„Comori ale tradiţiilor religioase şi laice valorificate în educaţia copiilor”

La Casa de Cultură „Platon Pardău” din municipiul Vatra Dornei a avut loc sâmbătă manifestarea educaţională cu tema „Comori ale tradiţiilor religioase şi laice valorificate în educaţia copiilor”, organizată de Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Departamentul de Ştiinţe ale Educaţiei - Extensia Vatra Dornei, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Suceava, Consiliul Judeţean Suceava, Primăria Municipiului Vatra Dornei şi Casa de Cultură „Platon Pardău”.

Protagoniştii şi programul manifestării

Aşa cum am aflat de la prof. Carmen-Cristina Diaconu, de la Şcoala Gimnazială Nr. 2 Vatra Dornei, protagoniştii acestei activităţi au fost directorul Extensiei Vatra Dornei a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, lector univ. dr. Horaţiu Catalano, asist. univ. dr. Denisa Manea, prof. Cristina Catalano, sprijiniţi de primarul municipiului Vatra Dornei, Ilie Boncheş, directorul Casei de Cultură, Violeta Codorean, preotul paroh Victor Cîrceie, prof. Emilia Cîrceie, studenţii ai Extensiei Vatra Dornei a UBB, dar şi cadre didactice din zona Vatra Dornei, foşti studenţi ai universităţii clujene.

Manifestarea educaţională a cuprins un concert de colinde susţinut de studenţi, cadre didactice, grupuri de preşcolari şi elevi, o lansare de carte - „Fulgii de argint”, de Gheorghe Vicol, prezentată de Anica Facina - şi o serie de activităţi pe secţiuni: vernisajul expoziţiei de grup - măşti tradiţionale, creaţie şi prezentare prof. Ion Cruceanu, icoane pe sticlă, pictor Rodica Buşcu, icoane pe lemn, prof. Valentina Petrescu, prezentare de proiecte tematice specifice sărbătorilor de iarnă a studenţilor UBB, expoziţie de produse curriculare, obiecte şi decoraţiuni specifice Crăciunului, confecţionate de studenţi, elevi şi preşcolari.

Colinde şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou

În deschiderea manifestării, lectorul univ. dr. Horaţiu Catalano a vorbit despre rolul tradiţiilor religioase şi laice în educaţia copiilor şi le-a mulţumit tuturor celor care s-au implicat în buna desfăşurare a activităţii.

Au luat cuvântul primarul municipiuluiVatra Dornei, Ilie Boncheş, viceprimarul Nicuşor Cojocaru, preotul paroh Victor Cîrceie.

La programul artistic, prezentat de înv. Daniela Ciuhlău, au participat: grupul de colindători ai Fundaţiei Culturale „Dorna Dorului”, instructor Dumitru Candrea, elevi ai Şcolii Gimnaziale Bogdăneşti, jud. Iaşi, îndrumaţi de înv. Georgeta Plăcintă şi Daniela Mitocaru (colinde şi Jocul ursului), ansamblul „Brăduleţul” al Şcolii Gimnaziale Dorna Arini, instructori prof. Paraschiva şi Florin Lateş (obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou), elevii clasei a II-a A Step by Step (SbS) de la Şcoala Gimnazială Nr.2 Vatra Dornei, îndrumaţi de înv. Daniela Ciuhlău şi Mihaela Nimigean (sceneta „Moş Crăciun la judecată”), elevi colindători pregătiţi de prof. Odeta Simion, Daniela Ciuhlău, Mihaela Nimigean, Carmen-Cristina Diaconu, Ana Cheia, Anamaria Bacalu, preșcolari de la GPP „Scufița Roșie” Vatra Dornei, îndrumați de ed. Gabriela Sofron și Domnica Mironov; fraţii Emanuela şi Iustinian Mândrilă, elevi ai Colegiului Național Dragoș-Vodă Câmpulung Moldovenesc.

