Vatra Dornei va găzdui, în premieră pentru România, primul Campionat Balcanic de Ciclocros

Federația Română de Ciclism anunță organizarea la Vatra Dornei, în premieră pentru România, a primei ediții a Campionatului Balcanic de Ciclocros, pe 20 ianuarie 2024.

Cătălin Sprinceană, preşedintele Federației Române de Ciclism a precizat referior la această premieră: “Pe 20 ianuarie 2024 vă aşteptăm în număr cât mai mare la Vatra Dornei, în Bucovina, pentru primul Campionat Balcanic de Ciclocros organizat vreodată, nu numai în România şi de asemenea pentru ultima etapă din Cupa României la Ciclocros, Vatra Dornei CX Cup powered by Aqua Carpatica, în sezonul 2023-2024. De asemenea, suntem bucuroși că nordul țării revine pe harta evenimentelor importante de ciclism, într-o locație de poveste. “

Competiția organizată de Asociația Clubul Sportiv ”APedalForward” în parteneriat cu Federația Română de Ciclism, cu Uniunea Ciclistă Balcanică și cu Agenția Națională pentru Sport se adresează sportivilor din cele 12 Federații Naționale membre ale BCU:

ALBANIAN CYCLING FEDERATION

CYCLING FEDERATION OF BOSNIA AND HERZEGOVINA

BULGARIAN CYCLING UNION

CYPRUS CYCLING FEDERATION

HELLENIC CYCLING FEDERATION

KOSOVO CYCLING FEDERATION

CYCLING FEDERATION OF NORTH MACEDONIA

MOLDAVIAN CYCLING FEDERATION

MONTENEGRO CYCLING FEDERATION

ROMANIAN CYCLING FEDERATION

CYCLING FEDERATION OF SERBIA

TURKISH CYCLING FEDERATION

Bogdan Brînză, președintele ACS a Pedal Forward a declarat: “Ideea Campionatului Balcanic la Vatra Dornei a venit după ce am participat la mai multe evenimente de Ciclocros ca manager al sportivei noastre, Wendy Bunea. Ne-am dat seama că Vatra Dornei poate fi cadrul perfect pentru un concurs mare de CX și ne-am pus pe muncă. Totul se desfășoară în oraș, aducem ciclismul în centrul comunității și-l transformăm în motiv de festival. Pe zona pietonală din fața Centrului Muzeal Palatul Dornelor ( cazinoul Dornean restaurat și readus comunității după 33 de ani) ne dăm întâlnire cu cei mai buni rideri de ciclocros din Balcani. Ei vor parcurge un traseu tehnic, posibil acoperit de zăpadă, prin vechiul parc al Stațiunii Vatra Dornei.

Cursa va putea fi urmărită de spectatori și de turiștii aflați în acel moment la Vatra Dornei, atât fizic cât și pe ecranul instalat în zona de start. Tot acolo vom avea parte de un mic festival de folclor și de un brunch pus la cale de partenerii noștri de la Asociația Țara Dornelor. După festivitatea de premiere a curselor de ciclism (CX, MTB și copii), avem nightrun pe traseul de CX, pe nocturnă. Încheiem cu o petrecere în aer liber unde vom recunoaşte participanții după caciulile colorate primite în kit-ul de participare, oferite de partenerul nostru, Himalaya.

Obiectivul nostru este să punem Vatra Dornei și Bucovina pe harta ciclismului din Sud Estul Europei. Suntem încantați de modul în care autoritățile locale și județene (Primăria Vatra Dornei și Consiliul Județean Suceava) sprijină acest eveniment și de modul în care se implică alături de noi, cât și de sprijinul extraordinar dat de mediul de afaceri Dornean. Vatra Dornei CX Cup powered by Aqua Carpatica susține și o cauză socială, partenerul nostru Woom Bikes România ne oferă 10 biciclete pentru copiii de la Asociația Filantropică Creștină Sfinții Voievozi Mihail și Gavril, Vatra Dornei, asociație înființată cu scopul de a ajuta copiii și familiile nevoiașe din Vatra Dornei. Ȋn perioada sărbătorilor de iarnă, vom face un mic eveniment la Cazinou pe 29 sau 30 decembrie unde 10 copii vor primi biciclete şi căști, oferite de Woom Bikes Romania şi dulciuri de la Kandia. Ȋi vom invita pe toți cei care pun umărul la proiectul nostru de a transforma Vatra Dornei în centrul ciclismului și al sporturilor montane din Nordul României. “

Mai multe detalii despre eveniment pot fi citite pe FederatiaDeCiclism.ro !

 

Paul Iordache, un tânăr de 25 de ani licențiat în Științe Politice, a fost ales președinte al PSD Șaru Dornei

Sâmbătă, 16 decembrie a.c., au avut loc alegeri în organizația locală PSD Șaru Dornei. Noul președinte ales al filialei locale a Partidului Social Democrat din comuna Șaru Dornei este Paul Iordache, un tânăr în vârstă de 25 de ani. Având o licență în Științe Politice, obținută la Facultatea de Istorie și Filosofie din Cluj-Napoca, este pregătit să transforme peisajul politic local și să facă diferența în comunitatea sa.

Paul Iordache nu este doar o nouă figură politică, ci și un tânăr implicat în diverse proiecte europene. Printre altele, este fondatorul și coordonatorul Asociației "Bradul, Muntele și Neagra" din Șaru Dornei, asociație care a reușit să implementeze cu succes mai multe proiecte locale cu finanțare europeană, aducând schimbări semnificative în viața locuitorilor din zonă.

Pasiunea lui pentru agricultură și turismul montan nu este doar o preocupare, ci și o misiune, tânărul Iordache fiind un susținător convins al valorilor și tradițiilor satului românesc, dorind să promoveze și să consolideze aceste aspecte în comunitatea sa.

"Avem nevoie de schimbare și de o echipă puternică pentru a aduce progresul în comunitatea noastră. Vreau să dezvoltăm un mediu în care fiecare locuitor să se simtă parte dintr-o comunitate unită și să se bucure de oportunitățile pe care le oferă zona noastră", a declarat Iordache Paul în urma alegerilor.

Noul președinte se confruntă cu provocări însemnate, inclusiv revitalizarea echipei, extinderea acesteia și identificarea unui candidat puternic pentru alegerile locale din septembrie 2024. Cu toate acestea, cu experiența sa diversă și cu sprijinul comunității, Paul Iordache este determinat să aducă schimbări pozitive și să construiască un viitor mai bun pentru comuna Șaru Dornei. Astfel, el își propune să transforme peisajul politic local și să contribuie la dezvoltarea durabilă și la progresul comunității sale.

SURSA: Comunicat PSD Șaru Dornei

 

Ing. Gheorghe Apetrii consideră că redobândirea statutului de Perla Bucovinei poate fi realizată, însă pe lângă readucerea la viață a simbolului Dornei, Cazinoul, este nevoie și de o nouă viziune administrativă

Inginerul Gheorghe Apetrii, președintele PSD Vatra Dornei, consideră că redobândirea statutului de Perla Bucovinei poate fi realizat, iar aducerea la viață a simbolului Dornei, Cazinoul, constituie un pas important făcut în acest sens. Mai este însă nevoie și de o nouă viziune administrativă pentru ca acest lucru să poată fi cu adevărat posibil, a concluzionat candidatul PSD la Primăria Vatra Dornei.

Inginerul Gheorghe Apetrii, alături de primarii de comune din Bazinul Dornelor, de consilierii locali și de alți membrii ai organizației locale PSD au participat ieri la evenimentul de inaugurare a Centrului Muzeal ”Cazinoul Băilor” și au subliniat apoi importanța zilei de ieri pentru comunitatea dorneană printr-un comunicat de presă pe care vi-l prezentăm în continuare:

Ziua Bucovinei a avut în acest an o însemnătate deosebită pentru toți dornenii. Pe lângă celebrarea istorică a unirii Bucovinei cu țara mamă, am sărbătorit astăzi, cu mare entuziasm și bucurie, mult așteptata inaugurare a Centrului Muzeal "Cazinoul Băilor", o realizare arhitecturală impresionantă pentru Vatra Dornei.

Complexul nou inaugurat, redenumit Palatul Dornelor, devine acum o veritabilă comoară istorică și culturală, oferind un spațiu deosebit pentru întâlniri, evenimente și schimburi culturale.

Felicitări Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților pentru implementarea acestui proiect remarcabil și de asemenea felicitări dornenilor, care au așteptat cu nerăbdare acest moment special.

Astăzi, s-a făcut pentru Dorna un pas important în redobândirea statului de "Perlă a Bucovinei", cel mai important simbol al orașului fiind readus la viață. Mai avem însă nevoie și de o nouă viziune administrativă, pentru ca acest lucru să devină cu adevărat posibil!

Organizația PSD Vatra Dornei

Președinte Ing. GHEORGHE APETRII

 

PR. DR. DOCENT MIHAI VALICĂ: „Palatul Dornelor”, între istorie și a face istorie în Țara de Sus a Moldovei

Articol publicat de Pr. Dr. Docent Mihai Valică pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților cu ocazia evenimentului de inaugurarea a Centrului Muzeal ”Cazinoul Băilor”, redenumit în Palatul Dornelor. Vă invităm să-l studiați:

Dragi români din Țara de Sus a Moldovei,

Este destul să privim armonia și simetria superbă a acestui monument de arhitectură înfrățit cu „peisajul atât de molcom și domol”[1], precum moldovenii, ca să putem înțelege strategia înțeleaptă de supraviețuire a românilor din Țara de Sus în Imperiul Austro-Ungar, prin artă, arhitectură, cultură, și spiritualitate, prin tradiții seculare în Țara de Sus a Moldovei[2], redenumită „Bucovina – Buchenland”, adică „Țara Fagilor”, de către de către ocupant (1775).

Prin această nouă denumire, noii stăpâni doreau parcă să sugereze și să anticipeze faptul că pentru ei era prioritar fagul, bogățiile, mai recent gazul, petrolul și pădurile, și mai puțin importanți moldovenii, de pe aceste meleaguri.

În plus, această redenumire știrbea atât din demnitatea moldovenilor, cât și din testamentul Sfântului Ștefan cel Mare, care a poruncit pentru vecie: „Moldova nu este a voastră, ci a urmașilor voștri și a urmașilor urmașilor voștri, în veacul veacului”! De aceea, urmașii Sfântului Ștefan se numesc cu mândrie „moldoveni”, iar cei care nu cunosc istoria imperiului austro-ungar, cu toate atrocitățile lui, se numesc cu aroganță neavenită „bucovineni”, spune D-l Președinte al Academiei Române, Ion Aurel POP.

În Imperiul habzburgic, proprietățile mănăstirești și episcopale, care reprezentau 63% din teritoriul ocupat, inventariate prin Hotărârea imperială din 19 Iunie 1783 și reglementate prin „Regulamentul Duhovnicesc” din 1786 de Împăratul Iosif al II-lea, au fost constituite într-un „Fond Bisericesc religionar greco-oriental”. Acest Fond a fost administrat de funcționarii publici ai Statului austriac, iar veniturile erau destinate exclusiv Bisericii Ortodoxe din Țara de Sus[3].

Așadar, proprietățile bisericești ortodoxe nu au fost nici secularizate, nici confiscate și nici „încamerate”, adică venitul financiar rezultat în urma administrării nu făcea parte din visteria Statului austriac, ci intra în visteria Fondului Bisericesc.

Așa a fost posibil ca Fondul bisericesc să cumpere din „Domeniile Camerale” ale Statului austriac, de la Câmpulung și Jucica foarte multe proprietăți. Printre acestea se numără și terenul pentru construirea „Cazinoului”, a parcului de 35 ha, din Vatra Dornei, pe care s-a construit apoi Policlinica Balneară, hotelul Carol, și multe alte vile[4], cum stă ca mărturie istorică, contractul de vânzare – cumpărare, încheiat la Viena cu nr. 55 din 13 Iunie, 1870.

