Poiana Stampei, Ciocăneşti şi Cârlibaba, nominalizate „Cel mai frumos sat din România”

Satele Poiana Stampei, Ciocăneşti şi Cârlibaba vor primi, astăzi, în cadrul unei festivităţi organizate la Gura Humorului, placheta de „Cel mai frumos sat din România”, din partea asociaţiei cu acelaşi nume. Placheta este standard şi se amplasează la intrarea în sat. Tot sâmbătă vor fi prezentate şi alte 15 sate sucevene care intenţionează să devină membre ale asociaţiei.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat, miercuri, că este vorba despre Suceviţa, Dorna Candreni, Mănăstirea Humorului, Dărmăneşti, Marginea, Straja, Mălini, Pojorâta, Mitocu Dragomirnei, Bosanci, Şcheia, Bilca, Sadova şi Fundu Moldovei.

În Asociaţia „Cele mai frumoase sate din România”, Poiana Stampei, Ciocăneşti şi Cârlibaba sunt membri fondatori, iar primarul de Ciocăneşti, Gheorghe Tomoiagă, este vicepreşedinte.

Asociaţia s-a înfiinţat la începutul lunii iulie, în acest an, după modelul „Cele mai frumoase sate din Franţa”. Alături de membrii fondatori au fost prezenţi ca invitaţi de onoare asociaţiile surori din Italia şi Belgia, „Cele mai frumoase sate din Italia” şi „Cele mai Frumoase sate din Valonia”, precum şi cel care a sprijinit de la început crearea asociaţiei româneşti, preşedintele asociaţiei „Cele mai frumoase sate din Franţa”, Maurice Chabert.

Asociaţia „Cele mai frumoase sate din România” are în prezent circa 200 de membri. Pentru a căpăta acest statut, satul candidat trebuie să aibă un caracter rural, sub 5000 locuitori, să aibă cel puţin un obiectiv turistic, atracţie culturală (de exemplu, monumente clasate, muzeu, site NATURA 2000 etc, un patrimoniu arhitectural şi urbanistic de valoare, evaluate după criterii de calitate şi să existe o hotărâre de Consiliu Local în acest sens.

Fiecare sat candidat este evaluat de Comisia de evaluare şi certificare, care este formată din specialişti şi este independentă.


Proiect Hidroelectrica de 1 mld Euro cu doi munţi uniţi şi un baraj înalt de 70 de metri pe Valea Bistritei - Dorna Arini - Brosteni

Valea Bistriţei ar putea suferi o modificare radicală şi ireversibilă dacă o mega-structură gândită de conducerea Hidroelectrica va prinde contur. Este vorba de o centrală hidrotehnică de mari dimensiuni, practic cea mai mare construcţie de acest gen din judeţul Suceava, ale cărei costuri sunt estimate la un miliard de euro. Comparabil, va fi o structură asemănătoare cu barajul de la Bicaz, a cărui înălţime atinge 127 de metri. În acest caz, proiectul prevede o construcţie de beton care va uni doi munţi, cu o înălţime de aproximativ 70 de metri. Amplasamentul viitoarei hidrocentrale ar urma să fie în cea mai mare parte pe raza teritorială a oraşului Broşteni, dar va afecta parţial şi suprafeţe din judeţul Neamţ.

Bazinul în care se va aduna apa necesară funcţionării hidrocentralei va ocupa o suprafaţă de aproximativ 200 de hectare. Asta presupune inundarea de păşuni şi păduri, dar şi strămutarea unor familii care au case în zona respectivă. Alimentarea cu apă ar urma să se realizeze din sursele locale, precum şi din râul Bistriţa. Pentru a capta râul va fi nevoie însă de un tunel cu o lungime de circa 15 km, care va prelua parţial sau total apele Bistriţei în zona Dorna Arini. Acest tunel se preconizează să aibă un diametru de cinci metri, ceea ce va însemna că Valea Bistriţei, aşa cum o ştim acum, va deveni o amintire.

