Flutur se declară nemulţumit de ritmul lucrărilor la drumul Panaci – Bilbor

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, s-a declarat nemulţumit de ritmul lucrărilor de modernizare a drumului Panaci – Bilbor, investiţie realizată din fonduri europene prin Programul Operaţional Regional.

Flutur a inspectat în cursul zilei de ieri lucrările de pe acest traseu, acuzând „delăsarea” firmelor care realizează investiţia. Modernizarea a 22 de kilometri de drum, pe porţiunea Panaci – Bilbor, se face printr-un proiect de 9,9 milioane de euro. După ce a inspectat stadiul lucrărilor, Flutur a spus că este nemulţumit de faptul că mai multe porţiuni din acest drum nu au fost încă betonate. „Ziua e lungă, se poate lucra, însă aici am văzut porţiuni mari de drum care nu sunt încă betonate. Sunt trei companii din Suceava care au obţinut contractul de execuţie şi în loc să fie bucuroase că au de lucru, vedem că au întârzieri foarte mari”, a spus Gheorghe Flutur. El a adăugat că în cursul acestei dimineţi va avea o întâlnire cu reprezentanţii celor trei firme, cărora le va cere să urgenteze lucrările pentru a finaliza investiţia până la termenul stabilit prin contract, respectiv luna octombrie 2010. „Vor fi suficiente pârghii pentru a-i determina să muncească mai repede. Ar trebui să muncească şi sâmbăta, şi noaptea, pentru a recupera timpul pierdut”, a spus Flutur.

Potrivit proiectului, pe lângă modernizarea drumului se vor realiza şi 47 de podeţe, 7,5 kilometri de şanţuri, 3 kilometri de apărări de maluri, 3 kilometri de albii şi torenţi şi 100 de metri liniari de ziduri de sprijin. Flutur a precizat că după finalizarea acestui drum care leagă bazinul Dornelor de Ardeal prin pasul Bilbor, distanţa dintre Vatra Dornei şi Topliţa va fi scurtată cu circa 90 de kilometri. „Este o investiţie extrem de importantă pentru această zonă. Cine va merge din Vatra Dornei spre Bucureşti va avea un drum mai scurt cu 100 de kilometri”, a spus şeful administraţiei judeţene.

SURSA: MonitorulSV.ro

Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica din Vatra Dornei

Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica prezinta fauna montana din zona Dornelor si cinegetica judetului Suceava; etnografie, cu prezentarea artei populare din Bucovina; colectii de geologie, flora si fauna din nordul Moldovei. Se remarca monumente ale naturii ca Leontopodium alpinum, Lynx lynx, Ursus arctos, Lutra lutra, Lyrurus tetrix, trofee deosebite de cerb carpatin, caprior, urs brun, porc mistret.

Sectia de stiinte naturale s-a infiintat in 1957, dar actul nasterii dateaza din 1952, cand invatatorul Dumitru Andriescu din comuna Dorna Candrenilor a donat obiecte de peste 100 de ani. In urma reorganizarii, muzeul isi prezinta exponatele in mod atractiv.

Astfel, sunt prezentate doua aspecte: bogatia floristica si faunistica a zonei dornene si cinegetica (vanatoarea). Sunt abordate si probleme de ocrotire a naturii (florei si faunei), de taxonomie, filogenie si de ecologie.

Mai sunt expuse si specii rare si foarte rare de fauna: vulturul negru (Aegypius monoclu) disparut de multa vreme de la noi, lostrita (Hucho hucho), cocosul de munte (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo) si corbul (Corvus corox). Toate sunt declarate monumente ale naturii.

Din clasa pestilor sunt expuse salmonidele: lostrita, pastravul de munte (Salmotrutta fario), pastravul curcubeu (Salmo iridaeus), mreana (Barbus barbus), zvarlocul (Cotul gabio), scobarul (Chondostroma nasus) care a invadat apele de munte in ultimul timp.

Amfibienii sunt reprezentati prin specii din grupul celor cu coada: urodele triton crestat (Triturus oristatus), triton de munte (Triturus montandana), salamandra (Salamandra salamandra). Amfibieni fara coada: anure - sunt reprezentati de broasca de padure (Rana ridibanda). Reptilele taratoare sunt reprezentate prin trei specii: soparla de munte (Lacerta agilis), vipera (Vipera berus), sarpele de casa (Natrix natrix).

Pasarile din clasa Aves, cele mai numeroase sunt cele rapitoare, de zi: sorecarul (Buteo buteo), sorecarul incaltat (Buteo logapus), acvila tipatoare (Aquila pomarina), serparul (Circaetus gallicus), soimul (Falco subbuteo). Toate sunt ocrotite de lege.

