Primăria Vatra Dornei vrea să inceapa lucrarile de amenajare pentru Complexul de Agrement Lunca Dornelor

Primăria Vatra Dornei vrea să contracteze lucrări de amenajare pentru complexul de agrement "Lunca Dornelor", proiectul fiind estimat la 25,5 milioane lei, fără TVA, potrivit unui anunţ de intenţie publicat pe site-ul guvernamental de licitaţii publice.

Mai multe detalii se pot vedea in textul anuntului de intentie, prezentat in continuare:

SECTIUNEA I: AUTORITATEA CONTRACTANTA

I.1) DENUMIRE, ADRESA SI PUNCT(E) DE CONTACT: Municipiul Vatra Dornei

Adresa postala: Vatra Dornei, judetul Suceava, strada Mihai Eminescu, Nr. 17 , Localitatea: Vatra Dornei , Cod postal: 725700 , Romania , Punct(e) de contact: Primaria Vatra Dornei , Tel. +40 230375229 , In atentia: Cristian SESERMAN , Email: primaria@vatra-dornei.ro , Fax: +40 230375170 , Adresa internet (URL): www.vatra-dornei.ro , Adresa profilului cumparatorului: www.e-licitatie.ro

I.2) TIPUL AUTORITATII CONTRACTANTE SI ACTIVITATEA PRINCIPALA (ACTIVITATILE PRINCIPALE): Autoritate regionala sau locala

Activitate (activitati): Servicii generale ale administratiilor publice

AUTORITATEA CONTRACTANTA ACTIONEAZA IN NUMELE ALTOR AUTORITATI CONTRACTANTE: Nu

SECTIUNEA II: OBIECTUL CONTRACTULUI (LUCRARI)

II.1) DENUMIREA DATA CONTRACTULUI DE CATRE AUTORITATEA CONTRACTANTA

Contract de lucrari: COMPLEX DE AGREMENT LUNCA DORNELOR

II.2) TIPUL DE CONTRACT SI LOCUL EXECUTARII LUCRARILOR: Lucrari

Locul principal sau locul de executare a lucrarilor: Vatra Dornei

Codul NUTS: RO215 - Suceava

II.3) PREZENTUL ANUNT IMPLICA INCHEIEREA UNUI ACORD-CADRU: Nu

II.4) DESCRIEREA SUCCINTA A NATURII SI DOMENIULUI LUCRARILOR

Obiectele de investitie sunt urmatoarele: 1-Cladire Complex de Agrement;2–Terenuri de sport;3–Vestiare terenuri de sport, inclusiv spatii tehnice si administrative;4–Amenajari exterioare; 5–Parcare autoturisme si autocare.

Valoarea estimata fara TVA: 25,516,820.55 RON

II.5) CLASIFICARE CPV (VOCABULARUL COMUN PRIVIND ACHIZITIILE PUBLICE)

45212100-7 - Lucrari de constructii de complexe pentru petrecerea timpului liber (Rev.2)

II.6) DATA PREVAZUTA PENTRU INCEPEREA PROCEDURILOR DE ATRIBUIRE SI DURATA CONTRACTULUI

Data prevazuta pentru inceperea procedurilor de adjudecare: 01.03.2012

Durata: 23 luni incepand de la data adjudecarii contractului

II.7) CONTRACTUL INTRA SUB INCIDENTA ACORDULUI PRIVIND CONTRACTELE DE ACHIZITII PUBLICE: Da

II.8) INFORMATII SUPLIMENTARE

Suprafata totala a spatiului cu functiunea de aqua-park este de 1.514 mp, dintre care 580,70 mp este suprafata apei.

Restul incaperii este amenajat cu alei interioare, zone cu sezlonguri (de relaxare), zone pentru distractie, zona de hidromasaj cu vedere panoramica, alte spatii de relaxare, etc.