Lansare de carte, recital de versuri, expoziţiede icoane şi măşti tradiţionale

Cartea de poezii pentru copii „Fulgii de argint”, scrisă de poetul dornean Gheorghe Vicol (ilustrată de pictorul sucevean Konstantyn Ungureanu-Box), editată şi lansată cu prilejul acestei manifestări educaţionale, cuprinde doar poezii dedicate iernii şi sărbătorilor de iarnă.

După prezentarea realizată de poeta Anica Facina, elevii clasei I A SbS de la Şcoala Gimnazială Nr.2 Vatra Dornei, îndrumaţi de prof. Carmen-Cristina Diaconu şi înv. Ana Cheia, au recitat poezii din această carte.

Cei prezenţi au putut admira icoanele pictate pe sticlă ale creatoarei populare Rodica Buşcu, icoanele pe lemn ale prof. Valentina Petrescu, dar şi măştile tradiţionale ale prof. Ion Cruceanu, care a prezentat şi câteva obiceiuri de iarnă specifice Ţării Dornelor, sub genericul „La cumpăna dintre ani”.

Daruri din partea sponsorilor

Toţi copiii implicaţi în program au primit daruri din partea sponsorilor activităţii (SC Coloana Prod Com SRL Vatra Dornei - Grigore Prună; SC Doraspan - Dorin Grohinschi; Aqua Carpatica - Stelian Chiforescu; Holding Apa Bucovina - Abdul Ghani Eyad. Parteneri media au fost Orion TV - prof. Mihai Cioată şi SC Lookart Vatra Dornei - Ema şi Dumitru Chiriluş).

La final, lectorul univ. dr. Horaţiu Catalano a apreciat modul în care s-a desfăşurat manifestarea educaţională de la Vatra Dornei, exprimându-şi dorinţa ca în viitor, aceste activităţi să includă şi un schimb de experienţă între toate extensiile facultăţii.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

S-a deschis „Orăşelul Copiilor” de la Vatra Dornei

În parcul municipal din Vatra Dornei s-a deschis oficial, joi seară, „Orăşelul Copiilor”, în prezenţa a sute de copii şi părinţi.

În apropierea Catedralei „Sfânta Treime”, reamenajarea orăşelului a fost efectuată cu bani din bugetul local, aprobaţi prin HCL.

În deschiderea evenimentului a luat cuvântul primarul municipiului, Ilie Boncheş, care le-a urat celor prezenţi sărbători fericite şi i-a invitat să participe la spectacolele pe care le-au pregătit cei mici. Pe scenă şi-a făcut apariţia şi Moş Crăciun, încărcat cu daruri pentru cei mici. Tot aici a evoluat un grup de copii de la Şcoala Nr. 4, îndrumaţi de prof. Liuţa Jucan, care au prezentat datini şi obiceiuri de iarnă. A urmat „Dansul crăciuniţelor” interpretat de copii îndrumaţi de înv. Viorica Afloarei. În continuare, grupul de colindători „Lumină lină” de la Capela Spitalului Municipal, îndrumat de pr. Cristian Agavriloaei, a cântat „Din cer senin”, „Afară ninge liniştit” şi „Astăzi s-a născut Hristos”. Copiii de la Clubul Copiilor şi Elevilor, acompaniaţi de prof. Marian Proboteanu, au interpretat „Sus la porta Raiului” şi „Domn, domn să-nălţăm”.

Şcoala Nr. 1 a prezentat cântecul „Prima zăpadă”, interpretat de un grup de colindători din clasa a IV-a A (prof. Oana Pintescu) şi poezia „Iarna pe uliţă”, interpretată de Smaranda Gnaciuc. Au urmat elevi ai Şcolii Generale Nr. 2, îndrumaţi de prof. Romeo Uţa, care au cântat melodiile „Decembrie”, „Colindăm, colindăm iarna”, „Cântec de Crăciun”, „Un înger din cer” şi piesa instrumentală „Noapte de vis”. Elevi ai Grupului Şcolar „Vasile Deac” au interpretat cântecele „Colindăm, colindăm iarna!” şi „Trei cocoşi negri cântau”. În finalul spectacolului, pe scenă a urcat un grup de colindători liceeni îndrumaţi de prof. Elena Cheşa şi Alina Talanca, care au încântat publicul cu colindele „Sosit-a paznicu”, „Legănelul lui Iisus” şi „Crenguţa cu flori”. Trupa de dans Reloud a susţinut un scurt spectacol de street dance.

Moş Crăciun i-a recompensat cu daruri pe cei care au cântat şi nu numai pe ei. În final, el şi-a răsturnat sacul şi a împărţit daruri celor mici care au rezistat frigului.

SURSA: CraiNou.ro

Poiana Stampei, deszăpezită … după zeci de ani

Cu patru utilaje pentru îndepărtarea zăpezii, la Poiana Stampei s-a reuşit pentru prima oară în ultimii zeci de ani să se asigure o deszăpezire corespunzătoare a localităţii. Comandamentul de deszăpezire din cadrul Primăriei Poiana Stampei s-a reunit sâmbătă, odată cu prima ninsoare. Pe străzile principale din cele 7 sate s-a intervenit imediat cu utilaje şi material antiderapant, după care s-a acţionat pe drumurile mai puţin circulate şi spre locuinţele izolate.

„Considerăm că suntem cu mult mai bine pregătiţi pentru a interveni cu promptitudine şi eficienţă maximă pentru atenuarea efectelor negative create de zăpadă. Primăria Poiana Stampei a achiziţionat utilaje performante, noi, dotate cu toată tehnologia necesară pentru a menţine drumurile comunale circulabile. Maşina dotată cu lamă pentru deszăpezire şi sărăriţă pentru împrăştiat material antiderapant a fost achiziţionată din fonduri europene. Pentru situaţii deosebite şi pentru intervenţia pe drumurile forestiere avem pregătit autogrederul, un utilaj nou, performant, achiziţionat tot printr-un proiect european” ne-a declarat primarul Viluţ Mezdrea.

Comuna Poiana Stampei este situată într-o zonă de munte cu multe case răsfirate, la care accesul se face mai greu, motiv pentru care autorităţile au montat sisteme pentru deszăpezire pe alte două utilaje. Este vorba de tractorul din dotarea Primăriei şi tractorul Asociaţiei Crescătorilor de Animale „Măgura Mare”, achiziţionat din subvenţia primită prin A.P.I.A. de la UE, pentru suprafaţa de teren pe care localnicii o au în proprietate la Muntele Măgura Mare.

Tot pentru a ajunge pe timp de iarnă în locurile izolate, dar şi pentru diferite lucrări necesare a fi executate în comună în restul anotimpurilor, administraţia locală a scos la licitaţie achiziţia unui buldoexcavator nou care va servi nevoilor cetăţenilor comunei.

„Consider că pentru această iarna suntem «înarmaţi până în dinţi» şi suntem gata să facem faţă cu succes iernii, pentru a lăsa loc frumuseţilor, bucuriilor şi atmosferei sărbătorilor să pătrundă în sufletele noastre. Sărbătorile de iarnă, atât de mult aşteptate atât de cei mari, cât şi de cei mici, sunt cu mult mai frumoase atunci când zăpada transformă mica noastră comunitate într-un ţinut de basm, rupt parcă din poveştile de demult, iar oamenii pot să circule pe drumurile din comună” a spus primarul Viluţ Mezdrea.

SURSA: CraiNou.ro

Povestea Staţiei Feroviare Vatra Dornei - Băi

La începutul anului 1901, mai exact pe 2 februarie, şeful Grupului de Şantiere Construcţii Căii Ferate Austriece, ce construia tronsonul feroviar Capu Satului – Vatra Dornei şi tunelul de la Mestecăniş (Mestecăneşti), ing. Emanuel Alois Ziffer, se îmbolnăveşte de pleurită acută şi se internează în Spitalul districtual din Vatra Dornei. Timp de 45 de zile, cât a durat tratamentul, este vizitat în mod regulat de primarul dornean Vasile Deac.