Mai sunt prezentate: cocosul de munte si iernuca (Tetraste bonasia), potarnichea (Perdix perdix), prepelita (Coturnix coturnix), cucul (Cuculus canarus), turturica (Streptopelia turtur); rapitoare de noapte: huhurez de iarna (Strix uroleresis), huhurez de padure (Strix aluco), ciuf de padure (Asio atus), cucuveaua (Athene noctun); specii care se hranesc cu insecte dar si cu seminte: lastunul mare (Apus apus), ghionoaia (Picus viridis), ciocanitoarea pestrita (Dendrocopus major); pasari precum ciocarlia de padure (Lulula arborea), stancuta (Corvus monedula), cotofana (Pico pica). Poate fi vazuta si cea mai mica specie de la noi: auselul de iarna (Regulus regulus). O specie interesanta este forfecuta (Loxia curvirestra) tipica padurilor de conifere.

Mamiferele precum ariciul (Erivaceus europaeus), cartita (Talpa europaea) prefera insectele. Alt grup de mamifere, rozatoare: sobolanul de camp (Rotus rotus), iepurele de camp (Lupus europaeus), veverita (Sciurus vulgaris). In continuare se gasesc biorame cu familia de mistret si cea de caprior si un cerb frumos, atacat de o haita de lupi.

Nu lipsesc specii de mamifere rapitoare: vulpea si lupul, ursul (Ursus arctos) - monument al naturii; animale carnivore de talie mica, cu blana scumpa: bursucul (Meles meles), nevastuica (Mustela nivalis), hermina (Mustela erminaea), jderul (Martes martes), dihorul (Mustela putorius), vidra (Lutra lutra).

La parter, este prezentata vanatoarea. Este prezentat un fides de mamut (Elaphus primigenius), corn de elan (Alces alces), craniu de zimbru (Bison bonnasus) disparut acum 200 de ani. Sunt prezentate trofee de cerb si caprior cu crestere anormala. Sunt expuse obiecte din coarne de cerb (masa, fotoliu, cuier, vioara, lustra), trofee de blana, valorificate prin articole de imbracaminte.

Tot in ultima sala sunt prezentate trofee valoroase de cerbi carpatini medaliate in Cehoslovacia in 1975 cu medalii de argint. Dintre trofeele de blana expuse, o valoare deosebita o prezinta cele de urs, lup si ras. Se mai gasesc numeroase planse cu urme de animale, texte, grafice, fotografii.

SURSA: InBucovina.ro

“Cântecul Cetinii”, ediţia a XIV-a, la Dorna Arini

Duminică, 22 august, în comuna suceveană Dorna Arini, se va desfăşura Festivalul Folcloric “Cântecul Cetinii”, ediţia a XIV-a.

Aşa cum am aflat de la primarul comunei Dorna Arini, Ioan Moraru, deschiderea festivalului “Cântecul Cetinii” va avea loc începând cu ora 13, pe terenul de sport al Şcolii cu clasele I-VIII Dorna Arini. Printre participanţi se numără Ansamblul folcloric „Brăduleţul” din Dorna Arini, ansamblurile folclorice„Doina Dorului” din Vatra Dornei,„Trandafir de Bucovina” Suceava, Ansamblul „Plaiurile Dornei” de la Clubul Copiilor Vatra Dornei. Printre invitaţi se mai numără Ansamblul folcloric „Cetina Călimaniului” Şaru Dornei, Ansamblul folcloric „Străjerii Bucovinei” – Pojorâta, Sorin Filip şi Ansamblul „Ciprian Porumbescu”, soliştii vocali Laura Haidău, Ilioara Ştefănel, Mădălina Candrea, Viorica Macovei,Marius Zgîianu.

Pe lângă muzică populară, cei prezenţi duminică la Dorna Arini vor avea parte de un spectacol de muzică etno cu trupa D’OR din Bucureşti, dar şi de momente vesele cu Ioan Seleşi din Zalău.

Seara se va finaliza cu dans în aer liber.

Manifestările sunt organizate de Primăria şi Consiliul Local Dorna Arini şi Căminul Cultural “Savin Alexievici” Dorna Arini.

SURSA: MonitorulSV.ro

Incendiu in Neagra Sarului

Luni dimineaţă, alarma a sunat îndelung la Detaşamentul de pompieri din Vatra Dornei anunţând producerea unui incendiu la o gospodărie particulară din satul Neagra Şarului.

Imediat au pornit la drum două autospeciale pentru localizarea şi stingerea incendiilor, însoţite de 10 pompieri, iar în sprijinul acestora au sărit şi patru voluntari cu o motopompă aparţinând Serviciului pentru Situaţii de Urgenţă al comunei Şaru Dornei.

Când au ajuns la faţa locului, şura şi adăpostul de animale din gospodăria lui Ioan L. se transformaseră într-un rug, iar flăcările erau de aproape cinci metri înălţime proprietarul încercând din răsputeri, ajutat şi de vecini, să stingă focul ca să nu se extindă şi la casa de locuit.