„Cazinoul” a fost construit între anii 1896-1898 și inaugurat pe 10 Iulie 1899 într-o atmosferă festivă, în cântările orchestrei de la Viena, privind încheierea unor lucrări edilitare din Vatra Dornei, care serveau pentru sănătatea și demnitatea românilor.

După glorie și decădere, după naționalizare și retrocedare, „Pavilionul Central al Băilor” sau „Palatul de Cură al stabilimentului balnear”[5], cum a fost numită această construcție dintr-un început, apoi bagatelizat impropriu „Cazinou”, nu a fost proiectat pentru această destinație și nu s-a jucat „ruletă” sau alte jocuri de noroc niciodată[6], ci a fost numit așa, doar fiindcă era construit după modelul Cazinoului din Baden Baden. Clădirea aceasta a renăscut astăzi din cenușa vremurilor (g)rele, parcă mai frumoasă și mai strălucitoare de cum a fost.

Întrucât chiar arată acum ca un adevărat palat, propun ca astăzi, 28 Noiembrie 2023, să fie „botezat” și sfințit cu numele de „Palatul Dornelor”, care devine astăzi un centru multicultural, de referință la nivel național.

De ziua Țării de Sus a Moldovei, 28 Noiembrie 2023, „Palatul Dornelor” este dedicat tuturor românilor, de pe ambele părți ale Prutului și din toate provinciile românești, ca simbol al renașterii, al unității și al speranței în reîntregirea noastră națională, culturală și spirituală, cu deschidere spre universalitate. Unirea de la 1918, precum și renovarea acestui „Palat al Dornelor” sunt „triumful României, nicidecum al Bucovinei”[7].

Și totuși, în alte vremuri și sub alt regim, în contrast cu imperiul austro-ungar, străin de neam și de credință, care cel puțin a creat, a recunoscut și a administrat proprietatea Fondului Bisericesc, Statul comunist român, a naționalizat toate bunurile Fondului Bisericesc prin Decretul – Lege 273/1949, provocând răni adânci în trupul strămoșesc al Bisericii lui Hristos. Printre aceste bunuri a fost preluat samavolnic și acest edificiu. Ulterior, „Statul democrat”, de după 1989, a continuat politica predecesorilor săi, retrocedându-ne, în schimb, o ruină, în 2004, aceasta, în ciuda faptului că Ordonanța de Urgență a Guvernului 94/2000, ordonanță aprobată cu modificări prin Legea 501/2002, în baza cărora s-a făcut retrocedarea, preciza ca aceasta să se facă la starea fizică a „imobilului din momentul naționalizării sau prin despăgubiri financiare echivalente” (vezi și Ordonanța de Urgență nr. 184/2002, art. 1, alin. 2).

Din păcate, în ultima parte a celor 55 de ani (1949-2004) de „aflare în proprietate” a administrației locale, clădirea a stat timp de 18 ani în ruină, fiind folosită de partidele politice pe post de „minge electorală, dispute și promisiuni”.

Clădirea a fost retrocedată prin Decizia guvernamentală nr. 437 din 14 Octombrie 2004, la inițiativa și pe cheltuiala exclusivă a Catedralei „Sfânta Treime” din Vatra Dornei, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire IPS PIMEN, și cu speranța că va primi compensații bănești pentru reabilitarea lui, conform legilor în vigoare. Este de evidențiat faptul că terenul aferent, în suprafață de 35 de hectare, a fost redus la 0,38%. Adică 1328 mp, ce cuprinde aria construită și un metru adiacent ca „zonă de protecție”. Nu o zecime, nu o sutime, ci a treia parte dintr-o sutime. Zero virgulă treizeci și opt la sută! Demersul a fost parte a documentației Catedralei „Sfânta Treime”, înregistrată cu nr. 2076/03.10.2002 la Comisia de Retrocedare. Dosarul cuprindea și actele și dovezile justificative pentru încă alte 1567 de clădiri, dintre care, până în prezent, au fost retrocedate doar cinci.