SECTIUNEA III: INFORMATII JURIDICE, ECONOMICE, FINANCIARE SI TEHNICE

III.1) CONDITII REFERITOARE LA CONTRACT

III.1.1) Principalele conditii financiare si modalitati de plata si/sau trimitere la dispozitiile relevante

III.2) CONDITII DE PARTICIPARE

III.2.1) Contracte rezervate: Nu

SECTIUNEA IV: INFORMATII SUPLIMENTARE

IV.1) CONTRACTUL SE INSCRIE INTR-UN PROIECT/PROGRAM FINANTAT DIN FONDURI COMUNITARE: Da

Trimitere (trimiteri) la proiect(e) si/sau program(e): POR2007-2013,Axa prioritara-5-Dezvoltarea durabila si promovarea turismului.Domeniul de interventie 5.2–Crearea,dezvoltarea,modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale si cresterii calitatii serviciilor turistice

IV.2) ALTE INFORMATII

Procedura de atribuire: LICITATIE PUBLICA DESCHISA.

Criteriu de atribuire: CEA MAI AVANTAJOASA OFERTA ECONOMICA; Factori de evaluare: OFERTA FINANCIARA 60%, DURATA DE EXECUTIE 20%; PERIOADA DE GARANTIE A LUCRARILOR: 20%

Cerinte de calificare: Declaratie privind eligibilitatea;Declaratie privind neincadrarea in prevederile art.181 din OUG. 34/2006; Declaratie pe propria raspundere privind neincadrarea in situatiile prevazute la art.69^1 din OUG nr. 34/2006; Certificat de participare la licitatie cu oferta independenta, conf. OAP 314/2010;Certificate constatoare privind indeplinirea obligatiilor exigibile de plata a impozitelor si taxelor catre stat, inclusiv cele locale; Declaratie pe proprie raspundere privind calitatea de participant la procedura; Certificat Constatator emis de Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Camera de Comert si Industrie Nationala sau teritoriala; Declaratie pe proprie raspundere care cuprinde informatii generale despre ofertant precum si cifra medie de afaceri pe ultimii 3 ani; Lista principalelor lucrari în ultimii 5 ani; Ofertantul va depune cel putin o recomandare din partea clientilor pentru obiectul supus achizitiei; Certificare conform standardelor de referinta :SR EN ISO 9001 sau echivalente;

IV.3) INFORMATII PRIVIND CADRUL DE REGLEMENTARE GENERAL

Site-uri Internet guvernamentale de unde se pot obtine informatii privind:

Legislatia fiscala: www.mfinante.ro

Legislatia în domeniul protectiei mediului: www.anpm.ro

Protectia muncii si conditii de munca: www.securitatea-muncii.ro ; www.protectiamuncii.ro

IV.4) DATA EXPEDIERII PREZENTULUI ANUNT

17.02.2012 08:21

PNL insistă ca primarul Moraru să candideze pentru un nou mandat

Candidatul PNL la funcţia de primar al oraşului Vatra Dornei este Ioan Moraru. Conducerea partidului a luat această decizie sîmbătă, 18 februarie.

Preşedintele PNL Suceava, Alexandru Băişanu, a declarat că, întrucît domnul Moraru este primar în funcţie, acesta are şanse mari să cîştige un nou mandat. Domnul Băişanu le-a cerut liderilor PSD Suceava să dea dovadă de maturitate politică.

Acesta a dat asigurări că nici PNL Suceava nu va voi să-i înlocuiască pe primarii PSD aflaţi în funcţie, acolo unde sînt şanse reale de cîştigare a alegerilor. PSD Suceava îşi doreşte ca, la Vatra-Dornei, candidatul USL să fie social-democratul Cezar Ioja.

SURSA: RadioTOP.ro

Afaceri cu păduri puse la pământ de firme conduse de mama, tata, fratele sau socrul unor angajaţi ai Direcţiei Silvice

Şeful Ocolului Silvic (OS) Vatra Dornei, Adrian Todaşcă, şi mai mulţi ingineri silvici din cadrul aceleiaşi instituţii, Gheorghe Pintescu, Daniel Constantin Florescu, Dumitru Şincari şi Iulian Cojoc, au fost trimişi în judecată zilele trecute, fiind acuzaţi că s-au implicat în activităţi particulare de exploatare a fondului forestier, de cele mai multe ori prin intermediul unor firme conduse de rude sau afini de-ai lor, comiţând în acest mod o serie întreagă de infracţiuni prin care şi-au băgat în buzunare câştiguri fabuloase.

Potrivit unui comunicat remis ieri de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, Adrian Todaşcă şi ceilalţi patru inculpaţi au fost daţi pe mâna instanţelor de judecată, acuzaţiile procurorilor fiind următoarele: conflict de interese în formă continuată, fals intelectual în formă continuată, instigare în condiţiile participaţiei improprii la fals intelectual în formă continuată, uz de fals în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor (în cazul lui Pintescu).

Ce acuzaţii li se aduc de procurori

Anchetatorii susţin că în cursul anului 2010, învinuiţii Todaşcă, Pintescu, Florescu şi Şincari, deşi erau angajaţi ai OS Vatra Dornei, primul chiar şef de ocol, au achiziţionat diferite suprafeţe de teren cu vegetaţie forestieră (sau numai vegetaţia forestieră în anumite cazuri) pe care le-au exploatat, implicându-se personal în unele dintre demersurile necesare (fie au realizat chiar ei marcarea arborilor, fie au întocmit actele de punere în valoare ori au eliberat autorizaţii de exploatare, au predat parchetul spre exploatare, au făcut verificarea exploatării ori acte de constatare a stadiului exploatării sau reprimirea parchetului).

De asemenea, Todaşcă, Pintescu, Florescu şi Şincari vor fi judecaţi şi pentru faptul că au determinat ori chiar un întocmit în fals documentaţia de exploatare pe numele foştilor proprietari de la care au cumpărat suprafeţele de pădure respective.

Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava susţin, de asemenea, în rechizitoriul înaintat instanţei de judecată că inculpaţii Pintescu, Florescu, Şincari şi Cojoc „s-au implicat personal în activităţi şi au îndeplinit acte de exploatare forestieră prin care s-a realizat un folos material pentru rude ale lor sau afini până la gradul II”.

Cine se afla în spatele firmelor sprijinite de inculpaţi

În actele de sesizare a instanţei se arată ce firme erau sprijinite de inculpaţi şi cine se afla în spatele acestora. Gheorghe Pintescu, de exemplu, trăgea pentru SC Silvapin SRL, societate administrată de socrul său, Daniel Constantin Florescu avea interes să crească profiturile SC Cosminel Com SRL, firmă condusă de mama sa, Dumitru Şincari era suspect de implicat în activităţile SC Concept Prod SRL, societate administrată de fratele său, iar Iulian Cojoc punea umărul la dezvoltarea SC Cruceniţa SRL, firmă printre ai căror administratori se numără şi tatăl său.

Fostul şef de ocol de la Vatra Dornei, Adrian Todaşcă, este acuzat că a achiziţionat mai multe suprafeţe de pădure de la persoane fizice şi a exploatat în interes personal masa lemnoasă, o parte dintre documentele necesare aprobându-şi-le singur. Şi Todaşcă este acuzat că a sprijinit indirect din calitatea sa de şef de ocol o societate comercială, SC Aramaforest SRL, firmă condusă de soţul cumnatei sale, însă nu s-a aflat sub incidenţa conflictului de interese, întrucât, potrivit legislaţiei, nu este considerată legătură de afinitate între cei doi.

Adrian Todaşcă, şef de ocol şi la un an de la izbucnirea scandalului

Scandalul afacerilor necurate de la Ocolul Silvic Vatra Dornei a început în primăvara anului trecut, ancheta fiind demarată de poliţia din localitate. La scurt timp, şi-au înaintat demisiile Gheorghe Pintescu şi Daniel Constantin Florescu, care, din informaţiile pe care le deţinem, lucrează acum în cadrul unor firme de prestări servicii cu specific silvic.La câteva luni după aceea şi-a depus demisia Iulian Cojoc, care s-a angajat la un ocol silvic privat.

Angajaţi ai Direcţiei Silvice au rămas şi în prezent Adrian Todaşcă şi Dumitru Şincari, amândoi păstrându-şi funcţiile, primul şeful Ocolului Vatra Dornei, al doilea şef de district în cadrul aceluiaşi ocol. Todaşcă are contractul de muncă suspendat, fiind în concediu medical de mai multe luni, după un accident la coloană, la conducerea Ocolului Silvic Vatra Dornei fiind numit un şef interimar.

