ANUNȚ : Vând Ford KA în stare bună

Detalii Anunț: Vând Ford KA, an 2002, în stare bună de funcționare, revizie recentă, fără rugină (a fost vopsit complet vara trecuta), consum mic in jur de 5%.

Preț: 1000 Euro

Telefon: 0726 282 618

E-mail: dorinadranca@yahoo.ca

HRISTOS A ÎNVIAT și Sărbători Fericite !

Lumina şi căldura Paştelui să ne încălzeasca sufletele, să ne lumineze minţile, să ne deschidă inimile spre iubire, credinţă şi iertare. Să fim mai buni, să ne bucurăm din plin de frumuseţea tuturor lucrurilor care ne înconjoară şi să dăruim iubire celor dragi. VatraDorneiLive.ro vă urează Sărbători Fericite și vă transmite tradiționalul Hristos A Înviat !

Săptămâna Patimilor - Sfânta și Marea Sâmbătă

In Sfanta si Marea Sambata praznuim ingroparea Mantuitorului si pogorarea Sa la iad. Sambata Mare este o taina, pentru ca desi sambata inseamna odihna, ea este totusi o lucrare. Apostolul Petru spune ca S-a pogorat la iad si "a propovaduit si duhurilor tinute in inchisoare" (I Petru 3: 19). Deci, in rastimpul dintre moarte si inviere, cand trupul Sau zacea in mormant, Hristos a coborat cu sufletul Lui indumnezeit printre cei adormiti, tinuti pana atunci sub stapanirea celui rau, si le-a propovaduit cuvantul Evangheliei. Insa nu toti mortii au raspuns la chemarea lui Hristos. Au fost multi care nu puteau sa inteleaga cuvintele Sale din cauza invartosarii lor spirituale, sau auzindu-L, nu voiau sa-I primeasca indemnul.

In iad, Hristos vesteste eliberarea celor legati de diavol, a celor care au crezut in cuvintele Sale. Sfantul Epifanie al Ciprului graieste: „Ieri L-au lovit, astazi loveste El locuinta iadului cu fulgerul dumnezeirii. Ieri L-au legat, astazi El strange in obezi pe tiranul diavol cu legaturi nedezlegate. Ieri L-au osandit, astazi daruieste libertate celor osanditi. Ieri slujitorii lui Pilat L-au batjocorit, astazi portarii iadului L-au vazut si s-au cutremurat. (Sfantul Epifanie al Ciprului, Cuvant la ingroparea Trupului Dumnezeiesc al Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos).

Cand se spune ca Iisus a coborat la iad nu trebuie sa se creada ca este vorba de locul de osanda a celor pacatosi, ci pur si simplu de imparatia mortilor, unde zaceau dreptii si pacatosii. Este acel seol biblic, unde salasluiau sufletele celor adormiti, indiferent de comportarea lor in viata (Natalia Manoilescu, Iisus Hristos Mantuitorul in lumina Sfintelor Evanghelii).

Taina Sambetei celei Mari este redata in Sinaxarul acestei zile astfel: "In mormant cu trupul, in iad cu sufletul ca un Dumnezeu, in rai cu talharul si pe tron impreuna cu Tatal si cu Duhul ai fost, toate umplandu-le, Acela ce esti necuprins Hristoase, Dumnezeule!". Fiul lui Dumnezeu care s-a facut Om pentru mantuirea noastra, nu s-a despartit de trupul Sau din mormant si nici de sufletul Sau coborat la iad.

Trupul Sau fiind unit cu dumnezeirea Sa, trecere printr-o schimbare desavarsita de induhovnicire. Din acest motiv, trupul Mantuitorului nu intra in descompunere si poate trece cu el prin usile incuiate, dupa Invierea Sa.

Iar sufletul Mantuitorului coboara la iad, dar nu ca sufletul unui simplu om, ci ca sufletul lui Dumnezeu-Omul, deci unit cu dumnezeirea Sa. Si prin puterea Sa dumnezeiasca ridica din iad pe toti cei care l-au asteptat cu credinta. Coborarea la iad este o lucrare mantuitoare, o lucrare de zdrobire a portilor iadului.

Biserica marturiseste ca Hristos prin pogorarea Sa la iad a sfaramat portile iadului, ca aceasta inchisoare sa ramana neputincioasa. Nu spune ca le-a deschis, pentru ca acest lucru lasa sa se inteleaga ca ele pot fi inchise din nou. Insa, zdrobirea ne descopera ca nimeni nu mai poate reface acel lucru nimicit de Hristos.