Din 2004 și până-n 2018, deci, timp de încă paisprezece ani, această clădire emblematică, retrocedată Bisericii, a stat în „moarte cerebrală”, ce-i drept, dar, totuși, cu lumânarea speranței aprinsă că va veni și Ziua cea Mare. Această zi a venit pe data 14 Mai 2018, când vrednicul de pomenire IPS Arhiepiscop PIMEN a semnat contractul de reabilitare și renovare.

Apoi, renovarea a fost continuată și desăvârșită prin osteneala și jertfa arhitecților, a inginerilor și a muncitorilor, sub directa supraveghere și binecuvântare a IPS Arhiepiscop CALINIC, care a suplimentat fondurile financiare cu aproape nouă milioane Roni. Mii de mulțumiri tuturor.

În acești 14 ani, așa-zisa opinie publică pretindea ca Biserica să renoveze „Cazinoul” cu banul văduvei. Dacă Administrația Locală, în 18 ani, nu a reușit cu banul public și cu diverse subvenții de la bugetul de stat decât să-l țină doar „în picioare”, proptit de o schelă și locuit de șerpi, ciuperci devoratoare, plin de mucegai și de igrasie, cum ar fi reușit Biserica, deposedată de bunurile ei, cu un oraș fără industrie, cu foarte mulți șomeri, cu tinerii plecați din țară, și cu o populație sărăcită și îmbătrânită, să-l repare și să-i dea strălucirea de odinioară!?!

Biserica deposedată de 192.158 ha de pădure, nu a primit de la Statul democrat român nici măcar un metru pătrat de pădure, prin reconstituire, care presupune restitutio in integrum, după uzanțele internaționale, practicat de țările cu adevărat democrate.

Însă, prin constituire, adică o pomană dată în „rate electorale”, pentru a le „închide gura”, la toate cultele religioase din țară, ca să nu se facă „discriminare”, indiferent dacă acestea au avut sau nu păduri, prin Legea 1/2000, art. 29, alin. 3, indice 1, și parohiile ortodoxe au primit 16.226,7 ha pentru 560 unități de cult, adică 0,011%, din cât a posedat Fondul Bisericesc. În mod [ne]paradoxal[!] și această infimă „pomană” a fost luată înapoi de Romsilva prin procese intentate doar parohiilor ortodoxe. Abia ca urmare a altor zeci de procese lungi, stresante și costisitoare cu „Statul democrat român și majoritar ortodox”, unele parohii au intrat în proprietatea celor 30 de ha de pădure. În schimb, celelalte etnii și confesiuni au beneficiat de restitutio in integrum!

Retrocedarea in integrum a bunurilor mobile și imobile ale Fondului Bisericesc ar putea constitui o sursă financiară suficientă pentru a susține activitatea culturală, misionară și diaconal- filantropică a Bisericii.

Cultura pentru suflet, precum și activitatea diaconal-filantropică a Bisericii nu sunt producătoare de bani, ci, dimpotrivă, necesită multe cheltuieli pentru a păstra idealuri și a crea valori perene, mult mai importante decât cele materiale, în domeniul civic, spiritual și moral al unei societăți, valori duhovnicești inestimabile ale unui nații, cele care aduc „cinstea și slava neamului” la judecată de Apoi (Apocalipsa 21, 26). Altfel, dacă introducem concurențial cultura și filantropia creștină în economia de piață liberală, va rezulta o cultură imorală de tip globalist și neomarxist și o activitate socială după chipul și asemănarea recentă a „azilelor groazei”, care urmăresc doar profitul financiar, cu orice preț!

Pentru a evita asemenea derapaje imorale, Biserica Ortodoxă Română cere în continuare să îi fie retrocedate acele bunuri materiale de care a fost deposedată în mod samavolnic, în decursul istoriei, întrucât a demonstrat că este creatoare de valori materiale, culturale, artistice, arhitecturale, spirituale, și morale inestimabile. De exemplu, la nivel local, dacă am exclude, prin absurd, doar monumentele edilitare construite de Fondul Bisericesc Ortodox Român: „Palatul Dornelor”, internatul de la școala nr. 4, cele patru vile preluate de Sindicatele proletare, vechea poștă, Palatul Național – Biblioteca „G. T. Kirileanu”, „Casa Vladimir”, Spitalul/secția de [boli] infecțioase, Maternitatea, și altele, vom constata, cu ușurință, că orașul Vatra Dornei nu s-ar fi ridicat decât la nivelul unei comune de tip medieval!

Pentru cei ce se mândresc cu ocupația austriacă, și mai apoi austro-ungară, a Țării de Sus a Moldovei, care a durat timp de 144 de ani, sau pe de altă-parte, cu aceea mai îndelungată a Transilvaniei, folosind cu emfază și mândrie denumirea de „Bucovina”, neacceptând să-i numești „moldoveni”[8], și eronat afirmând că, sub ocupația străină, provinciile românești s-au dezvoltat economic, supun atenției lor doar o statistică privind venitul pe cap de locuitor în imperiul Austro-Ungar, între anii 1870-1910.

Astfel, printre cele 14 provincii de sub jurisdicția Austriei, Bucovina se afla în 1910 pe penultimul loc, urmată doar de Dalmația, regiune de țărm stâncos în proporție de 85%. Iar printre cele 8 regiuni aflate sub jurisdicția Ungariei, Transilvania, care deși avea la 1910 un PIB/cap de locuitor cu 30% mai mare decât Bucovina, se afla tot pe penultimul loc, urmată doar de Croația-Slavonia, regiunea rămasă de asemenea în subdezvoltare la acea vreme[9]. Pe scurt, în clasamentul întocmit după PIB-ul pe cap de locuitor la anul 1910, în ultimii ani de pace înainte de destrămarea imperiului, Transilvania și Bucovina ocupau „glorioasele” poziții a 19-a și a 21-a din totalul de 14+8=22 provincii.

Transilvania și Bucovina cu câmpii extrem de mănoase și cu mine de aur[10], argint, fier, păduri, ape minerale[11], etc, au fost ținute în exploatare, în persecuții religioase sub tunurile generalului Bukov (1762)[12], în reprimarea ucigașă a răscoalei lui Horia, Cloșca și Crișan (1784)[13], în presiuni de tot felul, pentru a-i converti pe ortodocși la catolicism, dovada fiind mulțimea de martiri ardeleni, maramureșeni și năsăudeni uciși în temnițele confesionale de la Kufstein[14].

Numeroasele evenimente marcante și dureroase, consemnate de istorie, ne arată că românii erau tratați cu dispreț, cu ură confesională, și erau condamnați în propria lor țară la subdezvoltare și sărăcie, din partea stăpânirii austro-ungare. Această atitudine continuă și în zilele noastre, dacă ne amintim de problema recentă de blocare a intrării României în spațiul Schengen. De aceea, se cuvine și avem datoria să nu uităm istoria și calvarul românilor sub Imperiul Austro-Ungar și de noile șicane.

Iar, până la Judecata de Apoi, când vor fi trase la răspundere toate națiile și conducătorii pentru faptele lor (Avdie 1, 15), să ne rugăm ca Bunul Dumnezeu să-i ierte pe toți prigonitorii neamului nostru, pentru atrocitățile săvârșite de aceștia asupra românilor de pretutindeni, și să-i lumineze cu Lumina lui Hristos!

Vatra Dornei

Pr. Prof. Dr. Docent Mihai VALICĂ

SURSĂ ARTICOL ȘI BIBLIOGRAFIE: ArhiepiscopiaSucevei.ro

  

Arhiepiscopia Sucevei organizează concurs pentru ocuparea a trei posturi disponibile la Centrul muzeal „Cazinoul Băilor” Vatra Dornei

Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, cu sediul în Suceava, str. Iancu Flondor nr. 2 organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi: administrator, muzeograf, îngrijitor clădiri;

Posturile pentru care se organizează concursul fac parte din cadrul Centrului muzeal „Cazinoul Băilor” Vatra Dornei.

