Satele din zona Dornelor vor face reclamă tradiţiilor româneşti

Şaru Dornei, Ciocăneşti, Coşna, Vama şi Fălticeni sunt localităţile sucevene unde se desfăşoară de mai mulţi ani festivaluri de promovare a tradiţiilor populare şi a gastronomiei, motiv pentru care au fost incluse, împreună cu festivalul interjudeţean „Hora de la Prislop”, într-un calendar al Ministerului Turismului şi a două asociaţii de profil din ţară, scrie Obiectiv de Suceava.

Cinci localităţi sucevene, din care patru din mediul rural, au fost incluse într-un calendar de promovare a unor evenimente tradiţionale. Evenimentele de numele cărora sunt legate peste 40 de localităţi din ţară au loc din mai până în decembrie, inclusiv, în localităţile sucevene incluse în calendarul respectiv vor avea loc evenimente tradiţionale în lunile iulie, august şi septembrie.

Ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Cristian Petrescu, secretarul-general al Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural din România (ANTREC), Florentina Dospinescu, şi vicepreşedintele Asociaţiei „Cele mai frumoase sate din România”, Gheorghe Socaciu, au semnat sâmbătă, 5 mai, la Bucureşti, un protocol de colaborare pentru promovarea ţării noastre ca destinaţie turistică şi au lansat „Calendarul evenimentelor tradiţionale din România”. Protocolul prevede posibilitatea promovării brandului turistic naţional al României în cadrul evenimentelor pe care cele două asociaţii le vor organiza în cursul acestui an, dar şi posibilitatea ca Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) să se implice în organizarea unora dintre acestea.

MDRT va putea participa la festivalurile, târgurile şi celelalte activităţi cu standuri de promovare şi le va putea distribui participanţilor materiale de promovare şi promoţionale – broşuri, şepci, insigne, tricouri etc. cu însemnele brandului turistic naţional. De asemenea, MDRT doreşte să se implice în organizarea în toamnă, în România, a Congresului Eurogites pentru Turism Rural, eveniment al Federaţiei Europene de Turism Rural „Eurogites”, a cărei membru este şi ANTREC România.

Calendarul evenimentelor tradiţionale din România pe care cele două asociaţii le vor organiza până la sfârşitul anului numără, în prezent, 45 de festivaluri, târguri, nedei şi alte activităţi. Localităţile sucevene incluse în „Calendarul evenimentelor tradiţionale din România” sunt Şaru Dornei, Ciocăneşti, Coşna, Vama, Fălticeni, la care se mai adaugă un festival care are loc în zona pasului Prislop, la limita dintre judeţele Suceava, Maramureş şi Bistriţa–Năsăud. Astfel, în cursul lunii iulie, la Şaru Dornei, ar urma să aibă loc cea de-a şasea ediţie a Festivalului Bujorul de Munte, eveniment organizat de Primăria, Căminul Cultural şi Biblioteca din comuna Şaru Dornei împreună cu Administraţia Parcului Naţional Călimani şi cu Centrul Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale din judeţul Suceava. Festivalul Bujorul de Munte promovează o tradiţie mai veche a comunităţilor din zonă, valorile naturale, culturale şi tradiţionale din zonă. Numele festivalului este legat chiar de planta care creşte la altitudini ridicate, în zona Masivului Călimani, fiind o atracţie naturală deosebită.

În luna august, comuna Ciocăneşti este prinsă în calendarul evenimentelor tradiţionale din România, fiind a zecea ediţie a Festivalului Păstrăvului. Potrivit MDRT, acest festival ar urma să aibă loc în intervalul 14 – 15 august, fiind un târg gastronomic pe bază de păstrăv, concurs de pescuit păstrăv, lansare de puiet de păstrăv pe râul Bistriţa, parada călăreţilor, coborâtul cu plute pe Bistriţa şi cel al plăieşilor cu făclii. Tot în luna august ar urma să aibă loc cea de 44-a ediţie a Horei de la Prislop, eveniment interjudeţean de o mare complexitate, ce este organizat la limita judeţelor Suceava, Maramureş şi Bistriţa – Năsăud, foarte aproape de comuna suceveană Cârlibaba. Festivalul se doreşte o perpetuare a datinii, portului şi, mai ales, cântecului popular.

In toamna acestui an, în luna septembrie cel mai probabil, va avea loc Festivalul Fructelor de Pădure. Este un eveniment organizat de Consiliul Local al comunei Coşna, dar care este reprezentativ pentru întreaga zonă a Dornelor şi la care sunt aşteptaţi să participe foarte mulţi turişti. Este, de fapt, o sărbătoare a toamnei, degustări de preparate culinare pe bază de fructe de pădure şi, totodată, un târg de produse cosmetice naturale din fructe de pădure. De asemenea, vor fi organizate concursuri şi spectacole cu muzică şi dans. Tot în această toamnă, cel mai probabil în luna septembrie, în comuna Vama, ediţia a patra a Festivalului Hribului, acesta fiind de asemena, un eveniment gastronomic şi de tradiţii specifice locurilor.

La Fălticeni, probabil în luna octombrie, va avea loc ediţia a noua a Festivalului Mărului. Aceasta va găzdui o expoziţie cu vânzare de fructe, utilaje agricole, produse din carne şi preparate din carne, produse lactate, produse de panificaţie, produse de cofetărie şi patiserie.


„Avem acum un calendar al evenimentelor tradiţionale din România, care le va permite, pe de o parte, oamenilor din industria turismului rural să-şi organizeze eficient şi coerent strategiile de promovare şi, pe de altă parte, le va permite turiştilor să-şi programeze concediile şi excursiile în funcţie de festivalurile la care doresc să participe. Împreună putem face ca satul românesc autentic şi tradiţiile noastre populare săaibătot mai mare căutare în rândul turiştilor străini şi români”, a declarat ministrul Cristian Petrescu.



SURSA: Recolta.eu

Dorna Vatra Dornei este prima promovată

CSM Dorna Vatra Dornei poate desface sampania. Echipa condusa de Mihaita Szekely a devenit prima echipa care si-a asigurat si din punct de vedere matematic promovarea, dupa ce s-a impus pe teren propriu, cu scorul de 11-0, in fata celor de la Calimani Saru Dornei, intr-un meci contand pentru etapa a 18-a din cadrul seriei montane a Ligii a 5-a.

Intr-un alt joc al rundei de duminica, Fc Pojorata a castigat la limita, scor 1-0, in fata celor de la Larix Dornisoara si se mentine la 11 puncte in spatele liderului, cu trei partide ramase de disputat pana la finalul sezonului. Locul 3 e ocupat de Victoria Vatra Moldovitei.

Rezultatele etapei a 18-a:

Vânatorul Dorna Candrenilor – Victoria Vatra Moldovitei 1-0
Dorna Vatra Dornei – Calimani Saru Dornei 11-0
Fc Pojorâta – Larix Dornisoara 1-0
Bistrita Brosteni – Turbo Forest Poiana Stampei 3-0
Forestierul Frumosu – Calimanelul Panaci 3-0
Bradul Vama a stat in aceasta runda.


FRF-AJF.ro
Clasament - Liga a V-a, Seria a III-a SV
#Nume echipaP
1CSM Dorna Vatra Dornei46p
2AS FC Pojorita35p
3AS Victoria Vatra Moldovitei28p
4AS Vanatorul Dorna Candrenilor27p
5AS Forestierul Frumosu27p
6AS Bistrita Brosteni22p
7AS Larix Dornisoara20p
8AS Calimanelul Panaci18p
9AS Turbo-Forest Poiana Stampei13p
10CS Bradul Vama13p
11AS Calimani Saru Dornei10p
Clasament detaliat




DN 17, număr dublu de accidente faţă de celelalte drumuri naţionale din judeţ

Ultimele statistici ale Poliţiei Rutiere privind accidentele grave produse în judeţul Suceava arată că cele mai multe evenimente rutiere cu morţi sau răniţi grav se produc pe DN 17, şoseaua dinspre Suceava spre Ardeal. Mai mult, în primul trimestru al acestui an, pe DN 17 s-a produs un număr dublu de accidente faţă de DN 2, al doilea drum naţional important care străbate judeţul.

Conform analizei, în trei luni, pe DN 17 (care în judeţul Suceava începe de la ieşirea din municipiul reşedinţă de judeţ şi, trecând prin Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei, continuă până la limita cu Bistriţa-Năsăud) s-au produs opt accidente rutiere grave, soldate cu trei morţi şi 11 răniţi grav. Pe poziţia a doua se situează DN 2 (de la limita cu judeţul cu Iaşi şi până la Siret) unde, în aceeaşi perioadă, au avut loc patru accidente rutiere grave, soldate cu un singur mort şi cinci răniţi grav. În acest nedorit top se mai află şi DN 2E, şoseaua care leagă Gura Humorului de Fălticeni, unde s-au înregistrat cinci accidente, soldate cu răniţi grav (cinci), fără persoane decedate.

Poliţiştii rutieri subliniază că în ultimii doi ani, după reabilitarea DN 17, şoseaua a devenit treptat cea mai periculoasă din judeţ, asta în condiţiile în care DN 2 este cel mai întins drum şi anterior aici se produceau de departe cele mai multe accidente grave.

Cauzele accidentelor de pe DN 17

Numărul mare de accidente pleacă de la mai mulţi factori. Fiind un drum din zona de munte, DN 17 are mai multe porţiuni cu succesiuni de curbe periculoase, mai ales în zona Dorna Candreni - Poiana Stampei, aici producându-se adesea accidente destul de grave.

Cele mai multe accidente se petrec însă din cauza vitezei. Calitatea relativ bună a şoselei de pe cele mai multe porţiuni şi faptul că aceasta este largă, îmbiind şoferii la viteză, înseamnă adesea o capcană pentru conducătorii auto.


În încercarea de a limita pe cât posibil accidentele, poliţiştii acţionează zilnic cu radare pe DN 17, în mai multe zone, de asemenea punându-se un accent deosebit şi pe înregistrarea video şi sancţionarea şoferilor care depăşesc pe linie continuă. O problemă deosebită în ultima perioadă este însă şi cu pietonii, cei care cad victime în accidente grave pe drumuri naţionale, după ce traversează strada neglijent, fără a se asigura.




Stoc zero de vaccin antirabic la spitalul din Vatra Dornei. Nici celelalte spitale din judet nu stau mai bine

Spitalul Vatra Dornei a rămas fără vaccin antirabic, în timp ce Spitalele Suceava şi Câmpulung Moldovenesc mai au zece şi respectiv patru fiole de ser. Situaţia este alarmantă în condiţiile în care statisticile arată că zeci de persoane din aceste zone sunt muşcate de câini în fiecare săptămână, iar după cum se ştie orice muşcătură devine fatală în lipsa administrării serului dacă animalul era turbat.

O schemă completă de tratament constă în inocularea a cinci fiole de ser, ceea ce înseamnă doar doi pacienţi care mai pot fi trataţi la Spitalul Suceava până săptămâna viitoare, când, cel puţin la nivel declarativ, unitatea ar urma să-şi refacă stocurile.

Rămâne însă în aer problema pacienţilor care au început deja tratamentul, iar acum nu mai au cu ce să-l continue, şi a celor care reprezintă cazuri noi şi care sunt lipsiţi din start de şansa de a fi trataţi şi salvaţi. În judeţ, singurele spitale care mai au stocuri de vaccin antirabic sunt Fălticeni – 45 de fiole şi Rădăuţi – 58 de fiole, însă şi aceste cantităţi sunt insuficiente, având în vedere numărul mare de solicitări.





Fetiţa adusă la spital cu 15 căpuşe pe corp face tratament preventiv pentru boala Lyme

Fetiţa de 6 ani din Vatra Dornei muşcată marţi de nu mai puţin de 15 căpuşe care i-au rămas fixate pe piele a început un tratament preventiv pentru boala Lyme. Aşa au informat ieri responsabili din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava, care au arătat că minora face o cură de antibiotice, recomandată în astfel de cazuri. Pe data de 23 mai, minora va face şi testul specific pentru determinarea bolii Lyme.

Minora muşcată de 15 căpuşe a fost adusă marţi la spitalul din Vatra Dornei. Aici, ea a fost supusă unor intervenţii de mică chirurgie, în urma căreia medicii i-au extras căpuşe din zona jugularei, a toracelui, a picioarelor şi din apropierea organelor genitale, acesta fiind cel mai grav caz de până acum. Responsabili din cadrul DSP au informat ieri că fetiţa locuieşte într-o casă de la marginea pădurii, iar în cursul zilei de marţi s-a jucat în grădină cu cei doi câini din gospodărie.

Medicii: numărul persoanelor muşcate de căpuşe şi al celor diagnosticate cu boală Lyme va creşte

Boala Lyme este o boală infecţioasă produsă de bacteria Borrelia Burgdorferi, care este transmisă la om prin muşcătura de căpuşă. Din cauza faptului că afectează întreg organismul şi prezintă o gamă vastă de simptome, boala Lyme a fost supranumită „boala cu 1.000 de feţe”. Tocmai această particularitate o face şi foarte greu de depistat, motiv pentru care în multe cazuri tratamentul este unul de lungă durată, uneori chiar şi de câţiva ani.


În 2012, în judeţ au fost confirmate două cazuri de boală Lyme transmisă de căpuşe. De la încălzirea vremii, tot mai multe persoane ajung la spital după ce au fost muşcate de aceste insecte parazite care se hrănesc cu sânge. Medicii se aşteaptă ca numărul pacienţilor cu muşcături de căpuşe şi a celor diagnosticaţi cu boală Lyme să crească în perioada următoare.




VatraDorneiLive.ro © Toate Drepturile Rezervate
We Vatra Dornei