În una din discuţiile amicale referitoare la mersul lucrărilor de pe şantier, inginerul îi destăinuie că lucrările la acest important edificiu se limitează material şi financiar la gara mare, fiindcă aşa era finanţarea, numai pentru 41 km.

Primarul Deac, ca un bun gospodar, îşi dorea ca trenul să aibă punct terminus stabilimentul băilor, ca în felul acesta să vină în ajutorul celor suferinzi.

Ing. E. A. Ziffer spune că nu are bani pentru suplimentarea cheltuielilor cu organizarea de şantier, cu acoperirea costurilor pentru încă 1 km de linie ferată şi nici aprobare de la forurile superioare. Şi îi sugerează că singura soluţie ar fi o intervenţie scrisă la Compania de Construcţii de Căii Ferate şi Consorţiul Financiar ,,Lovis Ortlieb et. Co.” de la Viena.

Primarul Deac, fiind cunoscut ca un om cu foarte mare influenţă printre deputaţii Dietei – deoarece în anul 1886, în urma unor merite incontestabile de consolidare şi gospodărire a Ţinutului Dornelor fusese decorat, personal, de împărat, cu marele ordin ,,Crucea de Argint cu Coroană pentru Merite” – convoacă în regim de urgenţă o şedinţă de consiliu districtual, la care invită arhitecţi şi pe reprezentanţii Stabilimentului Băilor. Astfel, el pune în discuţie necesitatea prelungirii cu un kilometru a liniei ferate şi a construcţiei unei staţii de cale ferată de tip castel, care să întrunească toate elementele arhitecturale bucovinene, împletite cu stilul baroc austriac. Un edificiu care să rivalizeze cu cel construit pe moşia Burdujenilor din Suceava!

Pe parcursul a şase luni, aveau să fie respinse patru proiecte…

În final, licitaţia a fost câştigată de proiectul marelui arhitect al vremii Paul T. Brang. Înarmat cu toate documentele, primarul se deplasează la Viena, însoţit de medicul-şef al băilor, dr. Lobel Arthur. Împăratul rămâne impresionat de calitatea acestui proiect şi, pe baza documentelor pe care le avea de la Marele Stat Major al Armatei Imperiale privind situaţia militară din Galiţia şi având proaspete în memorie imaginile din vizita făcută în ţinutul dornelor, cu ocazia inaugurării tunelului de cale ferată Maestecăneşti, aprobă pe loc aceste solicitări şi, în plus, construcţia tronsonului de cale ferată Vatra Dornei – Dornişoara, considerat la vremea respectivă un important obiectiv strategic.

În încheierea audienţei, împăratul îl felicită pe primar şi îi promite solemn că va vizita noua gară. Dar nici împăratul, din cauza conjucturilor militare, şi nici primarul, care decedează subit, nu au reuşit să admire această operă arhitecturală.

Gara Vatra Dornei-Scaldă, cum se numea atunci, a fost inaugurată la 31 august 1910.

SURSA: CraiNou.ro

Dramaturgul Ion Luca, omagiat la Vatra Dornei

La 7 decembrie s-au împlinit 118 ani de la naşterea celui care avea să devină „un caz” în literatura română (după Radu Stanca, 1945), dramaturgul Ion Luca. S-a născut la Roman, judeţul Bacău, în 1894, dar împrejurările vieţii l-au adus la Vatra Dornei unde a trăit ultimii 25 de ani din viaţă şi unde, după propria mărturisire, a compus cele mai multe dintre lucrările sale dramatice.

Considerat de specialiştii care s-au ocupat de creaţia sa – în primul rând, istoricul literar Nicolae Cârlan – ca fiind unul dintre marii noştri dramaturgi, Ion Luca este încă puţin cunoscut. Autorii de istorii ale literaturii nu i-au acordat locul cuvenit, iar teatrele l-au jucat destul de puţin. Dornenii, care şi-l revendică „nu fără mândrie şi orgolii ca exponent al spiritualităţii locului” (N. Cârlan) au reuşit, după o lungă aşteptare, să-şi salveze conştiinţa înălţându-i două busturi, unul amplasat în faţa liceului care-i poartă numele şi unul în parcul staţiunii balneare.

Pe 6 decembrie, în faţa Liceului Teoretic „Ion Luca”, s-a dezvelit bustul realizat şi donat de sculptorul dornean Gheorghe Jijian. Manifestarea, moderată de directoare adjunctă a liceului, prof. Jenica Romanică, a debutat cu o slujbă de pomenire oficiată de pr. Constantin Vârlan şi a fost onorată de prezenţa primarului municipiului, Ilie Boncheş, care a rostit o alocuţiune. Participanţii – elevi, profesori şi oameni de cultură – au urmărit un film realizat în 1992, când s-a fixat o placă de marmură pe casa în care a locuit Ion Luca, prilej cu care la Vatra Dornei s-a aflat şi Î.P.S. Bartolomeu Anania (scriitorul Valeriu Anania), un mare prieten al dramaturgului.

Cei care l-au cunoscut – prof. Aspazia Lungulescu, prof. Taţiana Vlad Guga, scriitorul Gheorghe Patza, prof. Paraschiva Abutnăriţei, sculptorul Gheorghe Jijian – au evocat momente ale întâlnirii cu marele dramaturg, povestiri din care s-a conturat un portret al omului şi scriitorului Ion Luca.

În ziua următoare, pe 7 decembrie, slujba de pomenire a fost oficiată în Catedrala „Sfânta Treime” de un sobor de preoţi, în frunte cu pr. paroh prof. dr. Mihai Valică.

Primarul municipiului, Ilie Boncheş, a menţionat că, deşi târziu, comunitatea dorneană a demonstrat că ştie să-şi cinstească valorile şi că dramaturgul Ion Luca merită pe deplin această recunoaştere.

Prof. Paraschiva Abutnăriţei a evocat întâlnirea cu dramaturgul şi a motivat iniţierea hotărârii Consiliului Local prin care s-a stabilit ridicarea bustului din parcul municipal ca pe o datorie de conştiinţă. În continuare, dna Abutnăriţei l-a prezentat pe sculptorul Marcel Mănăstireanu, un artist cunoscut care a realizat peste 100 de lucrări de sculptură reprezentând mari personalităţi ale culturii şi istoriei noastre, amplasate în ţară dar şi în Cernăuţi sau Odesa, R. Moldova, Italia, Germania, Olanda. Marcel Mănăstireanu este, de asemenea, autor a peste 400 de desene şi peste 200 de lucrări de grafică. Prezent la Vatra Dornei, sculptorul a mulţumit administraţiei locale pentru prilejul de a se apropia de dramaturg prin această lucrare.

Manifestarea s-a bucurat şi de prezenţa istoricul literar Nicolae Cârlan, care s-a preocupat de readucerea în opinia publică a personalităţii şi operei lui Ion Luca, prin nenumărate articole şi studii şi prin publicarea unor piese de teatru. Nicolae Cârlan consideră că Ion Luca a fost ostracizat, că este necesar ca o editură să-şi asume realizarea unei ediţii critice a operei acestuia, ca teatrele să-i joace piesele, multe dintre ele de excepţie, realizându-se astfel o recuperare în beneficiul literaturii române. În opinia sa, Ion Luca se situează printre primii dramaturgi din literatura noastră, excelând în dramă, mai ales pe teme istorice şi religioase, opinie împărtăşită şi de pr. paroh Mihai Valică. Personalitatea dramaturgului a fost evocată şi de scriitorul Gheorghe Patza, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, şi de poeta Taţiana Vlad Guga, care i-a dedicat un poem.

Manifestările de la Vatra Dornei au demonstrat că o comunitate trebuie şi poate să-şi cinstească valorile.

SURSA: CraiNou.ro