Sursă Foto: Facebook ADRIAN ȚARCĂ

Pentru înscrierea la concurs candidații vor prezenta un dosar care va conține următoarele documente:

• copia actului de identitate;

• copiile documentelor care să ateste nivelul studiilor și ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări;

• cazier judiciar;

• adeverință medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare, eliberată de către medicul de familie;

• curriculum vitae;

• recomandare de la preotul duhovnic;

Dosarele de concurs se vor depune la sediul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților – Centrul eparhial Suceava, str. Iancu Flondor, nr. 2, Suceava, Serviciul Resurse Umane până la data de 30 octombrie 2023, ora 10:00. Persoana de contact: Mihaela Cega, telefon 0740985414, e-mail: mihaela.cega@arhiepiscopiasucevei.ro

Condiții specifice de ocupare a postului de administrator:

• studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență

• abilități economice organizatorice;

• experiență în domeniu;

• constituie un avantaj cunoașterea limbii engleze sau a altei limbi de circulație internațională;

Condiții specifice de ocupare a postului de muzeograf:

• studii superioare (preferabil socio-umane sau arte vizuale);

• preferabil calificare de muzeograf (certificat sau atestat emis de către Ministerul Culturii);

• vechime în domeniu cel puțin 2 ani;

• cunoașterea limbii engleze sau a altei limbi de circulație internațională;

• abilități de comunicare cu publicul;

Condiții specifice de ocupare a postului de îngrijitor clădiri;

• studii medii;

• vechimea în muncă constituie un avantaj;

Selecția dosarelor de concurs se va face în data de 31 octombrie 2023.

Rezultatul selecției dosarelor:

• pentru postul de administrator, se va comunica în data de 31 octombrie 2023, ora 13:00;

• pentru postul de muzeograf, se va comunica în data de 31 octombrie 2023, ora 14:00;

• pentru postul de îngrijitor clădiri, se va comunica în data de 31 octombrie 2023, ora 15:00.

Interviul concursului pentru candidații admiși în urma selecției dosarelor, se va susține la sediul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților – Centrul eparhial Suceava, str. Iancu Flondor, nr. 2, sala Gherasim Putneanul:

• Interviul pentru postul de administrator, se va susține în data de 01 noiembrie 2023, ora 10:00;

• Interviul pentru postul de muzeograf, se va susține în data de 01 noiembrie 2023, ora 12:00;

• Interviul pentru postul de îngrijitor clădiri, se va susține în data de 01 noiembrie 2023, ora 14:00;

Rezultatele finale ale concursului de ocupare a unui post de administrator, muzeograf, îngrijitor clădiri se vor afișa în data de 02 noiembrie 2023, ora 16:00.

Bibliografia pentru postul de muzeograf:

Legea nr. 311 din 8 iulie 2023 (Legea muzeelor și a colecțiilor publice);

Ion Popescu – Argeșel și Nicolae Ursulescu, Vatra – Dornei – Mic Îndreptar Turistic, Editura Sport -Turism, 1977;

SURSA: ArhiepiscopiaSucevei.ro

 

⚠️ Accident rutier extrem de grav produs la Dorna Candrenilor în această dimineață

❗️Un accident rutier foarte grav s-a produs în această dimineață pe raza localității Dorna Candrenilor! (Ora anunțării la 112 - 3:40)

UPDATE ORA 12:00: Comunicat IPJ SUCEAVA

La data de 21.08.2023, ora 03:35, un tânăr în vârstă de 19 de ani din com. Dornești, jud. Suceava, în timp ce conducea autoturismul (prevăzut cu post de conducere pe partea dreaptă), circulând pe DN 17 din com. Dorna Candrenilor, din direcția Bistrița către Vatra Dornei, a părăsit partea carosabilă și a intrat în coliziune frontală cu un stâlp de electricitate. 

În urma producerii evenimentului a rezultat decesul conducătorului auto și a două pasagere din autoturism, de 18 și 26 de ani din localitățile Rădăuți și Marginea, jud. Suceava.

Alți doi pasageri, bărbați, au fost preluați și transportați la Spitalul mun. Vatra Dornei.

Din păcate, unul dintre pasageri, un bărbat de 31 de ani din comuna Frătăuții Vechi a decedat la unitatea medicală.

Celălalt bărbat pasager în autoturism, în vârstă de 29 ani din mun. Rădăuți a fost transferat la Spitalul Județean Suceava.

Din verificările efectuate s-a stabilit faptul că șoferul avea permis de conducere valabil.

S-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, urmând sa se stabilească toate circumstanțele producerii evenimentului rutier.

IPJ Suceava transmite condoleanțe familiilor îndoliate.

ARTICOL INIȚIAL

Pompierii militari din cadrul Detașamentului Vatra Dornei au intervenit cu două autospeciale de stingere dotate cu echipamente pentru descarcerare și două ambulanțe SMURD B2, cu sprijinul a două echipaje SAJ, la un grav accident rutier produs pe raza localității Dorna Candrenilor.

Accidentul rutier a fost sesizat de către echipajul SMURD B2 din cadrul Punctului de Lucru Poiana Stampei, care se întorcea la bază de la o solicitare.

A fost vorba despre un autoturism care a lovit un stâlp de electricitate din afara carosabilului, la fața locului fiind identificate cinci persoane (două de sex feminin și trei de sex masculin), trei dintre acestea fiind în stop cardio respirator (două de sex feminin și o persoană de sex masculin).

Din nefericire, în ciuda manevrelor de resuscitare, cele trei persoane aflate în stop cardio respirator au fost declarate decedate la fața locului. (femeie 26 de ani, femeie 18 ani și bărbat 20 de ani)

Celelalte două persoane (sex masculin), au fost transportate la spital în stare de inconștiență.

⚠️ Accident rutier grav, produs în această seară pe raza localității Poiana Negri

Un accident rutier grav s-a produs în această seară (ora anunțării la 112 - 20:34), pe raza localității Poiana Negrii. La fața locului s-au deplasat pompierii militari, cu o autospecială cu accesorii pentru descarcerare și două ambulanțe SMURD, cu sprijinul a doua echipaje SAJ.

Un autoturism a ieșit în afara părții carosabile, și în urma coliziunii cu un gard din lemn au rezultat cinci victime. Una dintre acestea, un bărbat de aproximativ 50 de ani, avea leziuni incompatibile cu viața.

Trei adulți și un minor (10 ani) au primit îngrijiri medicale, după care au fost transportați la spital.

O a șasea persoană (un minor in varsta de 2 ani), care s-a aflat în autoturism în momentul accidentului, a fost preluată de către rude înainte ca salvatorii să ajungă la fața locului. Ulterior, și aceasta a fost transportată la spital de catre aparținători.

Fosta exploatare minieră de sulf din Călimani a devenit o adevărată atracție turistică

Fosta exploatare minieră de sulf din munții Călimani s-a transformat într-o adevărată atracție turistică, iar numărul turiștilor care merg acolo pentru a imortaliza imaginile este în creștere vertiginoasă. Asta și pentru că accesul se poate face cu autoturismul, în ciuda unor porțiuni de drum care sunt mai greu practicabile sau unde au căzut arbori și au blocat parțial calea betonată.

Mai nou, cei de la Parcul Național Călimani percep și o taxă de intrare, care este 10 lei de persoană sau 5 lei în cazul elevilor și studenților.

Povestea exploatării miniere de sulf din munții Călimani a început în 1969, când autoritățile comuniste au decis să evite cât se poate de mult importurile de materii prime necesare industriei aflate la vremea respectivă în puternic avânt.

📖 Citește continuarea articolului pe Monitorul de Suceava!