Cupa Dornelor la Şah - Vatra Dornei

Casa de Cultură din Vatra Dornei a găzduit zilele trecute Cupa Dornelor la şah. La această competiţie au participat 85 de copii şi elevi, băieţi şi fete, împărţiţi, în concurs, pe grupe de vârstă, participare numeroasă fiind înregistrată şi din comunele din Bazinul Dornelor, nu doar din municipiul-staţiune.

După partide aprig disputate primele locuri la fete au fost obţinute de către Maria Druiu (Vatra Dornei) - categoria sub 8 ani, Denisa Slatariu (Panaci) - categoria 8 – 10 ani, Geanina Chiperi (Poiana Stampei) categoria 10 - 12 ani, Alina Arvinte (Coşna) - categoria 12- 14 ani, Cristina Negrea (Panaci) -categoria 14 – 16 ani, Roxana Chiforescu (Dorna Candrenilor) - categoria peste 16 ani.

La baieţi, cei mai buni au fost Mircea Goguţă (Vatra Dornei) - categoria sub 8 ani, Luca Hriţcu (Vatra Dornei) - categoria 8- 10 ani, Ciprian Ghiula (Iacobeni) - categoria 10 – 12 ani, Vlad Sava (Vatra Dornei) - categoria 12 – 14 ani, Marius Rusu (Dorna Candrenilor) - categoria 14 – 16 ani şi Nicolae Pindelea (Dorna Candrenilor) - categoria peste 16 ani.

S-a întocmit un clasament „pe localităţi”, Vatra Dornei fiind urmată de către Dorna Candrenilor şi Panaci, în timp ce cea mai bună şcoală a fost desemnată Grupul Şcolar Agricol din Dorna Candrenilor, urmată de Şcoala cu clasele I-VIII din Panaci şi Şcoala cu clasele I-VIII nr.1 din Vatra Dornei.

Premiile constând din jocuri de şah au fost asigurate de către Primăria Municipiului Vatra Dornei, iar cupele, diplomele şi tricourile de sport de către Direcţia pentru Sport a Judeţului Suceava. Concursul a fost organizat de Clubul Copiilor şi Elevilor, alături de Casa de Cultura „Platon Pardău” şi Primăria Vatra Dornei. Premierea a fost făcută de către reprezentanţii Clubului Copiilor din Vatra Dornei, precum şi de către arbitrii concursului, atestaţi de către Federaţia Română de Şah: Ec Stelian Hasna, plt.adj. Gheorghe Iacob Gheorghe şi prof. Florin Puşcaşu.

SURSA: MonitorulSV.ro

Cazinoul din Vatra Dornei in paragina - Reportaj TVR - VIDEO

Ceea ce ar fi trebuit să fie perla staţiunii Vatra Dornei a ajuns astăzi doar o ruină.

Un edificiu monument istoric este acum un şantier abandonat. Ruina, situată fix în centrul oraşului, a avut ghinionul să fie prinsă de Revoluţia din 1989 în plin proces de renovare. De atunci, nimeni nu a mai mişcat un deget pentru finalizarea lucrărilor.

Un reportaj de Nicoleta şi Gheorghe Cherecheşiu.

Biserica ii tine lumanarea cazinoului Vatra Dornei

„Aceasta cladire va ramane multi ani si pana in veci asa cum este. Si cred ca solutia va fi finala, daca nu se va interveni, daramarea ei fara discutie!” – asa zice preotul Mihai Valică, reprezentantul Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor, despre Cazinoul din Vatra Dornei, intrat in 2004 in proprietatea bisericii si lasat de atunci sa se degradeze. Motivul: biserica santajeaza astfel statul sa-i retrocedeze toate padurile si proprietatile confiscate.

  

Celebru in secolul 19 – cand era vizitat de imparatul Franz Iosef sau de arhiducele Ferdinand – construit dupa modelul din Baden Baden - Germania, Cazinoul din Vatra Dornei isi traieste ultimele zile, vegheat de Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, care in loc sa-l ingrijeasca ii tine lumanarea. Biserica a primit cladirea monument in 2004 si refuza s-o reabiliteze pana cand statul nu-i va retroceda TOATE proprietatile pe care i le-au confiscat comunistii. Un santaj popesc demn de Biserica Ortodoxa Romana, subliniat in repotajul difuzat de TVR.

SURSE: TVR.ro  

 Dollo.ro

Boc a inaugurat în Pasul Tihuţa finalizarea modernizării E 576, Suceava - Cluj Napoca

Premierul Emil Boc, ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, şi preşedinţii Consiliilor judeţene Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Suceava au inaugurat, sâmbătă, în Pasul Tihuţa, la limita dintre judeţele Suceava şi Bistriţa Năsăud, finalizarea lucrărilor de modernizare a e 576 Suceava-Cluj Napoca.

Boc a inaugurat în Pasul Tihuţa finalizarea modernizării E 576, Suceava - Cluj Napoca. Cu aceeaşi ocazie, a fost lansat şi un proiect comun al judeţelor Suceava, Bistriţa-Năsăud şi Cluj de punere în valoare a potenţialului economic şi turistic din zonele riverane ale DN 17, ce a fost supranumită "Şoseaua Nordului".

Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a declarat că este bucuroasă că modernizarea acestui drum a fost finalizată, dar că în calitate de ministru nu poate fi mândră pentru că proiectul a durat zece ani.

