Centru Zonal de Performanţă destinat elevilor la Vatra Dornei

La Vatra Dornei a fost înfiinţat Centrul Zonal de Performanţă destinat elevilor din clasele a III-a şi a IV-a de la şcolile din zonă. Activităţile Centrului Zonal de Performanţă se vor desfăşura la Şcoala Nr. 2 din Vatra Dornei pe durata semestrului al doilea al acestui an şcolar, conform unui program săptămânal, şi se vor încheia cu un concurs al Centrului în data de 9 iunie.

Prin activităţi de limba română şi de matematică, Centrul îşi propune să identifice şi să pună în valoare elevii capabili de performanţă şi să le creeze cadrul potrivit să se exprime şi să-şi dezvolte aptitudinile specifice. Nu în ultimul rând, urmăreşte sporirea nivelului de performanţă al acestor elevi în vederea obţinerii de rezultate foarte bune la concursurile şi olimpiadele şcolare.

Aşa cum am aflat de la prof. Doina Moroşan, activităţile Centrului Zonal de Performanţă se derulează în cadrul unui proiect educaţional amplu, cu titlul „Educaţia pentru valori”, şi are ca parteneri Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava şi Primăria Vatra Dornei: „Proiectul, pilotat din anul şcolar 2009 – 2010, şi-a demonstrat deja eficienţa şi popularitatea în rândul elevilor şi al cadrelor didactice. Echipa de proiect reuneşte cadre didactice care au exerciţiul muncii cu elevi capabili de performanţă, elevi care au obţinut, de-a lungul anilor, numeroase premii la concursurile şi olimpiadele şcolare. Sunt oameni care, în regim de voluntariat, se implică cu mintea şi sufletul în activităţi spre folosul elevilor, dincolo de lecţiile la clasă”.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Bătrân de 73 de ani, accidentat grav pe trecerea de pietoni

Un bătrân în vârstă de 73 de ani a ajuns la spital cu leziuni grave după ce a fost accidentat de o maşină, conform primelor cercetări ale poliţiei impactul petrecându-se pe trecerea de pietoni. Evenimentul rutier a avut loc miercuri dimineaţă, în jurul orei 8.15, pe strada Calea Transilvaniei din municipiul Vatra Dornei.

Conform anchetei poliţiei, pietonul, Grigore T., în vârstă de 73 de ani, localnic din Vatra Dornei, s-a angajat în traversarea străzii, pe marcajul destinat trecerii de pietoni, moment în care a fost surprins de maşina condusă de Ioan L., în vârstă de 32 de ani, şi el din Vatra Dornei.

La o primă investigare medicală pietonul a fost diagnosticat cu „traumatism cranio-cerebral acut deschis”, „plagă contuză regiune frontală”, „fractură gambă dreapta”, necesitând pentru vindecare 25-30 de zile îngrijiri medicale.

Şoferul a fost verificat cu etilotestul, rezultând alcoolemie 0.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Probleme grave la Poiana Stampei din cauza lupilor

După ce s-au trezit cu câinii sfâşiaţi în legătoare, de lupi, locuitorii au cerut autorităţilor locale să se implice cât mai grabnic, până ce lupii, care s-au înmulţit în ultima perioadă, nu vor face şi mai mare prăpăd.

Toader Vasiluţ, un localnic, a declarat: “Lupii dau târcoale caselor de la Poiana Stampei. Lipsa hranei i-a determinat să se apropie de sat. Odată mi-au omorât opt oi, recent mi-au luat o oaie într-o seară, în alta câinii din legătoare, şi au fugit cu ei în pădure. Sunt foarte periculoşi, chiar dacă nu atacă în haită, unul-doi dacă sunt, fac distrugeri foarte mari. Cea mai periculoasă zonă este pe lângă pădure, acolo atacă mai mult, pentru că se pot ascunde uşor. Sunt periculoşi atunci când umblă mai mulţi la un loc, peste cinci.

Ei atacă şi în pădure căprioarele, cerbii. Înainte, dacă mergeai iarna prin pădure, vedeai foarte multe căprioare şi mulţi cerbi. Acum sunt foarte puţini. Am fost timp de două săptămâni în fiecare zi prin pădure şi nu am văzut decât trei căprioare şi resturi foarte multe din aceste animale. Ar trebui obţinută o aprobare pentru a fi împuşcaţi aceşti lupi”.

Lupii au lăsat pădurile fără cerbi şi căprioare

Sătenii din Poiana Stampei spun că lupul ucide chiar dacă nu mănâncă respectivul animal, iar posesorii de oi sunt revoltaţi pentru că “legea limitează numărul de câini ciobăneşti la o turmă sau la o stână, dar nu limitează numărul lupilor, de exemplu”. Ei spun că lupii se înmulţesc an de an peste măsură pentru că de foarte mulţi ani este interzis vânatul la acest animal.

Autorităţile locale au fost primele care s-au sesizat, iar din 2007 fac demersuri pentru împuşcarea acestor prădători, haitele de lupi terorizându-i în fiecare iarnă pe localnicii din comună pentru că atacurile vizează animalele, în special oi, apoi, după ce se topeşte zăpada, viţeii şi mânjii care ies la păşunat. Până în prezent singurul rezultat a fost creşterea numărului lupilor, pentru că sunt ocrotiţi de lege. În păduri lupii au atacat iepurii, căprioarele şi cerbii.

Primarul din Poiana Stampei, Elisei Todaşcă, susţine că “lupii au distrus vânatul, fauna pădurii. Au terminat cu cerbii şi căprioarele şi atacă animalele din sat, mai ales câinii. Sunt foarte mulţi lupi, sunt ocrotiţi de lege, o lege proastă, care ocroteşte acest animal răpitor, care, în opinia mea, ar trebui menţinut la un anumit număr pe o anumită arie. Lupii au mâncat aproape toţi cerbii şi căprioarele din munţii de la Poiana Stampei. Ar trebui luate măsuri până când nu este prea târziu. Prin pădure sunt numai resturi de căprioare şi cerbi. Avem probleme şi vara cu lupii, când atacă stânele. Avem copii care dimineaţa merg la şcoală, o serie de case sunt izolate, iar pericolul este ridicat”. Primarul a lansat un apel către Direcţia Silvică, să permită organizarea unei partide de vânătoare a lupilor.

Elisei Todaşcă a precizat că sunt necesare mai multe controale şi pânde din partea celor de la ITRSV, pentru că “mai sunt şi braconierii care omoară cerbii şi căprioarele. Înainte erau hrănitori unde aduceau porumb, fân, acum vin aceşti oameni în aceste locuri şi căsăpesc fără discernământ animalele. Este un lucru foarte rău şi periculos”.

Legea, de partea lupilor

Vânătorii spun că nu pot împuşca lupii deoarece pentru a împuşca un lup este nevoie de un teanc de autorizaţii, lupul fiind ocrotit în Uniunea Europeană, unde sunt exemplare foarte puţine.

Pentru a putea vâna un anumit număr de exemplare din această specie este nevoie de autorizaţie din partea Ministerului Mediului. Aceasta ar fi şi cauza pentru care aceste animale s-au şi înmulţit.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Cine a „păşunat” subvenţiile pentru păşunile comunei Coşna ?

În comuna Coşna există circa 400 ha de păşune comunală. În toţi anii, cetăţenii îşi păşunau animalele pe aceste păşuni, concesionate anual gospodarilor care organizau văcării sau stâne pentru oi. Din 2010 însă, asemenea licitaţii nu s-au mai organizat pentru concesionarea păşunilor. Ele s-ar fi organizat, susţin autorităţile, care au încercat să ne demonstreze că au fost anunţate pe SEAP, de parcă ciobanii noştri stau toată ziua cu ochii pe calculator să „prindă” licitaţiile organizate de primărie. Astfel că cei care au câştigat licitaţiile sunt oameni din primărie sau consilieri locali, care de fapt nu pasc acolo animalele, ci iau doar subvenţiile plătite de stat pentru păşunile concesionate.

Din septembrie 2011, mai mulţi deţinători de animale ne-am asociat, constituind Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Păşunilor Coşna, formă de asociere care ne permite să fim convocaţi direct la licitaţie, iar, în cazul în care nu avem concurenţă, conform art. 15, alin. 2, din Legea 214/2011, putem obţine concesiunea prin atribuire directă.

În 16 decembrie 2011, am depus documentaţia impusă de lege pentru concesionarea pajiştilor şi păşunilor comunale prin atribuire directă. Prin adresa 4276 din aceeaşi zi, primarul Iliuţă Ivan ne informează că prevederile legii se aplică după publicarea, în termen de 90 de zile, a Normelor metodologice de punere în aplicare a legii, dată după care ni se va lua în considerare cererea. Conform aceleiaşi legi, termenul limită de organizare a licitaţiei este 1 februarie. Aşa că, apropiindu-se acest termen limită, am făcut, pe 6 ianuarie a.c., o nouă cerere către Primărie în legătură cu concesionarea.

De data aceasta dom’ primar întoarce foaia, uită ce ne-a răspuns în decembrie şi ne năuceşte cu următoarea notificare: „Vă precizez că procedura de concesionare a fost demarată conform legislaţiei OUG 34/2006, a fost făcută publică în SEAP şi la sediul Primăriei comunei Coşna încă din anul 2010, s-au încheiat contracte de concesiune care sunt în vigoare, aşa cum aţi fost informat şi în şedinţa consiliului local din data de 20.01.2012. Facem precizarea că niciun membru fondator al Asociaţiei dv. ca persoană fizică nu şi-a exprimat dorinţa de a participa la concesionarea vreunui trup de păşune la acea dată; orice persoană putea să participe la licitaţie dacă îndeplinea condiţiile prevăzute de lege”.

Nu ştia primarul la 16 decembrie că păşunile sunt deja concesionate? Corect era – cât e de corectă şi această informaţie – să ne spună de atunci că nu va fi licitaţie, păşunile fiind de hăt timp deja concesionate. Dar nu ne răspunde aşa, ci, mai mult, cei din jurul său, care au obţinut deja concesiunea, încearcă să constituie rapid o proprie asociaţie, copiindu-ne documentele deja depuse de noi la Primărie. Dar cum constituirea asociaţiei durează, au trecut la varianta pe care ne-au comunicat-o, deşi între timp Legea 214/2011 a intrat în vigoare.

De ce au nevoie de asociaţie este la mintea cocoşului. Cert este că noi care avem animale le paştem pe păşuni ale altor comune, iar munţii noştri au rămas goi de vite sau pasc străinii de comună pe acele păşuni. De fapt adevărul este că este urmărită încasarea subvenţiei şi nu dezvoltarea păşunilor. Deşi s-au încasat bani grei (subvenţia pentru un hectar de păşune este de circa 1100 lei…), niciun leu nu a fost investit pentru îmbunătăţirea stării păşunilor: curăţarea şi nivelarea lor, îngrăşarea solului, apoi garduri, adăposturi pentru animale, cabane pentru personal etc.

Cine a verificat cum s-au cheltuit aceşti bani? Se pare că nimeni. De aceea întreb: cine verifică modul de folosire a subvenţiilor şi modul cum se derulează contractele încheiate în urma aşa-ziselor licitaţii, desfăşurate de fapt cu uşile închise?

IONEL CHIFORESCU,

preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Animale şi Păşunilor Coşna

SURSA: CraiNou.ro

Satul Teşna, comuna Poiana Stampei, a devenit pentru o zi centrul sporturilor de iarnă din România

Pe pârtia din satul Teşna, comuna Poiana Stampei, a avut loc a IV-a ediţie a manifestărilor cultural – sportive „Iarna în Poieniţă”, care a reunit întreceri sportive de slalom uriaş, schi alpin, snowboard şi săniuş. Manifestarea, organizată de Primăria Poiana Stampei, Şcoala Generală Poiana Stampei, Asociaţia „Roua cerului”, Asociaţia sportivă „Turboforest” şi Casa de Cultură din localitate, a atras sute de localnici, turişti şi locuitori ai comunelor învecinate.

Minipârtia din Poiana Stampei are aproape 300 de metri lungime, gradul de dificultate în prima porţiune este mai mic, apoi panta este de 30% şi dispune de instalaţie de iluminare pe timp de noapte. A fost amenjată de un pasionat al sporturilor de iarnă, Teodor Vasiluţ, pentru familie, dar şi pentru cei care vin să petreacă un sfârşit de săptămână la Poiana Stampei şi vor să schieze sau să se dea cu sania, accesul fiind gratuit.

Teodor Vasiluţ, cel care s-a ocupat de organizarea tehnică a „Iarnei în Poieniţă”, este un pensionar din Poiana Stampei care timp de 20 de ani a fost salvamontist şi a participat la concursuri de schi pe toate pârtiile din ţară organizate la nivel de Serviciu Salvamont.

Mulţi dintre copiii înscrişi în concurs au o bună pregătire fizică pentru schi. Din cauza drumului lung până la şcoală, de câţiva kilometri, o parte dintre elevii din comună vin iarna la şcoală pe schiuri atât din plăcere, dar şi datorită faptului că ajung mai repede şi sunt mai odihniţi decât dacă ar merge pe jos.

Concurs pe categorii de vârstă

Cel care a deschis concursul de schi alpin de la Poiana Stampei a fost Gavril Todaşcă, fost vicecampion naţional la schi alpin în 1988, după care s-a dat startul la concursul de schi alpin şi de viteză, desfăşurat în două manşe, pentru o departajare mai bună. Întrecerea s-a desfăşurat la fete şi la băieţi, pe categorii de vârstă, “pitici”, de la 3 la 6 ani, 7 – 8 ani, 9 – 10 ani, 11 – 12 ani, 13 – 14 ani, 15 – 16 ani, 17 – 18 ani şi peste 18 ani, veterani.

Marius Todaşcă are 6 ani, schiază de iarna trecută, de când i-a adus Moş Crăciun schiuri. Nu a mai fost la un concurs de schi, dar sâmbătă a venit cu fratele său, Marian, de 7 ani, să câştige. Cătălin Ovidiu Ivan are 13 ani, schiază de trei ani şi învăţat singur să schieze. A venit la concurs pentru că îi place mult să schieze. Cosmin Chiforescu are 12 ani şi schiază fără beţe, pentru că îl incomodează, cu toate că, aşa cum ne-a spus, poate l-ar avantaja la start, când ar putea să-şi facă “vânt”, dar i-ar înceti trecerea printre porţi “de frică să nu le dea jos chiar cu beţele”. Ionuţ Pilug, are 13 ani, şi a învăţat să schieze cu profesorii de educaţie fizică Georgel Cătălin Borcan, Dorina Frăţiloiu, în timpul orelor de sport de la şcoală. Boca Petrişor are 9 ani, schiază de doi ani, fiind învăţat tot de profesoara Dorina Frăţiloiu. Marilena Georgescu are 11 ani, la prima lecţie de schi a fost îndrumată de o colegă, pe un deal mai mic, unde a învăţat să-şi ţină echilibrul, apoi au urmat alte dealuri de pe lângă casă.

După concursurile de schi au urmat cele de snowboard, bob-sanie, la care au participat şi cei mai mici copii.

Ca la orice concurs care se respectă, au existat arbitri, cronometre, observatori, fanioane, penalizări pentru cei care nu au „nimerit” porţile, au trecut de linia de start înainte de fluierul arbitrului sau nu au nimerit sosirea.

Festivitatea de premiere i-a adunat la linia de start pe majoritatea concurenţilor. Cei mai buni sportivi, cel mai tânăr şi cel mai vârstnic participant, schiorul cu cele mai multe căzături, dar şi organizatorii au urcat pe podiumul de premiere. Toţi participanţii au primit diplomă, iar din partea viceprimarului Viluţ Mezdrea, dulciuri.

Partea tehnică a concursurilor a fost asigurată de prof. Dorina Frăţiloiu, salvamontistul Teodor Vasiluţ, prof. Vasile Chiforescu şi Marin Vasiluţ.

Gogoşi, ceai fierbinte, vin fiert şi ciolan cu fasole

Pe parcursul zilei, cei prezenţi au putut face gratuit plimbări cu sănii trase de cai împodobiţi cu zurgălăi.

În timpul pauzelor dintre probe, copiii au primit ceai fierbinte şi gogoşi. Şi adulţii s-au înfruptat din cele câteva sute de gogoşi preparate cu o zi înainte de octogenara Iustina Vasiluţ şi s-au încălzit cu vin fiert cu scorţişoară şi ţuică fiartă, oferite din belşug şi gratuit de organizatori.

Cei mai buni bucătari din sat, coordonaţi de viceprimarul Viluţ Mezdrea, au pregătit pentru prânz într-un imens cazan, fasole cu ciolan, cârnaţi şi murături. S-au folosit peste 20 de kilograme de fasole boabe albe şi cam tot atâtea kilograme de carne şi cârnaţ de casă. La felul doi, servit după festivitatea de premiere, bucătarii au pregătit un ceaun cu balmoş.

De la Petrică Chiforescu, directorul Casei de Cultură Poiana Stampei am aflat că, în satul Teşna, de patru ani de zile familia Vasiluţ organizează “Iarna în Poieniţă”. În prima fază era un festival concurs sportiv şi cultural “Roua Cerului”, după care a fost rebotezat “Iarna în Poieniţă”.

La lăsarea întunericului, elevii care au ocupat cea mai înaltă treaptă a podiumului, împreună cu cei mai buni schiori ai comunei, au coborât pe pârtie cu făclii aprinse, nu înainte de a face şi o demonstraţie de schi în nocturnă.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava