Nichita Stănescu, omagiat la Vatra Dornei

Acum şapte ani, la Casa de Cultură „Platon Pardău” Vatra Dornei, a prins contur o frumoasă iniţiativă, aceea de a-l omagia pe unul dintre cei mai mari poeţi români printr-un concurs de creaţie poetică adresat elevilor de gimnaziu şi liceu, intitulat ,,Nichita în luna lui marte”. Concursul s-a bucurat de succes, iar de la cea de-a IV‑a ediţie a devenit de nivel judeţean, căpătând astfel o mai largă notorietate şi un plus de prestigiu.

Desfăşurată în organizarea Casei de Cultură, a Primăriei şi a Consiliului Local Vatra Dornei, a Centrului Cultural „Bucovina”, prin Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, ediţia din acest an, a VII‑a, a fost, în opinia tuturor participanţilor, una dintre cele mai reuşite.

Festivitatea de premiere a avut loc in Sala Oglinzilor de la Primăria Vatra Dornei şi a reunit pe participanţii la festivalul concurs, profesori, oameni de cultură dorneni şi alţi iubitori de poezie. Deschiderea manifestării a aparţinut organizatorilor, prin Violeta Codorean, director al Casei de Cultură „Platon Pardău”. În continuare, poeta Carmen Veronica Steiciuc, preşedinta Societăţii Scriitorilor Bucovineni şi preşedinta juriului (din care au mai făcut parte poeţii suceveni Viorica Petrovici şi L.D. Clement) a realizat o foarte interesantă analiză a datelor calendaristice legate de viaţa şi activitatea lui Nichita Stănescu, ea subliniind şi importanţa acestui mare poet în literatura română.

Prof. dr. Iasabel Vintilă, cunoscută eseistă, a glosat despre noţiunea de ,,cuvânt” la Nichita Stănescu, apelând la exemple concrete din creaţia atât de originală a poetului omagiat. O interesantă paralelă între creaţia lui Nichita Stănescu şi cea a unui poet mai puţin notoriu, Virgil Mazilescu, a realizat scriitorul Alexandru Ovidiu Vintilă, redactor‑şef al revistei „Bucovina literară”. Poeta Carmen Veronica Steiciuc a prezentat aprecieri personale despre calitatea creaţiilor înscrise în concurs, dar şi ale colegilor din juriu(L. D. Clement a trimis un frumos mesaj scris). Consilierul judeţean Ioan Abutnăriţei şi Mircea Rusu, director general al Primăriei Vatra Dornei, au exprimat, de asemenea, aprecieri pentru iniţiatorii şi organizatorii festivalului, pentru tinerii creatori şi profesorii care-i îndrumă. Un film realizat de elevul Ştefan Cobeli, de la Liceul Teoretic „Ion Luca” Vatra Dornei a reamintit celor prezenţi momente sugestive din interviurile realizate cu poetul Nichita Stănescu.

Clasamentul realizat de juriu, la o concurenţă strânsă, a dovedit încă o dată seriozitatea lecturilor, pasiunea pentru poezie şi harul pe care deja unii dintre creatorii tineri îl vădesc, dar şi existenţa unor puternice ,,laboratoare” de creaţie din unele şcoli sucevene: Colegiul Naţional „Petru Rareş” Suceava, Şcoala Gimnazială Nr. 3 Suceava, Liceul Teoretic „Ion Luca” Vatra Dornei şi şcolile gimnaziale Nr. 2 şi Nr. 4 Vatra Dornei, Şcoala Gimnazială Râşca. Este meritul creatorilor, dar şi al muncii şi dăruirii unor profesori precum Gheorghe Cârstean, Iasabel Vintilă, Mihaela Grădinaru, Stela Iacob, Gruia Ungurian, Ioana Iuga ş.a.

Au urmat clipele emoţionante ale premierii şi ale rostirii de către premianţi a unor creaţii proprii. Finaliştii celei de-a VII‑a ediţii a festivalului sunt: Ionela Mădălina Grosu, cl a XII‑a, Colegiul Naţional „Petru Rareş” Suceava – Marele Premiu; Anastasia Gavrilovici, cl. a XII‑a – Premiul I, Elena Stan, cl. a IX‑a – Premiul II, ambele de la acelaşi colegiu sucevean (Elena fiind însă până în clasa a VIII‑a elevă la Vatra Dornei); Denisa Ioana Iordache, cl. a XI‑a de la Liceul Teoretic „Ion Luca” Vatra Dornei – Premiul III. La clasele V-VIII, clasamentul i‑a evidenţiat pe Alina Iuliana Verdeş, cl. a VIII‑a, Şcoala Gimnazială Râşca – Premiul I; Ştefan Mihai Drăgan, cl. a VII‑a, Şcoala Gimnazială Nr. 4 Vatra Dornei – Premiul II; Suzan Otay, cl. a VI‑a, Şcoala Gimnazială Nr. 3 Suceava – Premiul III. Au obţinut menţiuni elevii Mara Diana Alexoaea şi Lavinia Nichifor de la Colegiul Naţional „Petru Rareş”, Florin Ionuţ Negru de la Colegiul Naţional „Spiru Haret” din Suceava şi trei eleve de la Şcoala Gimnazială Nr. 3 Suceava: Ioana Cristina Ilioaia, Smaranda Luiza Podaru şi Speranţa Cristina Andronic.

Un premiu special, susţinut de filiala „Arboroasa” a Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina” şi Asociaţia „Părinţi, adolescenţi şi prieteni la Vatra Dornei” a fost oferit unei talentate dornence, care a debutat deja în volum, Daria Ioana Aicoboae, de la Şcoala Gimnazială Nr. 2 Vatra Dornei.

Ca la fiecare ediţie, Primăria Vatra Dornei a oferit un premiu unei personalităţi dornene pentru ,,contribuţia deosebită adusă activităţilor culturale ale municipiului”, persoana vizată anul acesta fiind scriitoarea Paraschiva Abutnăriţei.

Tot în ziua de 10 aprilie a.c., când, din motive obiective, s-a finalizat ediţia a VII‑a a Festivalului „Nichita în luna lui marte”, eleganta Sală a Oglizilor a municipalităţii dornene a mai găzduit un moment emoţionant. Conducerea Primăriei, foşti elevi, oameni de cultură dorneni şi suceveni au omagiat, la împlinirea frumoasei vârste de 75 de ani, o distinsă şi dăruită profesoară, Maria Victoria Ostaficiuc, o activă prezenţă la toate manifestările culturale din Vatra Dornei.

A fost o zi în care soarele a dăruit căldură, iar dornenii au demonstrat, cu căldură sufletească, apreciere pentru valori, pentru cultura care ne defineşte ca oameni.

SURSA: ClementMedia.ro

Centenarul Bisericii Sf. Mare Mucenic Gheorghe din Iacobeni

Numele de Iacobeni vine de la antroponimul Iacoban, numele unei familii venite din satul transilvan Bilbor de la poalele munţilor Călimani.

Pentru prima dată, Iacobenii apare în recensământul rus, realizat în anii 1772-1774, ca având 12 case, o situaţie asemănătoare prezentând şi recensământul austriac făcut cu câţiva ani mai târziu.

Iacobeniul, care în secolul XIX şi la începutul secolului XX va avea un rol important în economia Bucovinei, poate cel mai important pentru partea sudică a provinciei, îşi găseşte începuturile în Evul Mediu, când se pare că se afla pe un drum secundar tătărăsc, care lega Vatra Dornei de Câmpulung, peste Mestecăniş prin Plaiul Tătarilor.

În acelaşi timp, Johan Paul Hoffman, ocupându-se de construirea drumului spre Bistriţa, descoperă minele de mangan şi fier de la Iacobeni, fapt pentru care iau sfârşit investigaţiile din zona Fundu Moldovei şi sunt înfiinţate, în anul 1782, minele de la Iacobeni. Astfel, începând cu 1783, sunt aduşi mineri din zona Zips şi se construieşte aici un furnal. În 1786, la Iacobeni erau 14 familii catolice cu 71 de membri, iar între 1786-1787 au mai sosit 30 persoane. În anul 1784, începe exploatarea minieră prin patronul german Karl Mantz, el aducând 25 muncitori şi tehnicieni mineri, ce au deschis exploatarea minieră de la Arşiţa.

Între anii 1786-1848, Bucovina a fost alipită Galiţiei, când pătrund în Iacobeni un număr mare de evrei, aprox. 224, ce-şi ridică aici o sinagogă, ce a fost dărâmată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

În 1836, Mantz aduce 100 familii (al doilea val de colonişti mineri) din regiunea Tziptera din Germania, locul său de naştere.

În 1859, Iacobeniul era un centru industrial şi civic de mari dimensiuni, unul din cele mai dezvoltate din zonă. Alături de un parc public cu fântâni arteziene, terenuri de tenis etc., în Iacobeni erau şi o casă germană de mari dimensiuni, o casă română şi o şcoală. La acestea se adaugă şi construirea unei biserici evanghelice din piatră, precum şi a uneia catolice din lemn, ultima cu preot din Câmpulung. Preotul care oficia la Iacobeni trebuia să slujească şi la Cârlibaba.

În anul 1818 se construieşte şi o biserică din lemn ortodoxă, de mici dimensiuni, cu hramul Sf. M. Mc. Gheorghe, care a funcţionat până în anul 1893, aparţinând de Ciocăneşti.

Din cauze multiple, activitatea în zonă decade după 1849. În 1859 Mantz dă faliment şi toate proprietăţile miniere, terenuri, exploatări, întreprinderi şi clădiri sunt cumpărate de Fondul Religionar Ortodox, cu sediul la Cernăuţi, la 16 decembrie 1869, pentru suma de 600.000 coroane. Fondul Religionar Bisericesc readuce Iacobeniului statutul de centru de importanţă turistică, prin deschiderea staţiunii balneoclimaterice cu ape sulfuroase. În acest context, se dezvoltă sectorul de servicii. Apar numeroase vile, pavilioane construite de Fondul Religionar Bisericesc din Bucovina. Cu această ocazie este refăcut şi Hanul Haju, în 1897, beneficiind de spaţii de cazare, trăsuri pentru deplasarea la băi, sală de mese. În 1905 este construit un hotel, în care astăzi este sediul Primăriei.

În 1870 existau în Iacobeni 3 biserici. Una evanghelică de piatră în stil gotic, una catolică de piatră, ce se găsesc şi azi, şi una ortodoxă din lemn, cu hramul Sf. M. Mc. Gheorghe, în formă de cruce greacă înscrisă în cerc, cu pridvor, construită între anii 1817-1818, pe cheltuiala enoriaşului Grigorie Erhan, ea aflându-se în actualul cimitir al comunei, mărturie fiind capela ridicată pe acelaşi loc ce adăposteşte vechea Sf. Masă (folosită şi în capelă), ce a fost sfinţită în anul 2008, la 13 iulie, de ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.

Până în 1817, creştinii ortodocşi nu au avut nicio biserică, iar această biserică era filiala bisericii din fosta comună Ciocăneşti, până în 1863, când pr. Alexandru Pleşca obţine autonomia ei ca expozitură parohială, adică de sine stătătoare. La această biserică au slujit aceiaşi preoţi care au slujit şi la biserica din Ciocăneşti. În 1893, s-a cerut Consistoriului Arhiepiscopesc din Cernăuţi să aprobe ridicarea expoziturii Iacobeni la rangul de parohie, având în componenţă satele Iacobeni şi Mestecăniş. În 1895 s-a început zidirea casei parohiale, ea sfinţindu-se la 1 septembrie 1896. La 23 aprilie 1904, expozitura din Iacobeni se ridică la rangul de parohie. Primul preot paroh al parohiei Iacobeni este Nicolae Mihalcea.

În acest timp, biserica veche era într-o stare avansată de degradare şi necorespunzătoare pentru practicarea serviciului liturgic. De aceea, enoriaşii parohiei în frunte cu preotul paroh Nicolae Mihalcea au cumpărat de la Fondul Bisericesc Ortodox – Administraţia minelor, parcelele de teren pentru ridicarea unei noi biserici cu suma de 1480 de coroane. Aici s-a ridicat Biserica ortodoxă cu hramul Sf. M. Mc. Gheorghe, între anii 1907-1913, prin contribuţia Fondului Bisericesc, a Mitropoliei Bucovinei şi din contribuţia credincioşilor parohiei.

Între 1907-1913 se construieşte o biserică ortodoxă, cu hramul Sf. M. Mc. Gheorghe, din piatră şi cărămidă, în stilul bisericilor realizate de K.A. Romstorfer. Biserica este construită din cărămidă pe temelie de piatră, fiind acoperită cu ţiglă smălţuită, având planul de cruce greacă înscrisă în cerc. Are trei turle acoperite tot cu ţiglă smălţuită şi colorată în cele trei culori ale drapelului românesc. Faţada bisericii este tencuită, intercalându-se câte două rânduri de cărămidă profilată la intervale de 50 cm, orientate pe plan orizontal, de la temelie până sub acoperişurile turlelor. Biserica este situată pe o colină, pe malul drept al râului Bistriţa, având o poziţie frumoasă şi pitorească.

Arhitectul bisericii nu este cunoscut, dar este acelaşi care a proiectat Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc şi Biserica Sf. Mc. Gheorghe din Sadova. Ele sunt făcute succesiv, ca o matroşcă putând intra una în alta, în ceea ce primeşte dimensiunile lor.

Biserica s-a pictat abia în anul 1969, în tehnica frescă, de pictorul Gavril Pascu.

Catapeteasma bisericii este confecţionată din lemn de molid în anul 1909, la 17 septembrie, după inscripţia de pe Sf. Cruce din vârful catapetesmei, la Şcoala de arte şi meserii din Câmpulung Moldovenesc, de maiştrii Ioan Tâmpescu şi Constantin Bălan. Este unicat, de o frumuseţe aparte.

Pictura de pe icoanele catapetesmei este executată în anul 1910 de pictorul academic Petru Poenar, din Fundu Moldovei.

În 2009, catapeteasma s-a reparat capital, recondiţionându-se atât cadrul catapetesmei, îmbrăcată în foiţă, parţial, cât şi pictura de pe catapeteasmă, de către studenţii Argatu Mihail-Iustin şi Ilarion.

Biserica s-a sfinţit la 3 nov. 1913, de un delegat al Mitropolitului Vladimir de Repta, Arhiprezbiterul stravrofor Calistrat Coca.

Biserica s-a ridicat şi s-a sfinţit sub păstorirea preotului Nicolae Mihalcea. Iată şirul preoţilor slujitori ai Bisericii Sf. M. Mc. Gheorghe: - pr. Nicolae Mihalcea, 1904-1937; - pr. Nicolae Pentelescu, 1937-1946; - pr. Ioan Ţâcşa, 1946-1988; - pr. Ioan Argatu, 1988-1991; - pr. Mihai Argatu, 1991-2013; - pr. Mihail-Iustin Argatu 2012-2013.

Clopotniţa bisericii este zidită ulterior, separat de biserică, ridicată în curtea bisericii, din lemn vergeluit şi tencuită, având acelaşi aspect exterior ca şi biserica, vărgată orizontal în alb şi roşu.

În 1929 se cumpără două clopote de la Clopotăria „Oituz”, Bucureşti, iar al treilea clopot s-a cumpărat în 1930 de la Clopotăria „Coroana” din Bucureşti.

Între 1990-1993, sub păstorirea pr. Argatu Ioan şi pr. Argatu Mihai, s-a adăugat bisericii un pridvor păstrând arhitectura exterioară a acesteia, iar în curte s-a ridicat o casă de prăznuire. În anul 2008, s-a mărit cimitirul bisericii, iar în cimitirul nou s-a ridicat un monument al eroilor unicat, din marmură, foarte impunător şi frumos, sfinţit odată cu capela din cimitir de ÎPS Pimen la 13 iulie 2008.

În anul 1996, din Parohia Iacobeni s-a desprins satul Mestecăniş, devenind parohie, prin ridicarea unei noi biserici între anii 1992-1996, cu hramul Sf. M. Mc. Dimitrie, sub păstorirea pr. paroh Argatu Mihai şi sfinţită la 27 octombrie 1996.

Pr. MIHAI ARGATU

SURSA: CraiNou.ro

Transgaz ar putea construi în 2013 magistrala Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor, a declarat presei, miercuri, că Transgaz, care a preluat gratuit, în februarie 2010, conductele magistrale de transport a gazelor naturale construite prin proiectul "Suceava, Utilităţi şi mediu la standarde europene", s-a angajat să continue lucrările de investiţii prevăzute, respectiv să execute conductele de gaz natural pe rutele Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei şi Păltinoasa - Rădăuţi.

Nechifor a spus că, din corespondenţa purtată cu reprezentanţii Transgaz, a înţeles că firma are posibilitatea să facă investiţii în acest an pentru construcţia conductei magistrale dintre Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei, cu o lungime de 33 de kilometri. Potrivit lui Nechifor, pe acest subiect, va trebui să poarte o discuţie cu ministrul Economiei, Varujan Vosganian. "Transgaz are banii, dar va trebui şi o decizie la nivel de minister", a spus Nechifor.

CJ Suceava a transferat, cu titlul gratuit, către Transgaz 101 kilometri de reţea magistrală de gaze naturale construită în cadrul proiectului judeţean "Suceava, Utilităţi şi mediu la standarde europene", proiect prin care au fost construite centrale termice de cogenerare şi reţele de termoficare în municipiile Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi şi oraşele Gura Humorului şi Siret, dar şi o reţea magistrală de gaze naturale pe o lungime de 102 kilometri. Pentru realizarea investiţiilor în cadrul acestui proiect, CJ Suceava a obţinut un credit cu garanţii guvernamentale în valoare de 86,3 milioane de euro de la Deutsche Bank A.G. Londra cu care CJ Suceava a semnat un contract de împrumut cu rambursarea creditului în 25 de ani. Deutsche Bank a cesionat în 2011 împrumutul acordat judeţului Suceava către Erste Group Bank.

SURSA: Administratie.ro

Vatra Dornei este inclusa si in acest an in traseul Turului Ciclist al României

Conform calendarului prezentat de Federaţia Română de Ciclism, cea de-a 50-a ediţie a Turului va ajunge pe raza judeţului Suceava pe 2 iulie, odată cu etapa a doua, programată să se desfăşoare pe ruta Dej – Bistriţa – Vatra Dornei, pe o distanţă totală de 143 de kilometri. O zi mai târziu, caravana cicliştilor va porni din Vatra Dornei, va trece prin municipiul Suceava, unde cel mai probabil va fi instalat un punct de sprint intermediar, şi se va opri la Botoşani, după 152 de kilometri.

Ediţia din acest an a Turului Ciclist al României a fost decalată cu o lună, urmând a se desfăşura în perioada 30 iunie – 6 iulie şi nu la începutul lunii iunie cum era prevăzut iniţial. Motivul? Criza financiară. “Am fost nevoiţi să decalăm cu o lună competiţia din motive obiective, strict organizatorice, legate de criza financiară. După cum bine ştiţi, bugetele au fost decalate cu trei luni, iar primăriile au aprobat bugetele recent şi noi nu am ştiut pe cine ne putem baza”, a precizat Eduard Novak, proaspăt preşedinte al Federaţiei Române de Ciclism.

Calendarul celei de-a 50-a ediţii a Turului Ciclist al României:

Prolog (30 iunie):

Contratimp echipe – Marghita (16 kilometri)

Etapa întâi (1 iulie):

Marghita – Zalău – Cluj-Napoca (156 de kilometri)

Etapa a II-a (2 iulie):

Dej – Bistriţa – Vatra Dornei (143 de kilometri)

Etapa a III-a (3 iulie):

Vatra Dornei – Suceava – Botoşani (152 de kilometri)

Etapa a IV-a (4 iulie):

Botoşani – Roman – Bacău (156 de kilometri)

Etapa a V-a (5 iulie):

Bacău – Tecuci – Galaţi (185 de kilometri)

Etapa a VI-a (6 iulie):

Buzău – Urziceni – Bucureşti (152 de kilometri)

La cea de-a 50-a ediţie din Micla Buclă sunt aşteptaţi să participe circa 100 de ciclişti din România, Ucraina, Serbia, Germania şi Olanda, bugetul competiţiei fiind estimat la 500.000 de euro, în vreme ce valoare totală a premiilor care vor fi oferite participanţilor se ridică la 25.000 de euro.

SURSA: GazetaSV.ro

Tineri din 7 ţări europene au participat la o acţiune de plantare de arbori în Vatra Dornei

La finele săptămânii trecute, tineri din şapte ţări europene (Portugalia, Marea Britanie, Letonia, Slovacia, Polonia, Turcia şi România), participanţi în cadrul proiectului “Forest Is Our Ally” organziat de Asociaţia STEP – Surf the Earth Project, au dat startul campaniei de împăduriri în Vatra Dornei.

Proiectul s-a desfasurat în cadrul programului ”Tineret în Acţiune” finanţat de Comisia Europeană pentru Educaţie şi Cultură în perioada 5-13 aprilie şi a avut ca temă ”Rolul pădurii în schimbările climatice şi încălzirea globală”. Scopul proiectului a fost ca tinerii să înţeleagă ecosistemul forestier şi prezentarea beneficiilor sociale, economice şi eco-protective ale pădurii.

Cea mai importantă activitate din cadrul proiectului a fost acţiunea de împădurire cu puieţi de molid a unei suprafeţe de 0,5 ha, afectată de doborâturile de vânt din 2007, realizată cu sprijinul personalului de la Ocolul Silvic Dorna, care s-a ocupat nu doar de partea logistică, ci şi de oferirea unor informatii interesante despre pădurile din Bucovina.

Tinerii europeni au fost impresionaţi de ceea ce au găsit în Vatra Dornei, de peisajul natural, specificul zonei şi în special de amabilitatea şi ospitalitatea localnicilor, promiţând să se întoarcă cu drag pe meleagurile bucovinene.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava