Previous
Next

9 decembrie 2017

Ministerul Turismului propune ca Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Solca și Cacica să fie declarate stațiuni turistice de interes local

Ministerul Turismului propune ca Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Solca și Cacica să fie declarate stațiuni turistice de interes local

Ministerul Turismului a inițiat un proiect de Hotărâre de Guvern prin care patru localități din județul Suceava, respectiv Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Solca și Cacica să fie declarate stațiuni turistice de interes local.

Guvernul arată prin proiectul de hotărâre, că prin declararea acestor localități stațiuni turistice va fi un impact pozitiv determinat de creşterea circulaţiei turistice şi totodată a cifrei de afaceri a investitorilor din turism.

Astfel, investitorii din domeniul turismului pot accesa finanţări structurale europene pentru construirea de structuri de primire turistice, iar prin realizarea acestor proiecte, localitățile se vor dezvolta din punct de vedere turistic, ceea ce va determina o creştere a numărului turiştilor de pe piaţa internă şi externă.

În ceea ce privește comuna Dorna Candrenilor, Ministerul Turismului arată că aceasta este aşezată în depresiunea tectonică intercarpatică a Dornelor, la 8 km depărtare de oraşul Vatra Dornei şi la 4 km de Poiana Stampei, pe valea râului Dorna (46 km), la o altitudine de 830 m deasupra nivelului mării. Comuna se întinde de-a lungul văii Dorna. Este străbătută de şoseaua care merge spre Bistriţa, avînd ca hotar la est Podu Alunului, către Vatra Dornei, iar spre vest către comuna Coşna şi Poiana Stampei, Podu Coşnei situat la confluenţa pâraielor Dorna şi Coşna. În sud comuna se învecinează cu comuna Neagra Şarului, despărţită de aceasta prin creste muntoase: Tămăul (1863 m), Piatra Roşie (1619 m), Apostolii (1775 m), Lucaciu (1769 m) şi Şerba.

Depresiunea Dornelor este cunoscută şi ca o arie cu perimetre hidrologice deosebite, cu pânze acvifere puternic mineralizate. Apariţia şi prezenţa izvoarelor minerale bicarbonate, carbogazoase este legată de manifestările postvulcanice, aparţinând aureolei mofetice a Călimanilor. Cele mai cunoscute aliniamente de izvoare minerale se află în vestul ariei cristaline: Vatra Dornei, Şaru Dornei, Poiana Negri, Neagra Şarului, Dorna Candrenilor şi Coşna-Teşna.

Importanţa terapeutică a apelor minerale alături de proprietăţile curative ale turbei exploatată în zonă, de climatul de adăpost specific depresiunii, au contribuit la dezvoltarea staţiunii balneoclimaterice Vatra Dornei şi Dorna Candrenilor (în perioada interbelică). Depresiunea Dornelor se află în etajul pădurilor de molid şi a celor de amestec, aprox. 60% din depresiune fiind acoperit de păduri. Pajiştile montane secundare sunt alcătuite din fâneţe şi păşuni naturale, care ocupă suprafeţe întinse.

Satele componente ale comunei sunt: Dealu Floreni, Dorna Candrenilor (reședința) și Poiana Negrii. Comuna Dorna Candrenilor este cunoscută mai ales pentru renumitele sale izvoare minerale, în parte valorificate din secolul trecut.

Calitatea apelor minerale și ale aerului puternic ionizat au favorizat încă din secolul al XIX-lea dezvoltarea turismului balnear în stațiunile Vatra Dornei și Dorna Candrenilor.




La limita de sud a comunei Dorna Candrenilor, se află rezervația naturală Doisprezece Apostoli, sit geologic, monument al naturii care cuprinde figuri zoo și antropomorfe sculptate în piatră de intemperii, care are o suprafață totală de 200 ha, din care 53,7 ha se află pe teritoriul comunei. Din Dorna Candrenilor se poate urca până la Vf. Ouşoru – M-ţii Suhard (1639 m), de unde se poate admira toată Depresiunea Dornelor, în prezent existând 5 trasee turistice omologate. Pe teritoriul Dealului Floreni, sat component al comunei Dorna Candrenilor, se află mai multe societăţi comerciale importante printre care: secţia de îmbuteliere a mărcilor de ape minerale Dorna, Izvorul Alb, fabrica de brânzeturi şi lactate „La Dorna” etc, precum și un aerodrom pentru avioane de mici dimensiuni.

Poiana Negrii, sat component al comunei Dorna Candrenilor, răsfirat in vatra depresiunii, reprezintă una din localităţile cele mai caracteristice pentru Ţara Dornelor. Comuna Dorna Candrenilor dispune de unul dintre cele mai mari parcuri comunale (cca 5 ha) din județ, care este o zonă foarte bună pentru recreere și agrement, în parc existând totodată o casă tradițională transformată în muzeu etnografic. Grupul Școlar Agricol situat în zona centrală a satului Dorna Candrenilor este monument istoric, sit etnografic, categoria ’B”, unic în țară. În satul Poiana Negrii există un muzeu etnografic privat, unde turiștii pot vedea obiecte gospodărești arhaice din zonă. De asemenea în comuna Dorna Candrenilor există 4 lăcașuri de cult, printre care se remarcă Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, construită în 1885, monument istoric.

Din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, în comuna există 150 de locuri de cazare, distribuite în pensiuni de 2 și 3 stele / margarete. Alte puncte tari ale zonei sunt existenţa evenimentelor culturale şi de tradiţie precum: “Zilele Candrenilor”, Hramul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” – 15 august, etc.

În ceea ce privește agrementul, în comuna Dorna Candrenilor există un parc de aventuri “Titus Adventure Park”, care cuprinde trasee cu tiroliene, tir cu arcul, cățărat în copaci, paintball etc. Menționăm că în cadrul COnsiliului Local al comunei s-a înființat un punct de informare turistică.

Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Dorna Candrenilor este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Comunei Dorna Candrenilor, Judeţul Suceava, nr. 64/2017. Localitatea Dorna Candrenilor îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un punctaj de 235 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

În ceea ce privește comuna Poiana Stampei, aceasta este situată în partea de sud-vest a județului Suceava, în Bazinul Dornelor, de-a lungul Drumului Național 17, Vatra Dornei – Bistrița. Satele comunei Poiana Stampei, Căsoi, Dornișoara, Pilugani, Tătaru, Teșna și Prăieni, s-au dezvoltat în lungul râului Dorna. Comuna este amintită documentar în 1593, iar denumirea de “Poiana Stampei” arată că localitatea era situată la hotar (la frontieră, unde de obicei era vamă și unde negustorii ardeleni sau moldoveni erau obligați să plătească taxă și unde, pe documente se aplica ștampila “stampa”).

Teritoriul comunei Poiana Stampei este amplasat întro zonă mărginită la vest de Munții Bârgăului, la nord de Depresiunea Dornelor și la est de Munții Bistriței. Relieful caracteristic este ondulat, cu culmi dulci în patea de aval, în dreptul satului Poiana Stampei și Podșul Coșnei, iar în partea superioară a pâraielor, cu culmi proeminente și văi înguste. Altitudinea medie a zonei este de 800 m, cu vârfurile Pietrosu (2100 m), Tornău (1800 m) și Gura Haitei (peste 1600m). Masivele importante sunt Munții Bistriței – la est și Munții Călimani – la sud.

Aspectul care trebuie evidențiat este acela că la Poiana Stampei, există circulaţie turistică permanentă, turiştii fiind atraşi deopotrivă de frumusețea peisajului geografic, dat de concentrarea mare a resurselor naturale, de existența Rezervației Naturale “Timovul Mare”, cea mai întinsă rezervație de turbă din România, unică în țară, care dispune de panouri interpretative și de poteci tematice, dar și de obiectivele turistice precum: Biserica din lemn de brad construită între 1883-1885, cu hramul Sfinților Arh. Mihail și Gavril, singura biserică din lume construită în cinstea unei căsătorii a fiului împăratului Rudolf cu Ștefania de Belgia; noul “Muzeu al Satului”, amplasat în centrul comunei, oferă vizitatorilor o imagine despre frumusețea portului popular, a tradițiilor și obiceiurilor din trecut, stâna turistică de pe muntele Măgura Mare, realizată după cele mai noi standarde europene din domeniu, Monumentul Eroilor de pe Gruiul Mare, Călimani, iar în proximitate se poate vizita hotel-castel Dracula și Dracula Land la 18 km, Mânăstirea Piatra Fântânele din Pasul Tihuța, la 18 km, Parcul Național Călimani, Lacul Colibița etc.




Poiana Stampei reprezintă una dintre cele mai pitorești zone folclorice ale țării, unde locuitorii împletesc munca și viața cu dansurile și obiceiurile folclorice, emblema comunei este Ansamblul Folcloric Poienița înființat în anul 2001, care a devenit una dintre formațile reprezentative de amatori din județul Suceava, iar anual Consiliul Local Poiana Stampei organizează diverse manifestări cu tradiție, precum: Zilele comunei, Festivalul național “Flori de pe Dorna” aflat la a XVIII-a ediție, “Joia Mare la Poiana Stampei”, ediția a X-a, Festivalul “Fii satului” sau Concertul extraordinar de sărbători “Sfânta seară de Crăciun”, ed.a XVIII -a etc.

Manifestărle sociale se organizează la Casa de Cultură recent construită, iar cele sportive, precum: atletism, volei, fotbal, river-rafting pe râul Dorna, tenis de masă, ciclism, se organizează, anual, cu prilejul festivalului “Fii satului”, în baza sportivă modernă, care dispune de stadion, pistă de alergări, vestiare etc. De asemenea în satul Teșna s-a amenajat o pârtie de schi și săniuș, unde de cinci ani se organizează o manifestare cultural sportivă intitulată “Iarna în Poieniță”. Datorită așezării sale, Poiana Stampei reprezintă destinația ideală pentru practicarea turismului activ, de aventură, pe raza administrativ teritorială a comunei au fost amenajate și omologate 3 trasee turistice și 3 trasee de cicloturism.

Colaborarea dintre Parcul Național Călimani și Primăria Poiana Stampei, a făcut posibilă înființarea pe raza comunei a unui Punct de Informare Turistică, amenajat în zona de intrare de la DN 17, în Rezervația Tinovul Mare. Din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, în comuna există 184 de locuri de cazare, distribuite în pensiuni de 2, 3 și 4 stele / margarete.

Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Poiana Stampei este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Comunei Poiana Stampei, Judeţul Suceava, nr.57/ 2017. Localitatea Poiana Stampei îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un punctaj de 230 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

CITEȘTE MAI MULTE PE: NewsBucovina.ro



8 decembrie 2017

Comunicat Salvamont România în legătură cu avalanșa din Munții Călimani

Comunicat Salvamont România în legătură cu avalanșa din Munții Călimani

Salvamont România a emis un comunicat în legătură cu avalanșa produsă în Munții Călimani pe 1 Decembrie:

În urma discuțiilor purtate între salvatorii montani din România cu privire la evenimentul produs în ziua de 1 decembrie în munții Călimani și la posibilitățile de a se asigura sprijin în soluționarea acestuia, în urma consultării cu structurile Salvamont Suceava și Salvamont Vatra Dornei, Salvamont România a stabilit următoarele măsuri:

- Salvamont Suceava și Salvamont Vatra Dornei vor monitoriza starea și evoluția vremii în zona evenimentului, precum și stratul de zăpadă depus peste culoarul de scurgere și depunere al avalanșei ;

- Salvamont Suceava și Salvamont Vatra Dornei vor monitoriza și vor măsura stratul de zăpadă depus peste culoarul de scurgere și depunere al avalanșei, precum și pe cel depus pe văile superioare, cea de pe care a pornit avalanșa, respectiv cea cu stratul de zăpadă intact și pe care încă există pericolul declanșării unei noi avalanșe;




- Salvamont Suceava și Salvamont Vatra Dornei vor stabili dacă sunt întrunite condițiile minime de siguranță și vor fixa o zi în care se va realiza o acțiune de căutare;

- Salvamont România va centraliza toate resursele umane, materiale și financiare care se vor oferi pentru susținerea unei acțiuni de căutare pe care le vor mobiliza și le va trimite în zonă în ziua stabilită pentru căutare;
Având în vedere riscul maxim sub care se desfășoară această acțiune s-au stabilit următoarele măsuri :

- La acțiune vor participa doar persoane acreditate și certificate ca salvatori montani, pe baza liberului consimțământ și asumare proprie a riscului.

- Nici o persoana nu va fi admisă în zona de căutare fiind în interes de serviciu sau fiind trimisă la ordin.

- Toți salvatorii montani care participă la această acțiune, în momentul lucrului în zona de avalanșă, vor avea asupra lor sac cu airbag și DVA.

- Înainte de începerea acțiunii de căutare, se va stabili o distanță de siguranță de minim 500 de metri între locul de căutare și perimetrul în care pot sta alte persoane care nu fac parte din Salvamont. Acest perimetru de siguranță va fi asigurat de către o instituție specializată: Jandarmerie, Poliție sau Poliție locală în funcție de disponibilitatea acestora. Stratul de zăpadă veche care nu a curs de pe culoarul superior şi cel nou depus în ultimele zile pot declanşa o avalanşă ce poate depăşi în lungime prima avalanşa.




- În funcție de direcția principală a vântului, pentru a nu influența activitatea câinilor de căutare, se va stabili un perimetru folosit ca toaletă .

- În culoarul cel mai îngust al văii , în care nu există posibilitate de retragere în caz de avalanșă , se va încerca monitorizarea echipelor de căutare cu salvatori amplasați la o înălțime suficient de mare încât să nu fie în pericol și să poată interveni imediat în caz de necesitate.

- În zonă vor zbura doar dronele folosite pentru căutare și monitorizare de către Salvamont , cu excepția perioadelor în care zona va fi survolata de elicopterul pe care Inspectoratul general al Aviației a anunţat îl va pune la dispoziția Salvamont România, în situația în care, în ziua acțiunii, condițiile meteo vor permite zborul în teren montan.

- În orice altă situație în care aceste măsuri nu se pot realiza sau nu se respectă, acțiunea va fi întreruptă și salvatorii montani se vor retrage definitiv din zona de căutare.

- Coordonarea acţiunii va fi realizată de Şeful Serviciului Public Judeţean Salvamont Suceava.

Voluntarilor și altor structuri care și-au manifestat dorința de a participa la căutări le mulțumim pentru intenție , dar nu putem accepta ca, într-o activitate cu risc maxim să implicăm persoane care nu au o experiență dovedită în astfel de acțiuni, nu au o certificare profesională recunoscută în domeniul salvării montane, care nu au în dotare și nu cunosc modul de utilizare al sacului de autosalvare cu airbag. Folosirea în astfel de acțiuni a unor oameni fără pregătire sau școlarizare recunoscută, doar pentru că au primit pentru această acțiune un kit de avalanșă, fără să aibă experiență și abilități formate în sondarea în avalanșe, poate duce la o sondare greșită, ce poate anula munca și efortul întregului colectiv. De asemenea, în cazul producerii unei noi avalanșe , nu ne putem baza pe aceste persoane care nu au tăria psihică și capacitatea de a-și căuta rapid și a-și salva coechipierii.




In situația în care reprezentanții Salvamont Suceava și Salvamont Vatra Dornei consideră că riscul în zonă este la fel de ridicat și nu sunt întrunite condițiile organizării unei acțiuni de căutare, Salvamont România va nominaliza o comisie formată din șefi de structuri salvamont, membri ai Comisiei de Avalanșă și ai Corpului de Câini de avalanșă, instructori din cadrul Corpului de instructori al Școlii Naționale Salvamont , salvamontiști cu experiență care vor reanaliza la fața locului toate elemente necesare stabilirii acțiunii de căutare, respectiv, acumulările noi de zăpadă și stabilitatea acestora pe cele două culoare superioare, acumulările de zăpadă depusă peste avalanșă, duritatea stratului de zăpadă (dacă aceasta mai permite o cercetare corectă cu sonda) precum și a altor elemente cuprinse în procesul de management al factorilor de risc.

De asemenea, se va face un calcul prin metoda VGR de evaluare a factorului de risc și se va decide dacă acțiunea de căutare poate fi organizată în perioada imediat următoare sau se oprește definitiv, din punct de vedere al intervenției Salvamont, până la schimbarea majoră a condițiilor din teren, chiar și până în primăvara anului 2018.

Înțelegem situația existentă, înțelegem durerea familiei, a prietenilor și colegilor celui dispărut , presiunea pusă pe autorități, dar experiența și pregătirea profesională nu ne permit să expunem oameni unui risc de o asemenea amploare.

Menționăm că aceasta inițiativă aparține salvatorilor montani, reuniți generic sub brandul “Salvamont România”, astfel ca, datorită riscurilor foarte mari, nu implică structurile Salvamont, Asociația Naţională a Salvatorilor Montani din România sau o altă instituţie din România.

În numele Salvamont România
Preşedinte A.N.S.M.R., prof. Sabin Cornoiu




Proiect european în valoare de 280 milioane de euro pentru rețele de apă și canal în Vatra Dornei și încă 13 localități sucevene

Proiect european în valoare de 280 milioane de euro pentru rețele de apă și canal în Vatra Dornei și încă 13 localități sucevene

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunțat, ieri, că un proiect în valoare de 280 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Suceava este pregătit pentru a intra la finanțare europeană în 2018.

Gheorghe Flutur a precizat că acest proiect, care a intrat în linie dreaptă în vederea finanțării, este cel mai mare proiect finanțat vreodată în județul Suceava cu fonduri europene. „Este vorba despre proiectul Modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Suceava, proiect propus spre finanțare prin Programul Operațional de Infrastructură Mare (POIM)”, a spus șeful administrației județene.




El a arătat că recent s-a încheiat vizita în teren a reprezentanților organismului delegat de către Comisia Europeană, BEI și BERD pentru evaluarea proiectelor de apă și canalizare și a reprezentanților firmei care a întocmit aplicația de finanțare.

„Rezultatele evaluării au fost pozitive, prin urmare aplicația va fi înaintată Comisiei Europene cu recomandarea de a fi finanțată și, din discuțiile purtate, se estimează că în prima jumătate a anului 2018 ar putea fi semnat contractul de finanțare”, a declarat Flutur. El a subliniat că acest proiect are o importanță majoră pentru județul Suceava, urmând a se face lucrări de extindere rețele de alimentări cu apă și de canalizare, stații de alimentare cu apă și stații de epurare în 14 localități din județ, respectiv Suceava, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți, Vatra Dornei, Vicovu de Sus, Siret, Marginea, Salcea, Șcheia, Sucevița, Putna, Dolhasca și Mitocu Dragomirnei.




Un șofer beat a intrat cu mașina într-o turmă de vaci

Un șofer beat a intrat cu mașina într-o turmă de vaci

Un șofer care se afla sub influența băuturilor alcoolice a intrat cu mașina pe care o conducea într-o turmă de vaci, bovinele fiind conduse de proprietar. Accidentul s-a petrecut marți, în jurul orei 17.30, pe DJ 174, în comuna Panaci.

Din cercetările efectuate de polițiști rezultă că un tânăr în vârstă de 28 de ani, din municipiul Vatra Dornei, aflat la volanul unui VW Touran, în timp ce se deplasa dinspre Panaci spre Vatra Dornei, a intrat în coliziune cu patru bovine care se deplasau în turmă din direcția opusă, însoțite de proprietarul lor, un localnic din Panaci. În urma impactului a rezultat rănirea bovinelor și avarierea autoturismului.




Șoferul, care nu a suferit leziuni, a fost testat cu aparatul etilotest, rezultând concentrația de 0,56 miligrame per litru alcool pur în aerul expirat. Acestuia i s-au recoltat ulterior probe biologice, pentru stabilirea alcoolemiei în sânge.

Pe numele șoferului a fost deschis dosar penal pentru conducere sub influența alcoolului. Polițiștii l-au amendat și pe proprietarul vacilor, pentru nerespectarea regulilor privind circulația pe drumurile publice.




Cazinoul din Vatra Dornei va fi restaurat printr-un proiect cu fonduri europene depus de Arhiepiscopie

Cazinoul din Vatra Dornei va fi restaurat printr-un proiect cu fonduri europene depus de Arhiepiscopie

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, a semnat marți contractul de finanţare a proiectului pentru „Consolidarea şi Restaurarea Cazinoului din Vatra Dornei”. Contractul a fost semnat la Vatra Dornei de ÎPS Pimen şi de directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est, Vasile Asandei. 

Proiectul pentru restaurarea cazinoului din Vatra Dornei a fost depus de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. Astfel, după mai mulţi ani în care nu au mai fost realizate lucrări pentru restaurarea clădirii cazinoului din Vatra Dornei, acest obiectiv urmează să fie redeschis publicului.





Valoarea totală a proiectului este de aproximativ cinci milioane de euro, iar după semnarea contractului de finanţare vor fi demarate procedurile pentru licitaţiile pentru desemnarea constructorilor. După finalizarea lucrărilor de consolidare şi restaurare, cazinoul din Vatra Dornei va fi transformat în muzeu.

Proiectul de restaurare a cazinoului din Vatra Dornei va primi finanţare europeană prin Programul Operaţional Regional 2013-2020, axa 5.1 „Reabilitare clădiri de patrimoniu”.

Cazinoul din Vatra Dornei a fost construit prin subscripţie publică în timpul dominaţiei Imperiului Austro-Ungar. A fost inaugurat pe 10 iulie 1899 şi a adus laolaltă constructori, autorităţi române şi imperiale austriece, turişti şi localnici. La acea vreme rivaliza cu cazinourile din Viena sau Paris, iar în sala de dans cu trei candelabre imense în care ardeau lumânări din ceară de albine se aduna întreaga lume bună, de la ofiţeri austrieci şi până la tineri români aflaţi la studii în apusul Europei.

După Primul Război Mondial a început să-şi piardă din strălucire, iar sub comunişti a fost transformat în club muncitoresc şi centru al staţiunii balneare. Aici se ţineau şedinţe de partid sau întâlniri sindicale, dar şi campionate naţionale de şah.