17 septembrie 2010

Vârful Ouşorul – punct de atracţie pentru turişti

Forma aparte, inconfundabilă a Vârfului Ouşorul (1639 m) îi determină pe tot mai mulţi turişti să urce pe acest munte. Sunt mai multe locuri de unde se poate pleca, din Dorna Candrenilor, Floreni sau Coşna, iar pentru cei experimentaţi în ascensiuni montane şi din Iacobeni.

Din Dorna Candrenilor, prin Izvorul Alb sau pârâul Hăşuleţ, se poate urca pe Ouşorul, munte solitar ce pare un uriaş pierdut în nori, cu baza împădurită şi cu partea terminală acoperită de păşuni. Prin poziţia sa, acest munte domină întreaga depresiune a Dornelor, fiind zărit de la Şarul Dornei şi Panaci, de la Tihuţa, Poiana Stampei şi Dornişoara sau de la Poiana Negri, Iacobeni şi Mestecăniş sau de pe Munţii Călimani.

Ouşorul – vârful care indică vremea


Pentru oamenii din localităţile situate la poalele lui, creasta reprezintă o sursă de informaţie despre cum va fi vremea. Realitate verificată. În momentul în care în judeţ erau anunţate avertizări de cod galben sau portocaliu de ploi sau vijelii, 2-3 oameni mai în vârstă, care tocmai adunau fânul cosit, au spus că ei cred că vremea se va schimba, după semnalele de pe Ouşor, că va ploua cu siguranţă, deşi afară era senin şi că vântul va sufla mai tare ca de obicei. Atunci am întrebat dacă i-a informat cineva, iar ei au spus că se uită la Ouşor şi, după cum este vârful – limpede sau nu –, îşi dau seama de vreme. Ouşorul, fiind un munte vulcanic, locul în care a fost craterul încă se mai cunoaşte şi practic desparte creasta în două. Aici privesc localnicii, între culmi la nivelul norilor dintre creste şi îşi dau seama dacă vine ploaia sau nu.

„Atunci când vârful este acoperit de nori negri, furtuna pe munte este iminentă şi recomandăm turiştilor să nu se aventureze, pentru că nu au unde se adăposti. Este cel mai sigur barometru, verificat de noi de-a lungul sutelor de ani”, ne-a spus un bătrân aflat cu animalele la păscut chiar la poalele muntelui. Tot de la acesta am aflat că trebuie asigurat necesarul de apă de la un izvor situat la baza muntelui pentru că pe creastă nu mai există alte surse de apă.

Drumul spre crucea din vârful Ouşorului

Deşi urcuşul ar trebui să dureze aproximativ patru ore, pentru marea majoritate a turiştilor acesta durează mai mult. Motivul întârzierii este acela că Ouşorul este plin în această perioadă de fragi şi zmeură. Şi la coborâre se întârzie, de data aceasta turiştii fiind atraşi de bureţi, în special gălbiori şi creasta cocoşului. Chiar dacă ne abatem lateral din traseu nu există pericol de rătăcire deoarece porţiunea împădurită pe care trebuie să o urcăm nu este prea întinsă, iar o parte din trasee coincide cu drumurile care duc la stânile din munţi, drumuri pe care de două ori pe zi circulă o maşină 4x4 (tancul rusesc, cum îi spun localnicii, fiind un autovehicul de construcţie sovietică destul de puternic pentru a urca pe munte) care colectează laptele.

După ce se iese din pădure, poteca înconjoară pe lângă gard perimetrul de protecţie a izvoarelor cu apă plată de la fabrica de apă minerală, iar peisajul este de vis.

Aparent este un munte domol, dar abia când începi să-l escaladezi, îţi dai seama cât de greu este să urci pe Ouşorul. Un perete drept de stâncă, înalt de câţiva metri, la baza căruia porneşte un coborâş abrupt îţi atrage atenţia. Este locul de unde se pleacă în zbor cu parapanta. Câţiva tineri curajoşi au ajuns până aici cu o maşină de teren şi cu toate cele necesare unui zbor, dar ploaia şi vântul puternic care s-au pornit „ca din senin” i-au determinat să renunţe la temerarul zbor. De la ei am aflat că „nu există senzaţie mai intensă decât cea de a zbura cu parapanta două – trei ore peste văile munţilor. Vârful Ouşorul oferă o diferenţă de peste 800 de metri între locul de plecare şi locul de aterizare, iar curenţii sunt ascendenţi, ceea ce te ţine foarte mult în aer”, ne-a spus unul din iubitorii acestui zbor.

După peretele stâncos drumul se abate pe un traseu clasic de urcuş. Se urcă printr-o porţiune parcă săpată de o avalanşă spre golul alpin. Peisajul este superb, iar clădirile din Iacobeni parcă sunt un joc de Lego.

Vârful Ouşorul este marcat de o cruce metalică. Aici nu găseşti decât ierburi mici şi câteva plante alpine, iar curenţii de aer sunt foarte puternici. Spectacolul oferit de na-tură de pe acest vârf este unul rar întâlnit. O ploaie puternică venită dinspre Tihuţa – Poiana Stampei, a ocolit muntele şi s-a lăsat spre Vatra Dornei. De aici, în câteva minute norii s-au îndreptat spre Iacobeni, localitate de unde a ieşit după ploaie şi un curcubeu. Cât norii şi-au descărcat apele pe localităţile din jurul acestui munte deasupra a fost senin şi un soare puternic. Ce poate fi mai frumos decât să fii deasupra norilor! Din vârful Ouşorul poteca ne poartă spre Suhard – Vf. Omul (1932 m) – Rodna.

La coborâre, dacă bucatele ţi s-au terminat, poţi face un popas la una din numeroasele stâni care îţi oferă la preţuri modice (5-10 lei) caş, urdă, brânză cu smântână şi mămăliguţă, iar în loc de apă – lapte dulce.

SURSA: CraiNou.ro
Distribuie și altora acest articol, iar mai jos poți lăsa un comentariu !

0 Comentarii: