ANUNT - Vand pensiune Vatra Dornei

Detalii Anunt: Vand pensiune in constructie situata pe DN17, la inceputul pasului Mestecanis, in sensul de mers spre Vatra Dornei. Este compusa din 6 garsoniere, 1apartament, restaurant, demisol . Acte la zi, autorizatie de constructie valabila pana in iunie 2012, situata in intravilan, langa parcarea dinaintea pasului. Utilitati in zona (inclusiv fibra optica).

Pret: 48.000 Euro Negociabil

Nume: Vatra Sorin

Telefon: 0741 077 134

E-mail: nirrosss@yahoo.com

ÎPS Teodosie şi ÎPS Pimen vor fi prezenţi duminică la resfinţirea bisericii din Gheorghiţeni

Slujbă arhierească duminică, 18 septembrie, la biserica parohiei din satul Gheorghiţeni, comuna Dorna Arini, Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc, cu prilejul resfinţirii lăcaşului de cult. Slujba de resfinţire a bisericii, urmată de Sfânta Liturghie, vor fi oficiate de ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, şi ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, înconjuraţi de un sobor numeros de preoţi.

După cum a spus preotul Valentin Ştefănel, biserica de lemn care va fi resfinţită duminică a fost adusă în satul Gheorghiţeni, din comuna Sadova, cu o sută de ani în urmă, după ce şi acolo a „adunat” circa 70 de ani.

„De la începutul acestui an, biserica a suferit unele lucrări de restaurare. S-a schimbat tabla, care era deteriorată, şi s-a pus tablă adusă din Ucraina. Am schimbat învelitoarea pe exteriorul bisericii din lambriu de stejar. Tot în acest an, am schimbat geamurile vechi cu tâmplărie cu geam termopan, toate uşile de la biserică au fost înlocuite cu uşi noi din stejar, sculptate. Temelia la biserică a fost refăcută şi pavată cu piatră adusă de la Borca. Am reuşit să facem şi un gard nou în faţa bisericii. De asemenea, a fost renovată şi clopotniţa”, a explicat preotul Valentin Ştefănel.

SURSA: MonitorulSV.ro

„Fantoma” fostei mine de sulf Călimani

Mii de angajaţi care lucrau în schimburi inclusiv duminica şi de sărbători, un oraş în adevăratul sens al cuvântului, cu blocuri, cantine şi magazine, aceasta este imaginea din anii ‘80 a minei de extragere a sulfului din munţii Călimani, un proiect heirupist al regimului Ceauşescu, care, au susţinut aproape unanim specialiştii post-decembrişti, a mers tot timpul în pierdere. Nu toată lumea este de acord că mina de suprafaţă a fost un eşec economic total însă, din păcate, faptul că aceasta a lăsat în urmă mari probleme ecologice nu mai poate fi contestat nimeni.  

Pentru cine ajunge astăzi în Munţii Călimani, ca turist cel mai adesea, pentru a atinge vârfurile de pe masiv, este greu, dacă nu imposibil, de imaginat că în acele locuri a existat un oraş.

Plecat din satul Gura Haitii, pe un drum forestier pe care mai sunt urme de asfalt de pe vremea când mina era funcţională, am ajuns, zilele trecute, în fostul oraş din munţi. Mai întâi, la intrarea în Parcul Naţional Călimani, o barieră unde un paznic amabil te întreabă amical ce treabă ai prin zonă şi apoi, după mai bine de zece kilometri după ieşirea din sat, îţi apare în faţă, mai întâi mai mic, apoi din ce în ce mai mare, un munte atipic. E săpat în trepte, are o culoare roşiatică şi ai senzaţia că haldele de steril s-ar putea prăbuşi peste tine. Când cobori din maşină, te loveşte un miros destul de greu suportabil. Este sulful pentru care munţii au fost decupaţi.

Clădiri care stau să cadă şi câteva urme ale fostei aşezări umane

Cel puţin la fel de sinistră este şi imaginea fostelor clădiri care au făcut parte din oraşul minier. Complexul de blocuri, cantinele, birourile angajaţilor, vila de protocol, toate sunt amintiri din care astăzi au mai rămas clădiri părăsite sau... nimic. În interiorul clădirilor din care s-a luat absolut tot ce s-a putut folosi în altă parte s-ar putea turna cu mare succes un film de groază. Cu greu, într-unul din imobile, am găsit câteva indicii ale aşezării umane. Ceva urme de zugrăveală, câteva sticle goale, vreo două cutii de cafea şi un caiet împărţit pe luni şi ani, cu multe cifre scrise pe două coloane: „Plan” şi „Realizat”.

Cum pe alocuri clădirile părăsite sunt dărâmate, iar unii pereţi păreau extrem de vulnerabili, este greu să poposeşti prea mult în interior.

Mina, inaugurată în 1969 şi închisă în 1997

Exploatarea de sulf din Călimani a fost deschisă în 1969 şi a funcţionat până în 1997. În ultimii ani, activitatea s-a tot restrâns, însă, în vremurile bune aici lucrau aproape 8.000 de angajaţi. Deoarece mina de suprafaţă era în vârful muntelui, a apărut necesitatea ca oamenii să nu facă naveta, astfel că în apropierea exploatării au fost construite blocuri.

Mina a fost închisă prin hotărâre de guvern, motivaţia principală fiind că exploatarea sulfului costa de trei ori mai mult decât valora producţia obţinută. Practic, sulful din Călimani nu era în cantităţile necesare obţinerii de profit şi gaura nu mai putea fi acoperită.

Conform concluziilor de la momentul închiderii mina a rezistat aproape 30 de ani datorită cifrelor false de producţie raportate de comunişti.

Doar 20% din lucrările de ecologizare, finalizate

Dacă exploatarea minieră s-a închis, dezastrul ecologic nu avea cum să dispară odată cu sistarea activităţii. Solul şi apa sunt afectate şi vor rămâne aşa multă vreme de acum încolo. După cel mai pesimist scenariu însă, antrenate de ape, haldele de steril ar putea-o lua la vale, spre satele din zonă.

Conform datelor oficiale ale Agenţiei de Protecţie a Mediului (APM) Suceava, lucrările de ecologizare au început abia în 2008. În mare, conform proiectului, „rana din munţi” va fi acoperită cu un pansament. Mai exact, haldele de steril ar trebui acoperite cu pământ, iar iazul de decantare ar trebui să fie stabilizat.

Executantul lucrărilor a fost, din 2008, firma germană WITTFELD RO SRL. Abia au început nemţii să lucreze, că în 2010 lucrările au fost sistate. Motivaţia: contractul dintre WITTFELD RO SRL şi SC CONVERSMIN SA Bucureşti - reprezentatul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a fost reziliat din cauza unor divergenţe financiare.

Lucrările ar urma să fie reluate din 2012, de o altă firmă, licitaţia fiind acum în faza contestaţiilor.

Cât despre ce s-a făcut, conform datelor APM Suceava „valoarea lucrărilor executate până în prezent este de 8,5 milioane de lei, în timp ce valoarea totală a lucrărilor de închidere a perimetrului minier este de 51,7 milioane de lei”. Aşadar, la 14 ani de la închiderea minei, nu s-au efectuat nici 20% din lucrările de ecologizare necesare.

„Poluarea mediului continuă”

„În această zonă este necesară continuarea lucrărilor de reabilitare ecologică, având în vedere faptul că poluarea mediului continuă şi perimetrul minier se află în Parcul Naţional Călimani. Pe de altă parte, trebuie spus că în judeţul Suceava, paşii necesari punerii în siguranţă a acestor situri contaminate se fac destul de timid, cauza principală fiind lipsa fondurilor necesare la bugetul de stat”, a declarat Vasile Oşean, directorul APM Suceava, într-un raport prezentat săptămâna trecută Prefecturii Suceava.

Amintirile şefului cantinei din munţi la care mâncau 3.000 de oameni

Pentru cei care au lucrat la exploatarea minieră din munţii Călimani amintirile frumoase par să fie mai vii decât neajunsurile vremii şi munca extrem de grea.

Haralambie Tâcşa, din Şaru Dornei, astăzi în vârstă de 56 de ani, a fost bucătar, ospătar şi apoi şef de cantină în oraşul de pe munte. Spune că s-a angajat la mină în 1976 şi a lucrat până la închiderea ei. Când povesteşte despre dimensiunile cantinei ai impresia că exagerează dar, după o documentare, afli că ce spune el este perfect plauzibil.

„La cantină se lucra 24 din 24, într-o zi mâncau 3.000 de oameni. Aveam şi fermele noastre mixte, cu sute de porci şi de păsări. Era un adevărat oraş, cu alimentară, cu confecţii, cu frizerie ... Vremurile erau bune, se muncea mult, dar se şi câştiga. Un tânăr care termina şcoala primea imediat echipament de muncă şi un salariu bun”, ne-a spus bărbatul.

Minerii îl cunoşteau sub porecla „Băieţelu’ Hărăluţă” şi ne roagă să amintim de acest alint pentru ca cei care au lucrat la mină să-şi aducă aminte imediat de colegul de la cantină.

„Cel mai greu şantier din ţară”, din cauza frigului

Un alt lucrător de la Mina Călimani, Nicolaie Olteanu, are astăzi 76 de ani şi este consilier local la Primăria Şaru Dornei. A lucrat pe buldozer la exploatarea sulfului.

„Lucram câte două săptămâni, zi de zi ... eram în mijlocul minei ... cu buldozerul. Iarna erau friguri cumplite, vă daţi seama, în mijlocul muntelui ... era cel mai greu şantier din ţară. Am locuit şi în apartamentele din Călimani, era aşa şi aşa, aveam baie comună pe hol. E păcat că totul s-a distrus, acum nu mai este nimic”, îşi aminteşte bărbatul.

Mulţi dintre colegi, a povestit bărbatul, „s-au prăpădit după închiderea minei”, din cauza muncii în condiţii foarte grele. Bătrânul spune că şi el are probleme mari de sănătate, însă totuşi este mulţumit că a ajuns până la 76 de ani.

Amintiri cu Ceauşescu

Una dintre cele mai celebre poveşti adevărate legate de perioada de glorie de la mina şi oraşul din Călimani datează din 1981. Atunci Ceauşescu a aterizat cu elicopterul pe Călimani, în cadrul unei vizite de lucru şi, pentru că afară era foarte frig, acesta ar fi dat ordin ca minerii care lucrau la sulf să primească zilnic lapte cald şi câte o şubă groasă.

Special pentru cuplul Ceauşescu în Călimani a fost ridicată şi o cabană de protocol, aflată şi aceasta în paragină astăzi.

SURSA: MonitorulSV.ro

Maşini distruse şi o femeie rănită grav, după ce un individ a atacat un grup de 17 romi care culegeau bureţi

Scene incredibile s-au petrecut joi pe un câmp din comuna Cărlibaba. Un bărbat în vârstă de 50 de ani din Borşa, supărat că nu poate cumpăra ciuperci la preţul dorit de el, a atacat grupul de culegători, majoritatea romi, format din nu mai puţin de 17 persoane. Patru maşini ale culegătorilor au fost avariate, iar o femeie din grup a fost rănită grav. Din fericire, numerosul grup de persoane nu a reacţionat la agresiune, evitându-se astfel un adevărat măcel.

Joi după-amiază, în jurul orei 15.00, un apel la 112 a anunţat că pe raza comunei Cârlibaba, în locul numit Ţibău, a avut loc un incident în care au fost implicate mai multe persoane, o femeie suferind leziuni fizice.

Victima, o femeie în vârstă de 29 de ani, din municipiul Câmpulung Moldovenesc, a fost transportată de urgenţă la spital, unde a fost diagnosticată cu „fractură gamba dreaptă” şi „factură bimaleonară (în zona gleznei)”, leziuni grave produse prin strivire.

A luat la rând maşinile culegătorilor de ciuperci

Conform anchetei poliţiei, victima se afla în zonă la cules ciuperci, alături de concubinul său şi de încă 15 persoane. Majoritatea grupului era venit din zona Vama, cu patru autoturisme. În momentul incidentului, în jurul orei 14.30, oameni sortau bureţii culeşi în cursul zilei.

În zonă, arată poliţia, a apărut la un moment dat un autoturism înmatriculat în Bulgaria din care a coborât un bărbat care a spus că vrea să cumpere bureţi. Individul, care, susţin martorii, era în stare de ebrietate, identificat ulterior în persoana lui Ioan Timiş, în vârstă de 50 de ani, din oraşul Borşa, judeţul Maramureş, a oferit un preţ considerat mic de culegători, aceştia refuzându-l.

De aici încolo lucrurile au scăpat de sub control. Parcă turbat, bărbatul din Borşa s-a urcat în maşină şi a demarat în trombă, lovind una dintre maşinile culegătorilor. Individul a tamponat apoi violent următoarele trei maşini, parcate în coloană.

I-a strivit piciorul victimei între două maşini

Speriaţi, oamenii atacaţi au început să iasă din maşini, moment în care femeia de 29 de ani a fost prinsă şi strivită între două autoturisme, căzând la pământ.

Conform primelor estimări medicale, leziunile suferite de femeie necesită în jur de 40-45 de zile de îngrijiri medicale, aceasta fiind operată de urgenţă. În privinţa maşinilor avariate, paguba a fost estimată la 5.700 de lei.

Imediat după ce a tamponat maşinile şi a rănit-o pe femeie, bărbatul în vârstă de 50 de ani a fugit de la faţa locului.

„Suspectul a plecat de la locul faptei, fiind identificat şi reţinut de lucrătorii poliţiei de frontieră în zona Gura Ţibăului, în timp ce se afla ca pasager într-un microbuz ce aparţine unei rude de-a sale. Suspectul a fost audiat la sediul Poliţiei municipiului Vatra Dornei, însă nu recunoaşte faptele comise”, se precizează într-un comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava.

Atacatorul, luat cu ambulanţa din sediul Poliţiei Vatra Dornei

Conform poliţiei, pe parcursul audierilor, joi noapte, în jur de 23.30, lui Ioan Timiş i s-a făcut rău în sediul poliţiei, acuzând dureri cardiace. El a fost preluat de o ambulanţă şi transportat de urgenţă la Spitalul Municipal Vatra Dornei, unde a rămas internat peste noapte

Pe numele bărbatului a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de vătămare corporală, distrugere şi ameninţare.

Surse judiciare au precizat că bărbatul nu a mai avut până acum probleme cu legea, reacţia sa fiind greu de explicat. Este posibil ca atitudinea acestuia să fie şi una de intimidare, în încercarea de a pune stăpânire pe marfa grupului de culegători.

În primă fază, având în vedere starea de sănătate a bărbatului, anchetatorii au decis ca acesta să fie cercetat în stare de libertate. Ulterior, aseară, Ioan Timiş a fost reţinut pentru 24 de ore, astăzi urmând a fi prezentat instanţei cu propunere de arestare preventivă.

SURSA: MonitorulSV.ro

Ansamblul Plaiurile Dornelor a obţinut trofeul Festivalului Internaţional de Folclor „Cătălina”

Ansamblul Folcloric Plaiurile Dornelor al Clubului Copiilor Vatra Dornei a obţinut marele trofeu la a XVII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor pentru copii şi tineret „Cătălina”, festival desfăşurat, în perioada 1- 4 septembrie, la Iaşi. Manifestarea cultural educativă a fost organizată de Palatul Copiilor Iaşi, fiind susţinută financiar de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Consiliul Judeţean Iaşi şi Primăria municipiului Iaşi.

Festivalul s-a desfăşurat pe scena amplasată în parcul Copou, numeroşii spectatori ieşeni urmărind evoluţia ansamblurilor folclorice din judeţele Covasna, Olt, Harghita, Hunedoara, Tulcea, Prahova, Braşov, Suceava, Iaşi, dar şi din Bulgaria.

Juriul festivalului a fost prezidat de prof. univ. dr. Zamfir Dejeu, de la Universitatea de Arte „Gheorghe Dima” Cluj Napoca, cercetător ştiinţific principal Academia Română, filiala Cluj, membrii juriului fiind personalităţi marcante în domeniu, cum ar fi conf. univ. dr. Eugenia Maria Paşca, de la Universitatea de Arte George Enescu Iaşi, prof. Marinică Botea, dirijor al Ansamblului „Doina Carpaţilor” Iaşi şi redactor muzical Radio Iaşi, Carmen Olaru, redactor-şef programe TVR Iaşi, prof. Adrian Ardeleanu, etnomuzicolog.

Ansamblul Folcloric „Plaiurile Dornelor” al Clubului Copiilor Vatra Dornei a prezentat pe scena festivalului „Cătălina” un spectacol care a cuprins suite de dansuri din Ţara Dornelor şi din Bucovina, recitaluri ale soliştilor vocali Valentin Dranca şi Camelia Lucescu şi ale soliştilor instrumentişti Vasile Boancheş la trompetă şi Pavel Roată la fluier.

„Este o nouă performanţă a membrilor Ansamblului Plaiurile Dornelor, care confirmă din nou valoarea acestui colectiv de tineri artişti, cât şi acurateţea repertoriului abordat, sub îndrumarea prof. Dorin Pardău şi a prof. Vasile Moroşan”, ne-a declarat directorul Clubului Copiilor Vatra Dornei, prof. Vasile Moroşan.

SURSA: MonitorulSV.ro

Festivalul Fructelor de Pădure la Coşna

Comuna Coşna a fost, duminică, gazda celei de-a şasea ediţii a Festivalului Fructelor de Pădure, eveniment aşteptat de oamenii din comună dar şi de cei care vin, an de an la Coşna, pentru a-şi procura pentru iarnă produsele tradiţionale expuse spre vânzare, cu acest prilej, de gospodinele satului. Fie că a fost vorba de afinată (anul acesta la mare căutare a fost şi o altă băutură - pălincă cu afine – mult mai naturală, după spusele gospodinelor), fragată, dulceţuri, siropuri, compoturi sau, mai nou, creme şi alifii, torturi şi prăjituri, toate au la bază fructele de pădure, culese din zonă şi preparate după reţete ştiute numai de oamenii locului.

Cele mai active standuri au fost şi anul acesta ale doamnelor Marina Ţăranu, Areta Candrea, Lucica Cristea, Constanţa Chelsoi, Genoveva Ursu, Georgeta Zancu, Ofelia Arvinte şi Cristina Mustea. De la ele s-au putut cumpăra produse cu preţuri cuprinse între 3 şi 12 lei.

Pe scena amplasată pe terenul din imediata vecinătate a centrului comunei au fost premiate, la ora 14.00, „cuplurile de aur”: Aurelia şi Liviu Todaşcă, Ecaterina şi Vasile Demuşca, Elvira şi Toader Căpraru, Olga şi George Todaşcă, Doiniţa şi Gheorghe Ungureanu. Deschiderea oficială a fost făcută de către primarul Iliuţă Ivan şi deputatul Dumitru Pardău. Imediat după, Doru Bighiu, prezentator al manifestării, a dat startul spectacolului pregătit de organizatori, împreună cu sponsorii din zonă. Au evoluat: Corul Ecclesia al bisericii Dorna Candrenilor, Grupul de copii Coşnencuţa junior al Şcolii din Coşna, Ansamblurile Dorna Dorului din Vatra Dornei, Străjerii Bucovinei din Pojorâta, Cetina Călimaniului din Şaru Dornei, Poieniţa din Poiana Stampei dar şi Marius Zgâianu, Octavia Vasiluţ, Ionuţ Candrea, Andreea Negrea, Narcis Precup, Mădălina Candrea, Ilioara Ştefănel, Alin Nica şi trupa Still. Invitata specială a programului a fost îndrăgita Matilda Pascal Cojocăriţa, care alături de soţulei, Ştefan Cigu şi de fiul acestuia, Horaţiu, le-a cântat celor prezenţi cele mai cunoscute melodii ale celei care în 1979 era desemnată „Miss România”.

Parada cailor localnicului Adrian Grigoraş şi ai lui Petrică Lazariuc din Dorna Candrenilor a fost surpriza ediţiei din acest an a Festivalului, cei doi sosind în caleşti trase de câte patru exemplare superbe.

“Le mulţumesc gospodinelor că s-au pregătit foarte temeinic şi în acest an şi ne mândrim că la Coşna avem asemenea evenimente. Produsele sunt căutate tot timpul anului, dar acum, când sunt proaspete, parcă sunt şi mai gustoase. Deşi nu le-a fost uşor, le mulţumesc şi sponsorilor că au sprijinit demersul nostru, precum şi colegilor mei din Primărie şi Consiliul Local pentru că îmi sunt mereu alături”, a declarat primarul Iliuţă Ivan.

Solista etno Lorenna a reuşit să încingă hore cu spectatorii prezenţi. Focurile de artificii au luminat timp de 10 minute cerul, iar recitalul de la final al lui Alin Nica şi al trupei Still a încheiat ediţia de anul acesta a celui mai dulce festival din judeţ.

SURSA: MonitorulSV.ro

PUBLICITATE - Invitatie echitatie pe Dealul Runc

Detalii: Pentru oricine doreste o experienta unica si adrenalina la maxim este asteptat pe Dealul Runc sa incalece in şa! Avem trasee pentru toata lumea, incepatori, experimentati, profesionisti ... variaza timpul si dificultatea traseului ... Caii sunt docili si ascultatori, frumosi si bine intretinuti.

Nume: Pindelea Daniel & Palamaru Emil

Telefon: 0747 431 796

E-mail: andreymoroshan@yahoo.com