4 aprilie 2018

Deputatul Alexandru Băișanu susține că s-ar pregăti falimentarea Companiei Naționale a Uraniului pentru a fi vândută la preț de nimic

Deputatul ALDE de Suceava, Alexandru Băișanu, a cerut, într-o interpelare adresată ministrului Energiei, Anton Anton, să blocheze „falimentarea din pix” a Companiei Naționale a Uraniului și destituirea imediată a persoanelor vinovate de situația în care a ajuns compania.

Astfel, prin interpelarea făcută, deputatul sucevean întreabă de ce Ministerul Energiei a blocat suma de aproximativ 29 milioane lei, nepunând în aplicare prevederile Legii nr. 42/2017, astfel încât suma de bani care a fost reținută ilegal din contractul încheiat de CNU-SA cu ANRSPS, ducând practic compania la o situație extrem de gravă din punct de vedere economic – financiar.

Băișanu mai întreabă cum a dispărut din Bugetul CNU-SA, suma de 21 milioane lei cu promisiunea ministrului de Interne, Carmen Dan, ca o altă suma de 21 milioane lei să fie alocată la rectificarea bugetară din vara anului 2018, promisiunea fiind făcută fostului ministru al Energiei, Toma Florin Petcu. El vrea să afle și de ce nu s-a întocmit documentația necesară către Ministerul de Interne pentru solicitarea sumelor mai sus amintite pentru încheierea unui contract cu ANRSPS de către CNU-SA pentru livrarea de octoxid de uraniu.



Mai mult, parlamentarul ALDE întreabă de ce nu s-a făcut nimic pentru punerea în aplicare a Memorandumului adoptat în ședința de guvern din data de 25.05.2017, având că temă ”Acordarea unui ajutor de restructurare a Companiei Naționale a Uraniului SA, dar și de ce nu s-a făcut nimic concret pentru valorificarea stocului de dioxid de uraniu, existent pe platforma de la Uzina Feldioara, încă din anul 2015. „Nimeni nu răspunde de degradarea acestui material instabil chimic?”, se întreabă deputatul.

Băișanu vrea să afle și de ce planul de restructurare al CNU-SA nu s-a depus în luna februarie 2017, în condițiile în care compania l-a depus în termen, iar la acest plan au lucrat și reprezentanți ai Ministerului Energiei și a fost depus abia în luna iunie 2017, dar și de ce s-a întârziat nejustificat acordarea tranșei a doua din Ajutorul de salvare a CNU-SA la începutul anului 2017, nepunând în aplicare Legea nr. 42/2017, lucru ce a condus la funcționarea anormală a companiei, la dezechilibre majore din punct de vedere economic și la mișcări sociale fără precedent.

Liderul ALDE Suceava cere ministrului Energiei să explice de ce nu s-a răspuns la întrebările Comisiei Europene primite în luna august 2017 decât în luna decembrie 2017, dar și de ce au apărut întrebări ale Comisiei Europene în luna decembrie 2017 dintr-un așa zis „Plan revizuit”, când acesta nu a fost aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor și se referea la închiderea minei Crucea-Botușanu și vânzarea Uzinei Feldioara, împreună cu zăcământul de la Tulgheș-Grințieș, lucrurile fiind contrare planului depus în iunie 2017, asumat de CNU-SA și Ministerul Energiei.



Alexandru Băișanu este intrigat și vrea să știe care au fost motivele vizitelor la sediul CNU-SA și la Uzina Feldioara ale firmei franceze AREVA și reprezentanților Ambasadei Franței și mai cere să i se spună de ce proiectul de O.U.G. referitor la împrumutul de octoxid de uraniu al CNU-SA de la ANRSPS nu a plecat din Ministerul Energiei și care au fost măsurile întreprinse în ultimele luni dacă în decembrie 2017 s-a știut că nu se va putea încheia contract cu ANRSPS din cauză că CNU nu avea alocare în bugetul Ministerului de Interne.

„Toate aceste lucruri și cu mai multe detalii nu fac decât să tragem o singură concluzie: falimentarea CNU-SA, vânzarea activelor, a Uzinelor Feldioara și a zăcământului de la Tulgheș-Grințieș la un preț de “nimic” și închiderea minei Crucea-Botușana. Probabil se dorește să devenim ”groapa de gunoi radioactiv” a Europei sau poate și mai mult de atât, distrugerea ciclului integrat, pierderea a 20 % din energia țării și afectarea gravă a securității și siguranței sistemului energetic național”, adaugă Băișanu în interpelare.

El subliniază că rețeta a fost deja folosită în Bucovina în cazul zăcământului cuprifer. „Toate aceste lucruri se întâmplă după aceeași “rețetă”: falimentarea, vânzarea la un preț subevaluat de zeci de ori, iar ulterior, administratorii noilor firme realizează profit. Exemplu: Falimentarea zăcământului cuprifer din Bucovina, de la Mănăila, vânzarea la un preț foarte mic și ulterior, preluarea acestuia de către trei firme din China, Irlanda și Anglia, care, toate au realizat profit”, a punctat Băișanu.
CITEȘTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE: NewsBucovina.ro



Distribuie și altora acest articol, iar mai jos poți lăsa un comentariu !

0 Comentarii: