuni de acest gen, nu doar din Franţa cum s-a întâmplat acum”, a declarat Răzvan Anton (grafician).

“Un lucru care mi-a venit brusc în minte în timp ce plantam şi pe care l-aş sublinia e nu doar că facem un lucru bun pentru mediu. Lângă aceşti tineri am simţit că plantăm nu doar copaci, ci şi ceva în mintea lor, o sămânţă care va creşte şi pe care ei o vor transmite mai departe familiilor, prietenilor. Vor pleca de aici cu conştiinţa faptului că au au produs o transformare. Din punctul meu de vedere, legătura între plantarea unor copaci şi viitorul lor personal, e cea a unei proiecţii în viitor. E nu doar o speranţă ci garanţia că au pus bazele pentru ceva stabil”, a spus Deborah Buckley, voluntar.

SURSA: TimpOnline.ro