Ea a arătat că modernizarea drumului european E 576, Suceava-Cluj Napoca, realizat printr-un proiect de finanţare al BEI, a costat 385 de milioane de euro, fiind modernizaţi 315 kilometri de drum naţional.

Preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a arătat, la rândul său, că acest drum este "coloana vertebrală" a nordului ţării, ce face legătura între Bucovina şi Ardeal şi străbate 37 de unităţi administrativ-teritoriale. El a subliniat că acest drum este cel mai spectaculos şi a exemplificat numai cu priveliştea din Pasul Tihuţei, de unde se văd Munţii Suhard, Munţii Rodnei şi Munţii Călimani.

Flutur a prezentat premierului proiectul de colaborare convenit de preşedinţii Consiliilor judeţene din Suceava, Cluj şi Bistriţa-Năsăud, pentru punerea în valoare a potenţialului turistic şi economic al zonei adiacente acestui drum modernizat.

El a arătat că cele trei judeţe au elemente comune şi pot prezenta pachete turistice complementare astfel încât turiştii să viziteze obiective din cele trei zone.

"Am venit azi să inaugurăm acest drum, dar noi am decis să facem şi următorul pas, să stabilim cum putem pune în valoare această investiţie", a spus Flutur.

El a anunţat că anul viitor acest drum va face parte din proiectul Pelerin în Bucovina, pe traseul Viena-Suceava, finanţat printr-un program european, şi că prin modernizarea acestei căi de transport din Suceava poate deveni un punct important pentru relaţiile cu Ucraina şi Republica Moldova.

La rândul său, premierul Emil Boc a spus că este de apreciat colaborarea anunţată de cele trei Consilii judeţene şi consideră că acesta poate fi un model pentru promovarea interesului comun.

"Este un model ce poate fi urmat în ţară", a spus Boc.

El a mai declarat că în această toamnă Guvernul lansează programul 10.000 de kilometri de drumuri judeţene şi locale în valoare de un miliard de euro.

Boc a explicat că acest program este multianual, finanţat de la bugetul de stat cu credit furnizor prin care se va face conectarea drumurilor judeţene şi locale la drumurile naţionale sau la autostrăzi.

SURSA: Mediafax.ro

Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, vine la inaugurarea lucrărilor de pe DN 17

Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, este invitată să participe la sfârşitul acestei săptămâni la inaugurarea lucrărilor de modernizare a Drumului Naţional 17. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a spus că în cursul zilei de sâmbătă va avea loc o întâlnire în Pasul Tihuţa, la limita judeţelor Suceava şi Bistriţa-Năsăud, la care vor participa şefii de administraţii din cele două judeţe şi din Cluj, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor locale.

„Sâmbătă, în pasul Tihuţa, la limita dintre judeţul Suceava şi Bistriţa-Năsăud vom avea o întâlnire prilejuită de finalizarea DN 17. Deşi mai sunt o serie de observaţii în procesul verbal de recepţie, finalizăm DN 17 după aproape zece ani de când s-a gândit cineva la acest drum”, a spus Flutur.

El a adăugat că pe lângă preşedinţii de Consilii Judeţene din Suceava, Bistriţa-Năsăud şi Cluj, la întâlnirea din Pasul Tihuţa vor fi prezenţi şi primarii localităţilor din cele trei judeţe prin care trece DN 17. Gheorghe Flutur a spus că în cadrul întâlnirii vor fi dezbătute mai multe teme, printre care strategia de deszăpezire şi stabilirea unui sistem de comunicare între autorităţile din localităţile de pe DN 17. „Întâlnirea se va numi . Şi pe lângă cele două teme de discuţie, primarii vor prezenta potenţialul turistic al fiecărei localităţi de pe DN 17. Drum pe care anul viitor vom demara proiectul . Va fi un drum al pelerinilor şi din acest motiv vrem să discutăm cu toţii primarii pentru a şti exact care este potenţialul fiecărei localităţi”, a mai declarat Flutur.

SURSA: MonitorulSV.ro

Asociaţia Proprietarilor din Neagra Şarului a schimbat faţa localităţii

Între reuşitele la care a lucrat RECL din comuna suceveană Şarul Dornei se află şi înfiinţarea Asociaţiei de Proprietari Neagra Şarului, care se ocupă de administrarea cvartalului de şase blocuri construite în anii 60. Asociaţia din satul Neagra Şarului este printre foarte puţinele, dacă nu chiar unica asociaţie de proprietari din ţară care funcţionează într-o localitate din mediul rural.

Înfiinţarea asociaţiei a înlesnit Primăriei Şaru Dornei posibilitatea de a obţine de la Ministerul Dezvoltării Regionale alocarea a o parte din fondurile necesare pentru realizarea Proiectul „Reabilitare termică a blocurilor de locuinţe din satul Neagra Şarului”.

Realizarea acestui proiect a îmbunătăţit confortul celor câteva sute de familii, dar în acelaşi timp a schimbat peisajul urbanistic al cvartalului de blocuri. „Zona noastră este o zonă frumoasă, cu peisaj deosebit iar acum, prin reabilitarea blocurilor s-a făcut şi mai frumoasă”, ne-a declarat Ana Mihaela Aaniţei, administratorul IT la Şaru Dornei.

SURSA: eComunitate.ro