După ce anul trecut a reuşit să devină vicecampion mondial de juniori la schi fond pe zăpadă, sportivul Clubului Sporturilor de Iarnă din Vatra Dornei Petrică Hogiu se pregăteşte intens pentru Campionatul Mondial de Schi Fond pe role pentru juniori, competiţie ce va avea loc în luna septembrie, în Italia.

Fondistul pregătit de Octavian Pungovschi a reuşit să se menţină în elita mondială a schiului fond, după ce zilele trecute a urcat de două ori pe podiumul unui concurs de schi fond role, din calendarul Federaţiei Internaţionale, ce a avut loc în localitatea germană, Schwarzwald. În prima zi a concursului, Petrică Hogiu a terminat pe poziţia a treia cursa de 6,8 kilometri clasic, iar la două zile după a câştigat detaşat, la distanţă de 26 de secunde de următorul clasat, cursa de căţărare în pantă stilul liber pe distanţa de 11,3 kilometri.

„Acest concurs a fost un bun test înaintea mondialelor de juniori, acolo unde ne punem speranţe într-o medalie. Petrică se află într-o formă foarte bună, dovadă fiind şi aceste două locuri pe podiumul competiţiei la care a concurat cu cei care se va lupta şi la mondiale, excepţie făcând sportivii din Rusia, care n-au participat de această dată”, a declarat antrenorul şi directorul CSI Vatra Dornei, Octavian Pungovschi.

SURSA: MonitorulSV.ro

Aeroportul Vatra Dornei a fost redeschis. Ceremonia oficială va avea loc sâmbătă, 31 iulie, iar evenimentul va fi marcat de un miting aviatic, sub sloganul: „Vatra Dornei, zonă eliberată de sub Aeroclubul României".

Aeroportul e ideal pentru avioanele de transport regional, ultrauşoare sau sportive. Pista de 500 de metri a fost renovată şi în incinta aeroportului a fost ridicat un hotel pentru piloţi.

Fostul şef de post al comunei Iacobeni, vreme de 15 ani (1994-2009), Constantin Vrînceanu (47 de ani), a fost trimis în judecată, în cursul zilei de ieri, fiind acuzat că, pe vremea când încă îmbrăca uniforma de poliţist, a măsluit un accident rutier, alături de alţi doi consăteni de-ai săi, Valentin Volosciuc (35 de ani) şi Costel Jitariu (40 de ani), scopul fiind acela de a înşela o firmă de asigurări.

Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, cei trei au fost daţi pe mâna judecătorilor pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu, înşelăciune şi complicitate la înşelăciune.

Potrivit anchetatorilor, în cursul lunii decembrie a anului 2008, Valentin Volosciuc, un patron de firmă din Iacobeni, şi-a distrus maşina, un Seat Toledo, izbindu-se, pe fondul neadaptării vitezei la condiţiile de drum, într-o curbă la dreapta, în parapetul din beton de pe marginea şoselei.

Accidentul, au stabilit procurorii de caz, a avut loc pe DN 17, între Vatra Dornei şi Iacobeni, la kilometrul 155+500. Despre accident a aflat, câteva zile mai târziu, şi şeful de post de la Iacobeni, Constantin Vrînceanu, care i-a cerut unuia dintre subordonaţii săi de la acea vreme, agentul Cornel Parpucea, să verifice informaţia.

Agentul Parpucea, susţin anchetatorii, a fost contactat de Valentin Volosciuc, care i-a confirmat existenţa autoturismului avariat şi l-a rugat să-l ajute, în sensul de a înregistra un accident rutier în care ar fi fost implicat, pentru a-şi putea rezolva problema de daune la societatea de asigurări. Volosciuc i-a arătat agentului Parpucea şi maşina avariată, care se afla în garajul locuinţei sale. Autoturismul era foarte avariat, fiind distruse aproape în totalitate caroseria şi componente ale motorului.

Agentul Cornel Parpucea a refuzat să-l ajute pe Valentin Volosciuc să inventeze un accident rutier, pentru a scoate bani de la firma de asigurări, motiv pentru care acesta din urmă nu a mai vrut să-i dea date suplimentare despre evenimentul rutier, susţinând că o să vorbească cu şeful de post.

Poliţistul a aflat totuşi, în zilele următoare, întreaga poveste, cum autoturismul Seat Toledo a fost distrus, la începutul lunii decembrie 2008, de către Valentin Volosciuc, care se afla la volan sub influenţa băuturilor alcoolice şi a pierdut controlul maşinii, incidentul petrecându-se DN 17, în zona Izvor, la intrarea în Iacobeni.

Cu toate acestea, în documentele completate ulterior de şeful său, Constantin Vrînceanu, maşina lui Volosciuc a fost avariată după un cu totul alt scenariu.

În primul rând, a fost schimbată data, evenimentul rutier petrecându-se la începutul lunii februarie 2009 şi nu în noaptea de 7/8 decembrie 2008, data reală a producerii accidentului. A fost mutat locul accidentului, de pe DN 17, pe ruta Vatra Dornei-Iacobeni, pe DN 18, pe ruta Ciocăneşti – Iacobeni.

Nu în cele din urmă, pe lângă autoturismul Seat Toledo, condus de Volosciuc, a mai apărut, în documente, un alt autoturism, o Dacie Papuc, la volanul căreia se afla al treilea inculpat, Costel Jitariu, acesta din urmă fiind, conform actelor falsificate, vinovat de producerea accidentului.

Dacia Papuc a fost distrusă la scurtă vreme, la o societate de fier vechi, unde lucra la acea vreme Jitariu.

„Activitatea infracţională a celor trei inculpaţi a fost determinată de faptul că autoturismul familiei Volosciuc avea doar asigurare obligatorie RCA şi, dacă ar fi fost implicat, singur, într-un eveniment de trafic rutier, fără culpa altei persoane, conducătorul de autovehicul nu ar fi beneficiat de despăgubiri”, se arăta, ieri, în comunicatul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, precizându-se că, pe baza documentelor măsluite, SC Grupama Asigurări, fostă SC Asiban SA, a decontat toate cheltuielile de reparaţie, în valoare de 20.706 lei.

Din păcate pentru cei trei inculpaţi, întreaga poveste a ajuns la urechile ofiţerilor Serviciului Teritorial Suceava al Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), care, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, au demarat cercetările în acest caz.

Anchetatorii, însoţiţi de tehnicieni criminalişti şi un expert tehnic auto, s-au deplasat în cele două locaţii şi, se arată în rechizitoriu, au demonstrat falsurile făcute cu complicitatea fostului şef de post de la Iacobeni.

Acesta din urmă, de altfel, s-a şi pensionat medical după ce a aflat că e cercetat de ofiţerii anticorupţie.

Procurorii au cerut instanţei de judecată şi anularea tuturor înscrierilor false, iar societatea de asigurări prejudiciată s-a constituit parte civilă.

SURSA: MonitorulSV.ro

Dacă începutul săptămânii 19-25 iulie a stat sub auspiciile Festivalului de Folclor, finalul acesteia a prilejuit organizarea celei de-a XVI-a ediţii a Festivalul naţional de interpretare vocal - instrumentală a muzicii uşoare pentru copii şi tineret „Muzritm”, singura competiţie, la acest nivel, în care regulamentul nu permite folosirea negativului.

Au fost prezenţi la Vatra Dornei elevi şi copii de la Palatele Copiilor din Braşov, Satu Mare şi Arad, precum şi de la Cluburile Copiilor şi Elevilor din Întorsura Buzăului, Dorohoi şi Vatra Dornei.

Juriul ediţiei din acest an a fost prezidat de către conf. univ. dr. Eugenia Maria Paşca, de la Universitatea de Arte George Enescu Iaşi, ceilalţi membri ai juriului fiind Daniel Dragomirescu, asist. univ. drd. la Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi, prof. Ilie Aurelian Zugrav, de la Colegiul Naţional Ciprian Porumbrescu din Suceava, prof. Vasile Moroşan, directorul Clubului Copiilor şi Elevilor din Vatra Dornei, organizatorul acestui concurs, şi Doru Bighiu, directorul muzical de la Radio Orion, cel care a fost şi prezentatorul evenimentului.

Deşi ploaia a întrerupt pentru 30 de minute concursul de sâmbătă, totuşi competiţia s-a încheiat fără incidente, premianţii ediţiei de anul acesta fiind formaţiile Graphic-Braşov, Inedit I şi Inedit II – Satu Mare, Youvenis Group - Întorsura Buzăului, Nord – Est – Vatra Dornei şi Charisma –Arad.

Cel mai bun solist instrumentist a fost desemnat arădeanul Sergiu Augustin Nădăban, care a impresionat prin solo-urile de percuţie, în vreme ce premiile I pentru solişti vocali au fost atribuite tinerilor Amina Georgiana Damian, Codruţa Bianca Barariu şi Eduard Danuţ Pintilei– Dorohoi, Raluca Dumitru – Satu Mare, Valentin Dranca – Vatra Dornei, Bogdan Bratiş şi Marius Goie – Satu Mare şi braşoveanului Bogdan Apuşcăşiţei.

„Ne pare rău că nu au putut fi prezente mai multe trupe, însă criza şi-a spus cuvântul şi de data asta şi nu s-au găsit bani pentru transport (n.r. - gazdele au asigurat doar cazarea şi masa concurenţilor), dar nivelul concursului a fost unul foarte ridicat. A fost o săptămână plină pentru noi şi vreau să le mulţumesc tuturor celor care ne-au sprijinit şi colectivului de la Club care s-a implicat activ în buna desfăşurare a acestor activităţi”, ne-a declarat, la finalul maratonului concertistic de la Vatra Dornei, directorul Clubului Copiilor şi Elevilor, profesorul Vasile Moroşan.

SURSA: MonitorulSV.ro

Cei care doresc să ajungă pe vârful masivului Rarău au de ales între cea mai lungă cale de acces sau asumarea unor pericole pe care autorităţile nu se grăbesc să le înlăture. Gropi în care orice maşină se poate răsturna într-o clipă sau copaci uriaşi care stau spânzuraţi deasupra drumului, gata să cadă în capul trecătorilor, fac parte din „programul horror” pe care autorităţile par să îl ofere gratuit turiştilor.

Pentru accesul auto spre masiv există doar trei posibilităţi. Cea mai lungă rută, prin Chiril, chiar dacă oferă un drum mai sigur şi în stare mai bună, poate fi avantajoasă doar pentru cei ce vin de la Vatra Dornei, pentru ceilalţi reprezentând un ocol de zeci de kilometri. Opţiunea accesului auto pe drumul Izvorul Giumalăului din comuna Pojorâta nu mai poate fi folosită, cel puţin în acest an. Drumul se află în reabilitare şi deocamdată este îngropat în noroaie. Cu doar o săptămână în urmă, maşina ce transporta un grup de copii aflaţi în excursie s-a împotmolit în glodurile de pe drum şi nu a putut fi scoasă decât cu un buldozer al drumarilor.

Chiar şi temerarii care se simt stăpâni pe maşini de teren şi au experienţa conducerii „off road” trec greu de porţiunile noroioase, mai ales pe timp ploios.

În consecinţă, adesea drumul ales este cel prin Izvorul Alb, cu plecare din Câmpulung Moldovenesc, cea mai scurtă cale de acces, un drum printre brazi şi stâncă, considerat de unii şi cel mai frumos dintre toate.

Decenii la rând acest drum a purtat călători dornici de vacanţă sau pe cei ce voiau doar să se bucure câteva ore de linişte şi de un strop din afinata renumită în trecut, pe care o găseau la cabana de pe Rarău. Chiar şi câmpulungenii urcau Rarăul adesea doar pentru un grătar, o afinată şi aer curat. Azi pare greu de crezut, dar a fost un drum asfaltat, întreţinut cândva cu grijă, pentru care a existat chiar personal special angajat pentru supraveghere şi intervenţie permanentă. Şi înainte de a fi drum asfaltat era bine întreţinut, iar pe el circulau zeci de turişti. Printre aceştia s-a numărat, în 1930, şi o suită regală.

După 1989 nu s-a mai ocupat nimeni serios de drumul cu pricina. Şanţurile s-au colmatat, viiturile au muşcat din drum şi niciodată reparaţiile nu au fost solide, ca odinioară. Şi acum, considerat drum judeţean pe o porţiune şi administrat de primăria Câmpulung pe alta, este rupt pe alocuri.

În pofida declaraţilor locale şi judeţene despre importanţa turismului în Bucovina, drumul nu este reabilitat, ci a fost declarat închis. Simple panouri de avertizare nu pot însă convinge nici turiştii, nici personalul celor două cabane, nici pe angajaţii staţiei meteo, releului tv, sau echipele de intervenţie de la reţelele electrice ori de telefonie mobilă că trebuie să ocolească zeci de kilometri ca să ajungă pe munte.

Pentru că autorităţile locale şi judeţene nu se gândesc acum decât la măreţe proiecte de perspectivă, legate de telegondole şi pârtii ce vor fi făcute pe mulţi bani pe Rarău, drumul a fost doar „cârpit” tot de cei de pe munte, cât au putut cu resursele lor. E încă plin de gropi enorme, dar nu e singurul pericol ce ameninţă trecătorii. Copaci uriaşi, rupţi de vânt, atârnă chiar deasupra drumului, în mai multe locuri. Proprietarii cabanelor se tem să nu se întâmple o tragedie din această cauză.

ARTICOL COMPLET: MonitorulSV.ro