De altfel, un studiu de impact asupra mediului înconjurător nu s-a realizat încă, dar este cert că se va produce o modelare esenţială a întregii zone.

Flutur: „Un proiect megalomanic”

Deocamdată, cei de la Hidroelectrica şi-au prezentat proiectul conducerii administraţiei judeţene şi primarilor care au legătură directă cu acest mega-proiect, fără a prezenta detalii. Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, s-a declarat împotriva iniţiativei.

„Este un proiect megalomanic şi nu sunt de acord cu el. Ar fi vorba despre devierea râului Bistriţa, ceea ce ar însemna distrugerea celei mai frumoase zone a judeţului. Cei de la Hidroelectrica nu au prezentat detalii despre ce doresc să facă, dar autorităţile judeţene nici nu iau în calcul aşa ceva”, a declarat Flutur.

Un proiect din 1986, aproape de aplicare în 2011

Acesta nu este singurul proiect hidrotehnic care vizează Valea Bistriţei. Dacă cel de la Broşteni este doar la stadiul de intenţie, hidrocentrala de la Crucea, ce-i drept de dimensiuni mult mai mici, este aproape de materializare. Proiectul a fost finalizat în 1986, dar din lipsa banilor s-a renunţat la idee. Între timp, a fost repus pe tapet, iar lucrările ar urma să fie realizate de firma suceveană Muha.

Potrivit proiectului, hidrocentrala va fi ridicată la Crucea, iar undeva la Sunători, în comuna Dorna Arini, se va ridica un baraj de protecţie. Investiţia se ridică la aproximativ 60 de milioane de euro, iar banii provin din finanţări europene.

Debutul lucrărilor ar fi anul viitor, dar totul depinde de obţinerea autorizaţiilor necesare, inclusiv cele de mediu. Şi în acest caz se impune construcţia unui tunel, cu o lungime de circa 10 km, care să alimenteze hidrocentrala de la Crucea.


Au furat 1,5 tone de motorină şi au vărsat-o sub un pod

Patru indivizi care furaseră în jur de 1.500 de litri de motorină din două tiruri au vărsat tot carburantul sub un pod, după ce s-au trezit cu poliţia pe urmele lor. S-a întâmplat în noaptea de marţi spre miercuri, puţin după miezul nopţii. La 0.45, administratorul unei firme din municipiul staţiune Vatra Dornei a sunat la 112 şi a anunţat că a surprins în curtea societăţii sale, situată pe strada Argestru, mai mulţi indivizi care încărcau în canistre motorină din maşinile sale. Surprinşi de patron, cei patru se urcaseră într-un microbuz VW şi demaraseră în trombă spre Iacobeni.

Imediat, maşini ale Poliţiei Vatra Dornei au plecat în urmărirea microbuzului suspect. Din anchetă rezultă că cei patru indivizi au oprit la un moment dat şi au vărsat tot carburantul sustras sub un pod de pe raza comunei Iacobeni, sperând că vor şterge astfel urmele faptei lor. Trei dintre ai au dispărut apoi, în maşină rămânând doar şoferul, identificat ulterior şi oprit în trafic. Este vorba de un individ pe nume Petrea Maximiuc, în vârstă de 28 de ani, din comuna Şaru Dornei, care era băut, având o concentraţie de 0,70 miligrame per litru alcool pur în aerul expirat. Mai mult, acesta figura şi cu permisul de conducere suspendat din luna mai a acestui an.

Ulterior, anchetatorii de la Poliţia municipiului Vatra Dornei i-au identificat şi pe cei trei indivizi care ar fi participat la comiterea furtului de motorină, alături de Maximiuc. Suspecţii poliţiei sunt Augustin Cotil, de 23 de ani, Nicolaie Buciatchi, de 25 de ani şi un minor în vârstă de 17 ani, toţi cu domiciliul în Şaru Dornei. Toţi cei patru, au stabilit anchetatorii, au participat la furtul motorinei, proprietarul reclamând dispariţia a 1.500 de litri de motorină, cu o valoare de 7.500 de lei.

După audieri, miercuri seară, poliţiştii au decis ca trei dintre suspecţi, Maximiuc, Buciatchi şi Cotil să fie reţinuţi pentru 24 de ore, decizia având la bază şi faptul că aceştia au mai avut probleme cu legea. Suspecţii au fost introduşi în arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, iar aseară era aşteptată o decizie cu privire la posibila arestare preventivă a acestora.

Pe lângă infracţiunea de furt calificat, şoferul microbuzului este cercetat şi pentru „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu o alcoolemie peste limita legală şi având permisul de conducere suspendat”.


Cazuri de trichineloză şi risc maxim pentru cei care cumpără carne neverificată

Sucevenii care vor achiziţiona în următoarea perioadă carne pentru sărbători sunt avertizaţi să nu cumpere decât marfă din puncte autorizate sanitar-veterinar, în caz contrar existând un risc ridicat să consume carne infestată cu trichină şi să-şi pună vieţile în pericol.

Anunţul a fost făcut de doctorul Petrea Dulgheru, şeful Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava, care a arătat că s-au înregistrat două recente cazuri de animale infestate cu trichină. Este vorba de un mistreţ vânat pe fondul de vânătoare din satul Botoş, comuna Ciocăneşti, şi de un cal care ajunsese la un abator, pentru sacrificare.

„În al doilea caz situaţia este mai delicată, verificăm tot lotul din care a făcut parte respectivul animal. După cum ştim, la noi în judeţ se mai comercializează ilegal carne de cal, de obicei în amestec cu alte feluri de carne, astfel că atrag atenţia celor care sunt amatori de carne ieftină, din portbagaj, de la comercianţi de ocazie, că îşi riscă viaţa”, a spus Dulgheru.

Pentru a nu risca să consume carne infestată, oamenii sunt sfătuiţi să se aprovizioneze doar din unităţile avizate sanitar-veterinar şi, chiar şi aşa, să solicite examenul trichineloscopic al animalului sacrificat. Aceste aspecte vor fi verificate în teren şi de inspectorii sanitar-veterinari, care au în următoarea perioadă un grafic de controale foarte încărcat, ce urmăreşte verificarea riguroasă a tuturor unităţilor din judeţ.

De asemenea, crescătorii care îşi sacrifică porcii în gospodării sunt sfătuiţi să nu consume carnea până când nu fac un examen trichineloscopic, medicii veterinari urmând a lucra şi sâmbăta, pentru a fi la dispoziţia cetăţenilor.

Pe de altă parte, având în vedere antecedentele din anii precedenţi, şeful DSVSA a transmis un avertisment şi către proprietarii de pensiuni şi restaurante. Aceştia sunt obligaţi să pună pe mesele clienţilor doar carne provenită de la animale sacrificate în abator, „tradiţia” sacrificării porcului în dosul pensiunii fiind total interzisă.


Trafic dificil în Pasul Tihuţa - VIDEO

În Pasul Tihuţa a nins toate noaptea, iar circulaţia pune la grea încercare nervii şoferilor.

Mai multe autovehicule s-au împotmolit în această noapte pentru că nu erau echipate corespunzător, susţin drumarii : „Un tir polonez , care a pornit la drum fără lanţuri ne-a creat probleme. Circulaţia nu a fost blocată dar atât polonezul cât şi alţi şoferi au trebuit să tragă pe marginea drumului şi să aştepte până am curăţat carosabilul. S-a circulat cu dificultate, dar nu a fost blocată circulaţia", spune directorul secţiie judeţene a Drumurilor Naţionale, Alexandru Slavita.

Potrivit şefului de la Drumurile Naţionale în Pasul Tihuţa continuă să ningă şi în această dimineaţă , iar circulaţia este dificilă : „se circulă, dar mai greu", mai spune Slavita. În noaptea trecuta 30 de utilaje au aruncat 350 de tone de material antiderapant pe şoselele din judeţ, susţin cei de la Drumurile Naţionale.


SURSE: Adevarul.ro   

VatraDorneiLive.ro © Toate Drepturile Rezervate
We Vatra Dornei