Sfantul Ioan Damaschin, autorul Canonului Sfintelor Pasti, spune: "Desi Hristos a murit ca un om, iar sufletul Sau S-a desprins din preacuratul Sau trup, dumnezeirea Lui a ramas nedespartita de amandoua, adica atat de trup, cat si de suflet". Astfel, Hristos se pogoara in iad nu in postura de rob, ci de Stapan al vietii si al mortii, Biruitor al iadului, Izbavitor al celor aflati aici.

CITEȘTE MAI MULTE PE: CrestinOrtodox.ro

Pastorala de Paște a IPS Pimen: “Toate s-au răsturnat cu josul în sus, educația tineretului și statutul familiei”

În Pastorala de Paște, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților Pimen vorbește despre “o lume foarte frământată, tulburată sufletește, o lume care tot mai mult pare că se înstrăinează de respectarea și împlinirea legilor și poruncilor lui Dumnezeu”.

El spune că, în comparație cu regimul comunist ateu, “astăzi se pare că toate s-au răsturnat ( … ) cu josul în sus, educația tineretului în școală, statutul familiei, legiuit de Dumnezeu care înseamnă căsătoria dintr-un bărbat și o femeie și nu ca în Sodoma care a fost pedepsită cu ploaie de pucioasă și foc din cer de la Dumnezeu, nedreptatea și hoția sunt la ele acasă”.

Pimen îi cheamă pe credincioși să se străduiască “să străbată hățișul atâtor stări de lucruri nefirești luând pildă de la înaintașii care au trăit în timpul regimului comunist – ateu; să ne pilduim de la mărturisitorii și martirii credinței noastre creștine care au umplut temnițele, de la cei care au dus crucea trăirii creștine în afara temnițelor, țara întreagă fiind o ˮtemnițăˮ în care omul nu avea dreptul și libertatea de gândire și înfăptuire pentru păstrarea a tot ce înseamnă valoare de ordin religios, moral, cultural și chiar economic”.

Vă prezentăm mai jos textul integral al Pastoralei de Paşte a ÎPS Pimen:

Iubitului nostru cler, cinului monahal şi binecredincioşilor creştini din de Dumnezeu păzita noastră Arhiepiscopie, har, milă şi pace de la Dumnezeu – Tatăl, iar de la noi arhierească binecuvântare.

IUBIŢI CREDINCIOŞI,

Bucuria sărbătorii Învierii Domnului este darul lui Dumnezeu; această bucurie sfântă o trăim în adâncul inimii noastre şi o mărturisim cu salutul pascal: „Hristos a înviat!ˮ la care răspundem: „Adevărat a înviat!ˮ; încredinţarea noastră nestrămutată în adevărul faptului Învierii este temeluită pe înseşi cuvintele Mântuitorului spuse apostolilor Săi: „Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va înviaˮ (Mat. 17, 22 – 23).

Mântuitorul după ce a înviat, S-a arătat, pe rând, până la înălţarea Sa la cer, femeilor mironosiţe, apostolilor şi fraţilor, adică oamenilor adunaţi în jurul apostolilor, „prin multe semne doveditoare […] vorbind despre împărăţia lui Dumnezeuˮ (F.A. 1, 3).

Faptul învierii Mântuitorului ne-a dat încredinţarea neclintită că şi noi vom învia cu trupul la obşteasca înviere (I Cor. 15 – 20); această încredinţare ne-a fost împărtăşită şi în cuvintele: „Aceasta este voia Tatălui Meu, ca oricine vede pe Fiul şi crede în El să aibă viaţă veşnică şi Eu îl voi învia în ziua cea de apoiˮ (Ioan 6, 40); de aici înţelegem că viaţa noastră nu se sfârşeşte odată cu moartea trupului, ci ea continuă, sufletul fiind nemuritor; la obşteasca înviere sufletul se va uni cu trupul care va fi un „trup duhovnicescˮ (I Cor. 15, 44); dacă la obşteasca înviere toate trupurile vor învia, nu toate trupurile se vor împărtăşi de slava lui Dumnezeu; credinţa cea dreaptă, faptele de milostenie, viaţa de sfinţenie chezăşuiesc învierea spre viaţa veşnică întru fericire (Ioan 5, 29).

În limbajul Sfintei Scripturi şi cel al slujbelor pentru cei morţi, moartea noastră cu trupul se numeşte adormire, iar trezirea din acest somn se numeşte înviere. La obşteasca înviere, nu numai omul ci şi întreaga creaţie a lui Dumnezeu, cerul şi pământul se vor împărtăşi de veşmântul duhovnicesc, de o înnorire, după cum spune Mântuitorul în Sfânta Sa Evanghelie (Mat. 19, 28); atunci va fi „cer nou şi pământ nouˮ, după cum citim în Cartea Apocalipsa (21, 1).

Faptul „înnoiriiˮ omului şi al întregii creaţii, credincioşii Bisericii noastre îl mărturisesc prin pregătirea pentru întâmpinarea marii sărbători a Învierii Domnului; astfel, fac ordine şi curăţenie în casele lor de locuit şi chiar în gospodărie, văruiesc atât interiorul cât şi exteriorul caselor cu var care are culoarea albă, simbolul luminii slavei lui Dumnezeu şi, odată cu aceasta, se înnoiesc şi cu haine pentru trup, iar pentru suflet se înnoiesc prin Sfânta Taină a Pocăinţei, mărturisindu-şi păcatele şi se împărtăşesc cu Preasfântul Trup şi Sânge al Mântuitorului nostru Iisus Hristos; în timpul slujbei la biserică ţin în mână lumânarea aprinsă.

Chipul înnoit al omului înviat şi al întregii creaţii ne este sugerat, înfăţişat în sfintele icoane, pictate după canoanele – regulile sfintei noastre Biserici Ortodoxe; nimbul de aur care înconjoară capul sfântului, fondul de aur al icoanei arată tocmai starea de sfinţenie, de înnoire petrecută după obşteasca înviere; în icoana ortodoxă totul este înfăţişat într-un fel, exprimat în cuvinte consacrate, anume: „dematerializat dar nu derealizat; realist dar nu naturalistˮ; totul este duhovnicesc şi nimic pământesc (I Cor. 15, 44); privindu-le şi rugându-ne înaintea lor înţelegem şi simţim că trupurile lor sunt cu adevărat temple ale Duhului Sfânt; sfinţii sunt înfăţişaţi în stare de rugăciune, de rugăciune împreună cu celelalte persoane sfinte pictate pe pereţii sfântului locaş de închinare; ei se roagă împreună cu noi, simţim, deci, duhul de comuniune între ei, între ei şi noi şi, cu toţii împreună, înălţând către Domnul rugăciuni de cerere, de laudă, de mulţumire şi slăvire a lui Dumnezeu, Creatorul cerului şi al pământului, purtătorul de grijă, ajutătorul şi Mântuitorul tuturor celor care-L iubesc, Îl cinstesc şi-L mărturisesc prin faptele de milostenie, de ajutorare a ˮfraţilor prea mici ai Mântuitoruluiˮ (Mat. 25, 40).

DREPTMĂRITORI CREŞTINI,

Trăim într-o lume foarte frământată, tulburată sufleteşte; o lume, care tot mai mult pare că se înstrăinează de respectarea şi împlinirea legilor şi poruncilor lui Dumnezeu, porunci şi legi care sunt ca nişte făclii călăuzitoare pe calea vieţii pământeşti, pe calea vieţii care duce la dobândirea împărăţiei lui Dumnezeu. Psalmul 118 este una din călăuzele, unul din dascălii, povăţuitorii şi pedagogii care ne învaţă cum să trăim viaţa noastră pământească pentru a putea dobândi pe cea cerească. Poruncile lui Dumnezeu, împlinindu-le, ne dau pricepere, înţelepciune, tărie sufletească în toate cele pe care le gândim şi le înfăptuim.

Greu a fost de trăit creştineşte în timpul regimului comunist – ateu, dar astăzi se pare că este şi mai greu; toate s-au răsturnat, după cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur, „cu josul în susˮ: educaţia tineretului în şcoală, statutul familiei, legiuit de Dumnezeu care înseamnă căsătoria dintr-un bărbat şi o femeie şi nu ca în Sodoma care a fost pedepsită „cu ploaie de pucioasă şi foc din cer de la Dumnezeuˮ (Fac. 19, 24), „nedreptatea şi hoţia sunt la ele acasăˮ şi multe, multe fapte străine şi chiar potrivnice legilor lui Dumnezeu, dăunătoare atât trupului cât şi sufletului omului şiˮ nu în ultimul rând, naturii creaţiei lui Dumnezeu prin poluarea atmosferei şi modificările genetice care şubrezesc sănătatea şi scurtează viaţa tuturor: a oamenilor, a animalelor, a plantelor, ş.a.

Să ne străduim, cu ajutorul lui Dumnezeu, să străbatem hăţişul atâtor stări de lucruri nefireşti luând pildă de la înaintaşii noştri care au trăit în timpul regimului comunist – ateu; să ne pilduim de la mărturisitorii şi martirii credinţei noastre creştine care au umplut temniţele, de la cei care au dus crucea trăirii creştine în afara temniţelor, ţara întreagă fiind o „temniţăˮ în care omul nu avea dreptul şi libertatea de gândire şi înfăptuire pentru păstrarea a tot ce înseamnă valoare de ordin religios, moral, cultural şi chiar economic.

Facem amintire în acest cuvânt pastoral doar de o singură persoană fără a uita pe majoritatea covârşitoare a fiilor Bisericii şi ai neamului nostru românesc, anume de Părintele Patriarh Justinian care a stat dârz la cârma corabiei Bisericii, conducând-o pe valurile vieţii, atât de învolburate, cu înţelepciune şi dăruire apostolică; astfel, a asigurat slujirea în biserici a Sfintelor Taine, păstrarea şi îngrijirea valorilor de patrimoniu naţional, desfăşurarea neîntreruptă a învăţământului teologic, a publicaţiilor bisericeşti; a povăţuit clerul şi credincioşii ca în slujirea şi trăirea vieţii lor, să fie prezentă şi slujirea socială, ajutarea celor aflaţi în lipsuri şi necazuri; a promovat dragostea pentru muncă, ca fiind „cea mai de preţ comoară pentru omˮ (Pilde 12, 27).

IUBIŢI CREDINCIOŞI,

Să trăim cu deplina încredinţare să nu ne împuţinăm sufleteşte, „Dumnezeu nu se lasă batjocoritˮ (Gal. 6, 7), ştiind că „porţile iadului nu vor birui Biserica lui Hristosˮ (Mat. 16, 18).

Rog pe Bunul Dumnezeu ca Sărbătoarea Sfintelor Paşti să o trăiţi cu pace, sănătate, întru bucuria mântuirii !

În ziua luminată a Sfintelor Paşti vă întâmpin cu salutul pascal: HRISTOS A ÎNVIAT!

Al vostru de tot binele voitor şi către Domnul statornic rugător, PIMEN ARHIEPISCOP AL SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR

Campania de ajutorare a celor 120 de „orfani” ai regretatului părinte Negrea s-a bucurat de un succes deosebit

Campania de ajutorare a copiilor sărmani de la Vatra Dornei, rămași fără un sprijin de nădejde după plecarea dintre noi a părintelui Mihai Negrea, s-a bucurat de un succes deosebit, mulţi oameni de bine din judeţ, dar și din alte părţi ale ţării mobilizându-se pentru a le aduce acestora hrană, dulciuri, hăinuţe, materiale de curăţenie și bani, necesari pentru plata cheltuielilor zilnice de întreţinere.

„Mulţumesc tuturor celor care au venit în ajutor copiilor de la Vatra Dornei și îmi doresc foarte mult să continue această acţiune, care s-a dovedit de un real folos micuţilor de la Casa Vladimir, care au avut parte de multe bucurii în această perioadă, datorită vouă. Campania a căpătat o amploare deosebită datorită Monitorului de Suceava, primul cotidian care a susţinut această iniţiativă, iar apelul de ajutorare a ajuns apoi în toată ţara, fiind aduse bunuri inclusiv din Bistriţa, Mangalia sau din Oradea. Este impresionant ce s-a întâmplat, cum de atâţia oameni s-au oferit să-i ajute pe cei 120 de copii din Vatra Dornei, nu am cuvinte suficiente să îmi exprim recunoștinţa”, a spus Andrei Viorel, tânărul sucevean care a iniţiat această campanie, cu rezultate deosebite.

Demersul său este remarcabil în condiţiile în care nici el nu are o situaţie bună, ci se zbate să supravieţuiască şi să facă ceva, el însuşi crescând în centrele de plasament până la 18 ani, când a trebuit să înfrunte viaţa pornind de la zero.

Ajutoarele oferite cu atâta generozitate și primite cu multă bucurie se vor termina nu peste mult timp. Să hrănești zi de zi 120 de guri flămânde, ale unor tineri în plină dezvoltare, este un efort considerabil, la fel ca și plata utilităţilor, a salariilor personalului, asigurarea curăţeniei, a rechizitelor necesare pentru ca aceștia să meargă la școală, să obţină note bune – ceea ce și fac. Tocmai de aceea, după sărbătorile de Paști, Andrei Viorel este decis să reia demersurile de strângere de fonduri și ajutoare materiale ori alimentare pentru micuţii de la Casa Vladimir din Vatra Dornei.

Cei care vor să obţină informaţii suplimentare ori să contribuie cu produse îl pot contacta direct pe Andrei, la numărul de telefon 0742 707 196 sau, dacă vor să facă donaţii băneşti, au această posibilitate direct în contul Asociaţiei Creştin Filantropice Sfinţii Voievozi Mihai şi Gavril: RO45RZBR0000060012128463, deschis la Raiffeisen Vatra Dornei.

CITEȘTE MAI MULTE PE: MonitorulSV.ro