Incendiul a dat ceva de furcă şi pompierilor, aceştia luptându-se cu flăcările mai bine de două ore.

Din fericire, nu au existat victime omeneşti iar în urma cercetărilor s-a stabilit că focul a izbucnit de la furajele pe care omul tocmai le-a strâns şi le depozitase în podul şurii, acestea suferind fenomenul de autoaprindere în urma temperaturilor ridicate înregistrate în ultimele zile.

SURSA: NewsBucovina.ro

Zeci de romi şi-au făcut cartier la marginea DN 18, în Cârlibaba

O toloacă situată între râul Bistriţa şi DN 18, nu departe de ieşirea din judeţul Suceava spre Maramureş, este „colorată” de mai bine de două săptămâni de câteva zeci de familii de romi, bărbaţi, femei şi o mulţime de copii stând înghesuiţi în mai multe cocioabe din lemn. Le folosesc doar noaptea, pentru somn, în restul zilei bătând pădurile din apropiere, în căutare de ciuperci.

Turiştii care merg înspre Lacul Lala şi Vârful Ineu, pe drumul forestier care face la stânga de pe drumul naţional, dau nas în nas cu romii care şi-au ridicat un adevărat cartier ţigănesc în zonă.

Mici locuinţe din scânduri şi acoperite cu celofan şi crengi, rufe scoase la uscat, toate întregesc peisajul specific comunităţilor de romi. Seara copiii pot fi văzuţi în timp ce bat mingea chiar pe şoseaua naţională, iar cei mai mari roiesc pe la un chioşc din zonă. Nu par a fi agresivi, însă abordează imediat trecătorii ce se opresc pe teritoriul lor şi devin ameninţători dacă sunt fotografiaţi. Dimineaţa, înainte de ora 8.00, când din hornurile improvizate iese fum, semn că la munte, pe timp de noapte, frigul devine un duşman tăios chiar şi la mijloc de august, în plină caniculă, majoritatea nomazilor sunt deja plecaţi din tabără. Cutreieră pădurile din zonă, culegând bureţi şi hribi şi vor continua să o facă atâta timp vor mai avea materie primă.

Stau pe un teren privat, închiriat de liderul romilor

Prezenţa romilor culegători de ciuperci pe teritoriul comunei Cârlibaba nu este o premieră. Autorităţile locale s-au tot trezit cu aceştia în zonă pe perioade lungi de timp, astfel că acum câţiva ani, prin hotărâre de Consiliu Local, s-a interzis ca aceştia să-şi mai instaleze tabăra pe domeniul public.

„Nu avem ce să le facem, anul acesta, terenul pe care şi-au amenajat locuinţele temporare este particular, liderul lor, Virgil Pohoaţă, fiind cel care l-a închiriat. El i-a adus în zonă ca să culeagă ciuperci, aşa se întâmplă în fiecare an. Nu putem să spunem că suntem bucuroşi de prezenţa lor aici dar nici nu avem ce face, mai ales să nu au creat nici un fel de probleme, îşi văd de treabă”, ne-a spus Dorel Cormoş, secretarul Primăriei Cârlibaba, precizând că aceştia au mai bine de două săptămâni de când au ajuns în zonă.

De altfel, o parte dintre romi nu par a fi foarte săraci. Sunt îmbrăcaţi bine şi au trase pe toloacă şi câteva maşini pe care le folosesc pentru a ajunge în zone mai îndepărtate, în măsura în care drumurile forestiere accidentate permit acest lucru.

Adunaţi din Suceava, Bistriţa şi Botoşani

Contactat telefonic, liderul romilor din judeţul Suceava ne-a confirmat cele spuse de secretar şi de localnici.

„Am închiriat terenul de la un proprietar din Borşa de două săptămâni şi oamenii mai rămân acolo destul timp, depinde şi cum va fi vremea. Culegătorii sunt din Dolhasca, Vama, Vicov, din Bistriţa sau din Balta Arsă – Botoşani, culeg ciuperci şi câştigă în mod cinstit şi corect un ban, îşi asigură o parte din traiul pentru această iarnă”, ne-a spus Virgil Pohoaţă, care se ocupă de afaceri cu ciuperci de mai mulţi ani de zile.

El a garantat că aceştia nu ar reprezenta vreun pericol pentru turiştii care îşi instalează corturi pe malul râului Bistriţa, arătând că scopul prezenţei lor la Cârlibaba este doar de a strânge cât mai multe ciuperci şi a câştiga mai mulţi bani, astfel că evită orice conflict, tocmai pentru a evita riscul de a fi alungaţi din zonă.

El a mai precizat că în tabără nu sunt numai cetăţeni de etnie romă, iar mulţi au deja ani buni de zile de când trăiesc din culesul ciupercilor.

SURSA: MonitorulSV.ro