Miheţiu: „Vom demara ancheta administrativă”

Şeful Direcţiei Silvice Suceava, Mihai Miheţiu, a declarat, ieri, că va demara în perioada următoare o minuţioasă anchetă administrativă la Ocolul Silvic Vatra Dornei. „Cercetările penale au primat în faţa celor administrative. Acum, că s-au finalizat cercetările procurorilor, vom demara ancheta administrativă. Urmează ca prin Consiliul de Disciplină, în funcţie de gravitatea faptelor, să luăm măsurile care se impun şi care pot merge până la desfacerea contractului de muncă”, a precizat Mihai Miheţiu.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

APIA numără vacile crescătorilor, pentru a da de falsurile din declaraţiile pentru subvenţii

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Suceava a demarat controale în teren pentru a verifica dacă declaraţiile date de crescătorii de bovine din zona de munte, pentru a încasa ajutoare financiare, sunt reale.

Angela Coroleuca, directoarea APIA Suceava, a informat că în perioada următoare vor fi verificaţi 1.773 de fermieri selectaţi din eşantionul de control, până ieri fiind verificaţi deja 802 crescători de bovine. În cazul acestora, numărul total de animale solicitate în cereri a fost de 1.179, iar numărul de efective găsite la faţa locului a fost de 1.035. Aşadar, un minus de aproape 150 de animale.

Angela Coroleucaaexplicat că „obligaţia beneficiarilor este de a notifica APIA, în cel mult şapte zile, cu privire la apariţia oricăror modificări privitoare la informaţiile declarate în cererea de obţinere a sprijinului financiar. În caz contrar se poate reduce cuantumul ajutorului specific sau persoana poate fi exclusă de la plată. Animalele neidentificate la primul control sau la supracontrol sunt animale nedeterminate şi nu pot face obiectul acordării ajutorului financiar”.

Conform prevederilor legale, pentru a beneficia de ajutorul specific destinat crescătorilor din zonele defavorizate de munte, fermierii trebuie să deţină un efectiv cuprins între 2-15 capete vaci de lapte, să fie înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte, să fie înscrişi în Registrul Naţional al Exploataţiilor şi să menţină efectivul de animale pe o perioada de minimum şase luni de la data depunerii cererii.

La nivel de judeţ, lista localităţilor montane declarate defavorizate este următoarea: Mălini, Râşca, Slatina, Suceviţa, Brodina, Putna, Straja, Ulma, Capu Câmpului, Frasin, Gura Humorului, Mănăstirea Humorului, Ostra, Stulpicani, Câmpulung Moldovenesc, Sadova, Breaza, Fundu Moldovei, Moldova Suliţa, Pojorâta, Frumosu, Moldoviţa, Vatra Moldoviţei, Izvoarele Sucevei, Vama, Panaci, Şaru Dornei, Coşna, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Vatra Dornei, Broşteni, Cârlibaba, Ciocăneşti, Dorna Arini, Crucea şi Iacobeni.

Cuantumul ajutorului financiar va fi stabilit în funcţie de numărul de beneficiari, la nivel naţional, din Fondul European de Garantare Agricolă fiind alocată suma de 22 de milioane de euro. Anul trecut, beneficiarii de acest tip de subvenţii au încasat aproape 100 de euro pe cap de bovină.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Prefectul a dispus monitorizarea cursurilor râurilor Bistriţa şi Dorna

Prefectul judeţului Suceava, Sorin Popescu, a anunţat în cursul zilei de miercuri că specialişti ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) şi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava vor monitoriza cursurile râurilor Bistriţa şi Dorna.

Popescu a precizat că a dispus celor două instituţii să verifice zilnic stratul de gheaţă, astfel încât, în situaţia creşterii temperaturilor, să se poată interveni rapid pentru dislocarea podurilor de gheaţă.

Sorin Popescu a spus că echipele ISU şi SGA Suceava monitorizează râul Bistriţa şi afluenţii săi de la Cârlibaba şi până în aval de localitatea Broşteni, dar şi râul Dorna, de la Vatra Dornei şi până în localitatea Poiana Stampei.

„Echipele celor două instituţii vor verifica în permanenţă cursurile celor două râuri, pentru a reuşi să prevenim eventualele inundaţii care ar putea să apară în urma topirii bruşte a zăpezii de pe versanţi sau de formarea zăpoarelor”, a completat Sorin Popescu. De precizat că pe râul Bistriţa grosimea stratului de gheaţă variază de la 35 la 70 de centimetri, în timp ce pe râul Dorna gheaţa are o grosime de 30 – 40 de centimetri.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava