Bărbatul prins de poliţişti la Timişoara pentru că le-a înjunghiat pe cele trei femei, este din Vatra Dornei

Tânărul reţinut la Timişoara după ce a înjunghiat trei femei a fost arestat, miercuri, pentru 29 de zile, prin decizia magistraţilor de la Tribunalul Timiş. Bărbatul este cercetat pentru tentativă de omor calificat.

Aurel Mândrila, în vârstă de 33 de ani, din Vatra Dornei, cu domiciliul actual în satul Lucşa de Jos, judeţul Mehedinţi, a fost prins de poliţiştii locali din Timişoara marţi seara, după ce a înjunghiat o femeie. La scurt timp, el a fost prins şi dus la secţie. Pe drum, el le-a spus poliţiştilor care l-au capturat că este autorul celor trei înjughieri care au avut loc, marţi, în oraş. Poliţiştii locali au găsit asupra tânărului o pereche de mănuşi de cauciuc şi un cuţit.

El le-a declarat poliţiştilor că a săvârşit agresiunile pentru că a avut o decepţie în dragoste, iar de atunci nu mai suportă femeile. Bărbatul va fi supus şi unei expertize psihiatrice.

Tânărul fusese recunoscut de prima victimă, o tânără de 23 de ani, înjunghiată marţi dimineaţă. Ea a declarat poliţiştilor că este prietenul unei amice de-ale ei şi că acesta a amenţitat-o să-i lase prietena în pace.

Un al doilea atac s-a petrecut în jurul orei prânzului, victima fiind o femeie de 45 de ani, care a fost înjunghiată în apropierea locuinţei în timp ce revenea de la locul de muncă.

Cea de-a treia femeie a fost înjunghiată în jurul orei 18:00, iar strigătele ei de ajutor au fost auzite de o patrulă ce poliţişti comunitari care au reuşit să-l prindă pe agresor.

Aurel Mândrilă a avut o condamnare pentru tentativă de omor în Botoşani, în anul 2001, fiind eliberat în decembrie anul trecut.

SURSA: Realitatea.net

Subvenţie de 250 de euro pe cap de animal pentru crescătorii de vaci de la munte

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Suceava a demarat, pe 16 august, campania de primire a cererilor de plată pentru subvenţiile pe cap de animal aferente crescătorilor de vaci din zonele defavorizate de munte, pentru acest an valoarea primei pe cap de animal fiind de 250 de euro.

În judeţul Suceava sunt 37 de localităţi incluse în categoria celor defavorizate, toţi crescătorii de vaci care îşi au domiciliul pe raza acestora putând solicita subvenţie pe cap de animal.

Cele 37 de localităţi sunt următoarele: Breaza, Brodina, Broşteni, Câmpulung Moldovenesc, Capu Câmpului, Cârlibaba, Ciocăneşti, Coşna, Crucea, Dorna Candrenilor, Dorna Arini, Frasin, Frumosu, Fundu Moldovei, Gura Humorului, Iacobeni, Izvoarele Sucevei, Mălini, Mănăstirea Humorului, Moldova - Suliţa, Moldoviţa, Ostra, Panaci, Poiana Stampei, Pojorâta, Putna, Râşca, Sadova, Slatina, Straja, Stulpicani, Suceviţa, Şaru Dornei, Ulma, Vama, Vatra Dornei şi Vatra Moldoviţei.

Centrele Locale ale APIA care vor prelua cererile fermierilor sunt deschise în Fălticeni, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vicovu de Sus şi Vatra Dornei, fiecare beneficiar putând depune cereri la centrul cel mai apropiat. De asemenea, cererile pot fi depuse şi la Centrul Judeţean Suceava al APIA, din municipiul reşedinţă de judeţ, în clădirea Direcţiei Agricole.

SURSA: MonitorulSV.ro

Festivalul Naţional al Păstrăvului la Ciocăneşti

Ediţia de anul acesta a Festivalului Naţional al Păstrăvului a avut loc în perioada 13 – 15 august 2011, la Ciocăneşti, evenimentul fiind inclus în cadrul programului turistic „Pelerin în Bucovina”.

Valorificarea Bistriţei Aurii în scop turistic

În prima zi a festivalului, în odaia meşterilor populari din incinta Muzeului Naţional al Ouălor Încondeiate a fost organizat un simpozion în cadrul căruia au fost dezbătute teme precum „Bistriţa Aurie – izvor de apă curată, izvor de aur, casă a păstrăvului, lostriţei şi lipanului”, „Bistriţa Aurie - aşternut alunecos pentru călătoria cu plutele tradiţionale, dar mai ales în economia turismului”, „Păstrăvul – pasiune, ştiinţă, afacere, gastronomie”, „Tradiţia la ea acasă”, „Nisipurile aurifere”, „Istoria festivalurilor din Ciocăneşti”, „Turismul - o şansă reală, odă străbunilor”.

La discuţii au participat primarul comunei Ciocăneşti, Gheorghe Tomoiagă, preşedinta ANTREC Suceava, Niculina Vasiluţ, lector dr. Nicolae Crăciun, de la Facultatea de Biologie din Bucureşti, dr., directorul DSVSA Suceava, Petrea Dulgheru, care este şi crescător de păstrăv, preşedintele Forumului Montan din România, prof. dr. Radu Rey, preşedinta Federaţiei bucătarilor din România, dr. ing. Gabriela Berechet, socio-psihologul Dan Mitric, care este şi crescător de păstrăv, directoarea Muzeului de Etnografie din Vatra Dornei, Minorica Dranca.

La simpozion au fost dezbătute şi probleme legate de ecologizarea râului Bistriţa, păstrarea apelor curate, o condiţie esenţială pentru ca păstrăvul să se dezvolte în mod normal. În acest sens, s-a pus problema iniţierii unui program naţional de reconstrucţie ecologică a râurilor din Carpaţi pentru creşterea păstrăvului şi a lostriţei.

Pescari, dar şi specialişti în piscicultură au „furat” din sfaturile înţelepte ale celor care se pricep la păstrăv, purtându-se discuţii despre regele apelor de munte - păstrăvul, regina apelor de munte – lostriţa, şi “fiul lor”, cum a fost numit lipanul.

Sâmbătă seara, turiştii sosiţi în număr mare la Ciocăneşti au participat la slujbele de vecernie de la mănăstirile Sfânta Cruce Suhard, Sfântul Ştefan cel Mare Ciocăneşti, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Botoş.

„La Ciocăneşti este la fel ca pe Himalaya”

La Ciocăneşti a fost prezent şi omul de ştiinţă de renume mondial Ovidiu Bojor, academician şi fitoterapeut român, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, cel care a cercetat şi a pus la dispoziţia publicului medicamente „care vin din natură”.

Unul dintre marile proiecte ştiinţifice pe care le-a realizat Ovidiu Bojor îl reprezintă cartarea florei medicinale din Carpaţi, căreia i-a dedicat nu mai puţin de 25 de ani, metodologia elaborată în timpul acestei îndelungate operaţiuni fiind adoptată de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială şi recomandată ţărilor în curs de dezvoltare.

Ovidiu Bojor a condus patru expediţii ştiinţifice pentru explorarea florei medicinale din Himalaya. În 1985, a condus şi a sponsorizat prima expediţie româno-nepaleză în Himalaya şi a participat la mai multe misiuni exploratorii în Afganistan şi în Africa (Ruanda, Tanzania, Uganda, Burundi şi Botswana).

Activitatea ştiinţifică a lui Ovidiu Bojor s-a concretizat în peste 40 de brevete de invenţie, majoritatea aplicate în cercetare şi în producţie.

În cadrul întâlnirii de la Ciocăneşti, academicianul român afăcut o asemănare între meleagurile străbătute pe cele patru continente, concluzionând că „la Ciocăneşti se simte la fel ca pe Himalaya. Sunt aceiaşi oameni, oameni de munte, cu sufletul curat, cu fruntea sus, cu încrederea în viitor şi cu foarte multă credinţă, indiferent de religie”, a spus Ovidiu Bojor.

Parada portului, a călăreţilor şi a căruţelor

A doua zi a festivalului, duminică, 14 august, a început cu cea de-a doua etapă a concursului de pescuit păstrăv, iar de la ora 11:30 plutele au pornit din nou pe Bistriţa Aurie, de la Orata la Oiţa.

La ora 12,00, de la Muzeul Naţional al Ouălor până la scena de pe stadionul din Ciocăneşti a avut loc parada portului popular. Buciumaşii şi trâmbiţaşii, călăreţii, căruţele gospodarilor ciocăneşteni, membrii formaţiilor folclorice din comună îmbrăcaţi în straie populare şi tinerii care au adus mascota festivalului (un păstrăv confecţionat din nuiele) şi cobza mare de păstrăv afumat au fost întâmpinaţi de sutele de persoane (turişti şi localnici) cu aplauze şi cu mult respect.

Ediţia a VIII-a a Festivalului Naţional al Păstrăvului a fost deschisă oficial de primarul comunei Ciocăneşti, Gheorghe Tomoiagă, împreună cu vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Daniel Cadariu şi deputatul Dumitru Pardău.

“Am făcut pauză un an cu festivalul. Am lăsat să crească păstrăvii şi de aceea curiozitatea mare a fost să vedem cât de mari au fost păstrăvii pe care i-au prins pescarii sâmbătă seara şi duminică dimineaţa. Şi avem veşti bune. Avem oaspeţi din mai multe ţări europene, dar şi din America, care s-au obişnuit să fie prezenţi pe 15 august la Ciocăneşti, la hramul satului. Festivalul Păstrăvului coincide cu această sărbătoare a Ciocăneştiului, a Bucovinei, a crescătorilor de păstrăv, a iubitorilor de natură, de apă curată, de aer curat şi de tot ceea ce ne face sufletul curat”, a spus primarul Gheorghe Tomoiagă.

Vicepreşedinte Daniel Cadariu s-a referit la modul cum primarul Gheorghe Tomoiagă a făcut cunoscut Ciocăneştiul în ţară şi străinătate, declarând că „prin perseverenţa domniei sale, prin talentul de a pune alături oameni care să promoveze zona a reuşit acest lucru. Perseverenţa unui om, perseverenţa unei echipe poate promova o zonă şi, de ce nu, poate promova tradiţia dintr-o anumită zonă”, a spus Cadariu.

Festivalul Păstrăvului din acest an a fost organizat prin implicarea unor oameni din suflet ai Bucovinei.

„Acum zece zile, festivalul de la Ciocăneşti era o incertitudine. M-am luptat împreună cu domnul Tomoiagă pentru a găsi sprijin la Consiliul Judeţean, pentru ca, într-o perioadă în care banii sunt din ce în ce mai puţini, să facem ceea ce am făcut la ediţiile anterioare. Festivalul Păstrăvului de anul acesta s-a organizat numai în patru zile şi jumătate. În zona Dornelor nu avem decât munţii, Bistriţa, aerul curat şi văzduhul. Dacă la Suceava, capitala judeţului, există Cetatea, la Rădăuţi există Putna, la Humor există mănăstirile Humor şi Voroneţ, noi aici suntem alături de Bistriţa şi de munţi. Trebuie să o promovăm, trebuie să promovăm zona pentru ca turiştii care ajung aici să poată să stea în condiţii naturale, să consume produse ecologice adevărate. Bistriţa este cel mai frumos râu din ţară”, ne-a spus dr. Petrea Dulgheru, unul dintre organizatori.

Turiştii prezenţi duminică la Ciocăneşti au putut participa la river rafting împreună cu membrii serviciului Salvamont Vatra Dornei, au vizitat expoziţia de gastronomie vegetariană şi au asistat la un recital cu muzică religioasă.

Muzica creştină, ortodoxă şi catolică, ofrandă Sfintei Maria

Duminică, muzica creştină a fost o ofrandă adusă Sfintei Maria. Au evoluat pe scenă în aplauze şi în pioşenia sufletească corespunzătoare unui asemenea eveniment corul Parohiei Botoş şi grupul vocal de la Clubul Copiilor din Fălticeni, condus de învăţătoarea Maria Tanasă.

Preotul Ciprian Marius Pop, din Cluj-Napoca, „un mare artist al României, călăuzit în viaţă de Dumnezeu şi dragostea pentru muzica populară”, a transmis prin cântec ofranda de suflet pentru Sfânta Maria, iar corul „Ecclesia” al Parohiei Dorna Candrenilor, „un cor de excelenţă, o mlădiţă de Madrigal, un cor mai puţin obişnuit pe meleagurile moldovene”, a prezentat un spectacol aplaudat îndelung de cei prezenţi.

Seara, în prezenţa sutelor de spectatori a avut loc primirea lui Bogdan Vodă şi a plăieşilor cu făclii.

11 cupluri sărbătorite la împlinirea a 50 de ani de căsnicie

Luni, după Sfânta Liturghie la hramul bisericii Adormirea Maicii Domnului din Ciocăneşti, pe stadionul din localitate a început un program deschis pentru toate generaţiile. Cei prezenţi au aplaudat cele 11 cupluri de gospodari care au sărbătorit 50 de ani de căsnicie şi care au primit şi binecuvântarea preoţilor.

„Să îi admirăm pe acei oameni care s-au înţeles cu bună voinţă timp de jumătate de secol”, a fost îndemnul primarului Gheorghe Tomoiagă.

Cel mai mare borş de peşte

Ca şi la ediţiile anterioare, Olguţa Mihalciuc a fost bucătarul-şef pentru prepararea celui mai mare borş de peşte, pentru care a folosit peste 50 de kilograme de peşte, zarzavat, orez, peste 250 de litri de apă, borş de putină. A fiert mai întâi păstrăvul, legumele, borşul de putină, verzăturile, care la Ciocăneşti se numesc păpuşi, pentru că se fac în legături.

Alexandru Ursescu, baci responsabil la una dintre stânele din Suhard, a preparat în stâna tradiţională amplasată lângă scenă caş proaspăt. „Am pus laptele, îi dăm cheagul, după o perioadă de 30 de minute se prinde şi de la 30 de minute începem să-l agităm pentru a-l strânge. Operaţiunea se numeşte închegatul laptelui şi se face într-un ciubăr de lemn. Caşul cel mai bun se face în vase de lemn. Numai urda se face în ceaun pentru că se pune la foc. Dintr-o sută de litri de lapte vor ieşi zece kilograme de caş”, ne-a spus Alexandru Ursescu.

Tot el a făcut şi miel jintuit. „Se pune mielul la fiert cu apă. După ce fierbe carnea de miel se adaugă cartofii şi tocmagii de casă, pentru că sunt cei mai buni pentru carnea de miel cu jintuit. După ce sunt fierte toate acestea se adaugă jintuitul şi se lasă la fiert 15 – 20 de minute, după care se pun condimentele, sare, piper, zarzavaturi tăiate mărunt, care dau şi gust şi aspect. Se poate mânca cu mămăligă sau cu pâine de casă”, a fost reţeta de miel jintuit spusă de Alexandru Ursescu.

Vasile Şcheu s-a ocupat de mămăligă. „Nu mai este cu diametru de doi metri, este una de criză, după reţeta tradiţională, apă, sare şi un sac de făină de porumb. Dacă este nevoie mai facem o mămăligă, dar sperăm să ajungă”, ne-a spus Vasile Şcheu.

Şi pentru că borşul de peşte a fost oferit gratuit la peste 1.000 de persoane, nu a lipsit îmbulzeala pentru a prinde o farfurie din delicioasa mâncare, iar unii, chiar dacă acestea nu erau de unică folosinţă, au plecat cu farfuriile acasă pentru a le păstra ca amintire.

Concursuri culinare

Dacă duminică proprietarii de pensiuni şi reprezentanţii ANTREC s-au întrecut la gătit bucate de post, dulceţuri şi siropuri, luni concursul de artă culinară a constat în pregătirea mâncărurilor care au ca bază păstrăvul.

Noutatea în materie de pregătit bucate din păstrăv a avut-o doamna Dafina de la Casa Dafina şi Ioan Turda, din Săpânţa, Maramureş, care au pregătit păstrăv în jintuit.

„Reţeta este simplă, un păstrăv montan împănat cu slăninuţă afumată şi cu cimbrişor de câmp prăjit puţin pe grătar. Păstrăvul este din albia râului Bistriţa, l-am pescuit duminică la concursul de pescuit, slana este din Maramureş, iar cimbrişorul de pe un câmp, l-am cules dimineaţa în drum spre mănăstire”, ne-a spus Ioan Turda.

De la doamna Dafina am aflat că fierbem jintuitul în ceaun, punem mărar, păstrăvul, după care se fierbe în jintuit.

Tot o noutate a fost şi păstrăvul prezentat de reprezentanţii ANTREC Bucovina. Ei au pregătit saramură de păstrăv, dar păstrăvul a fost fiert după ce a fost învelit în frunză de potbal.

Din Vatra Dornei, pensiunea Poiana Izvoarelor a pregătit cele mai arătoase bucate, cum ar fi plăcintă din păstrăv, păstrăv somonizat, chifteluţe din păstrăv, saramură de păstrăv, sarmale din păstrăv, păstrăv umplut cu nucă, orez şi ciuperci.

SURSA: MonitorulSV.ro

Doi copii infectaţi cu Salmonella, după ce au băut apă dintr-un pârâu

Doi copii, o fată de 10 ani şi un băiat de 12 ani, din localitatea Panaci, au ajuns la spital după ce au băut apă dintr-un pârâu care traversează localitatea şi s-au îmbolnăvit. Apa pe care au înghiţit-o copiii era contaminată cu Salmonella, o bacterie ce provoacă diaree, dureri abdominale, greaţă, vărsături, febră, dureri musculare şi frisoane.

Minorii s-au jucat în pârâu şi au băut din apa curgătoare în cursul săptămânii trecute, iar la scurt timp au început să se simtă rău. Ei au fost duşi la Spitalul Vatra Dornei, la secţia de Contagioase, unde, în urma investigaţiilor, medicii au constatat că este vorba de o formă mai uşoară de boală, care nu necesită internare, ci doar tratament la domiciliu.

Minorilor li s-au recoltat probe pentru a se stabili cauza infecţiei, iar analizele de laborator, finalizate ieri, au arătat că este vorba de Salmonella.

SURSA: MonitorulSV.ro

Se aşteaptă un număr mare de turişti pe Rarău

Sfârşitul de săptămână însorit şi sărbătoarea religioasă de luni, hram al unei mănăstiri de pe munte, îi îndreptăţesc pe salvamontiştii suceveni să creadă că un număr foarte mare de turişti vor alege ca destinaţie în aceste zile masivul Rarău. Fenomenul se repetă în fiecare an, dar din nefericire nu toţi excursioniştii sunt paşnici şi liniştiţi şi nu toţi respectă dorinţa pelerinilor de a se reculege la mănăstire.

”În anii precedenţi au fost grupuri care au consumat alcool peste măsură şi au deranjat cu urlete şi muzica dată la maxim, au lăsat în urma lor grămezi de deşeuri. Recomandăm insistent turiştilor ce vor veni pe munte să renunţe la alcool în drumeţie şi să încerce să conştientizeze că nu sunt singuri pe munte, că pe acolo circulă şi oameni care doresc linişte şi relaxare şi care merită respect. Nu este singurul motiv al acestui apel, vorbim şi de faptul că astfel de turbulenţi au fost implicaţi în accidente, uneori tragice, cauzate de faptul că s-au căţărat liber pe stânci fără minimă pricepere, s-au luat la bătaie ori s-au răsturnat cu maşinile. Un pic de decenţă şi prudenţă ar face ca mica vacanţă montană a tuturor să fie una reuşită”, ne-a spus şeful Serviciului Public Salvamont al judeţului Suceava, Voicu Raia.

Salvamontiştii mai recomandă studierea de către turişti a prognozei meteo pentru durata drumeţiei, pentru a nu se planifica trasee de creastă în perioadele cu vreme rea.

Totodată, excursioniştii ar trebui să abordeze cât mai matinal traseele alese, să anunţe salvamontiştii despre deplasarea grupurilor mari sau începătorilor în ale muntelui, să aibă asupra lor cel puţin doi litri de apă de persoană şi să nu înlocuiască apa cu bere sau alte băuturi alcoolice.

Trasee de munte

În privinţa accesului auto în munţii din judeţ, acesta este posibil, pentru Rarău, cu autovehicule 4x4 pe drumul Izvorul Alb şi integral cu orice autovehicul prin Pojorâta şi Chiril.

Pe Giumalău se poate ajunge cu maşina doar pe primii cinci km pe traseul Rusca – Cabană, restul drumului se poate parcurge pe jos. În Călimani accesul auto este posibil pânî la şantier, la doi km după Gura Haitei.

„Există probleme şi pentru accesul pietonal în unele zone. Pentru masivul Calimani, atentionăm că marcajele turistice sunt deteriorate în proportie de 30%, iar pe anumite portiuni potecile sunt inchise de vegetaţie ( ienupar si jneapan). Pentru cei ce vor să parcurgă drumul între Rarău şi Giumalău precizez că sunt închise traseele Valea Seacă – Poiana Sihăstriei, marcat cu triunghi galben, Rusca – cab. Giumalău – Valea Putnei, marcat cu bandă galbenă, şi Vatra Dornei – Obcina Mică, marcat cu bandă albastră. Pentru traseul Gura Haitei- 12 Apostoli recomandăm traseul tematic, care are punctul de plecare la un km în amonte de vechiul traseu, unde este şi punctul de plecare al traseului marcat cu cruce albastră, Gura Haitei - Pietrele Roşii. Porţiunea finală a traseului tematic coincide cu cea a vechiului traseu, marcat cu punct albastru. Recomandăm acest traseu întrucât la intrarea vechiului traseu se află o carieră în funcţiune, care poate periclita siguranţa turistilor, iar marcajele sunt puţine şi deteriorate până la intrarea în pădure. Nu rercomandăm nici vechiul traseu marcat cu cruce roşie, spre Vf. Pietrosul prin Poiana Izvoarele, întrucât pe pe drumul forestier se exploatează material lemnos şi accesul este foarte dificil, mai ales dacă plouă, din cauza noroiului”, a mai precizat Raia.

SURSA: MonitorulSV.ro

Bărbat găsit mort într-o drezină CFR

Un bărbat a fost găsit mort într-o drezină CFR, macabra descoperire fiind făcută în noaptea de miercuri spre joi, la jumătate de oră după miezul nopţii, în zona gării din Vatra Dornei.

Ieri dimineaţă, ofiţerii anchetatori de la Serviciul Judeţean al Poliţiei Transporturi Suceava au reuşit să stabilească identitatea victimei, fiind vorba de un localnic, Ion Cârneală, în vârstă de 49 de ani, cadavrul fiind identificat de un nepot al acestuia.

Deşi la o primă vedere poliţiştii au avut suspiciuni privind acest deces, bărbatul fiind parţial dezbrăcat şi găsit într-o poziţie nefirească, pe cadavru nu s-au descoperit urme vizibile de violenţă.

Din declaraţiile adunate de poliţie rezultă că bărbatul obişnuia să consume alcool şi să hoinărească pe străzile din localitate. Totuşi, pentru o concluzie certă privind decesul, se aşteaptă rezultatele necropsiei cadavrului.

SURSA: MonitorulSV.ro

Alcool etilic, transportat în PET-uri cu etichete de alcool tehnic şi soluţie antimucegai

Un transport cu sute de PET-uri a câte cinci litri în care, potrivit etichetelor, se află alcool tehnic şi soluţie antimucegai, a fost tras pe dreapta de poliţie, oamenii legii având bănuiala că au interceptat de fapt un transport ilegal de alcool etilic.

Autoutilitara în care se aflau cele 537 de PET-uri a fost oprită în trafic, miercuri, în jurul orei 18:15, pe DN 17, pe raza municipiului Vatra Dornei.

La volan se afla un anume Gabriel H., în vârstă de 33 de ani, din judeţul Maramureş, care este angajat al unei societăţi comerciale din Baia Mare. Acesta a prezentat o factură potrivit căreia marfa a fost cumpărată de o firmă din judeţul Bacău.

„În cauză s-a solicitat sprijinul Direcţiei Judeţene a Vămilor Suceava, pentru prelevarea de probe în vederea stabilirii conţinutului, întrucât există suspiciunea că acesta nu corespunde cu produsul înscris prin etichetare, care a trimis un reprezentant și a ridicat probe din substanțele depistate”, se arată într-un comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, precizându-se că în cauză s-a întocmit dosar penal pentru săvârșirea de infracţiuni asimilate celor de contrabandă.

SURSA: MonitorulSV.ro