Județul Suceava în top 10 la nivel național, privind exodul forței de muncă

De câțiva ani încoace, un sfert de milion de români preferă să părăsească România anual conform unei analize realizate de Hotnews.ro, pornind de la date ale Institutului Național de Statistică și studii realizate de specialiști. Circa un sfert dintre ei au cel puțin studii superioare, iar în cazul medicilor, exodul a creat mari dificultăți.

Potrivit datelor Eurostat, față de 2008, numărul românilor care au cel puțin o facultate și care trăiesc într-un alt stat a crescut cu 144%. De asemenea, numărul absolvenți de liceu sau școală profesională din România care trăiesc într-o altă țară a UE a crescut de la 806.000 persoane în 2008 la 1.437.000 persoane, arată un studiu publicat zilele trecute.

Suceava se află în top 10 al județelor din care forța de muncă pleacă în străinătate, lăsând în urmă un gol greu de acoperit în mai multe domenii, inclusiv în cele care necesită numeroși ani de studii, ale căror costuri sunt acoperite de statul român, fără a mai genera valoare aici, ci peste hotare.

Din punct de vedere financiar, pentru fiecare migrant care a absolvit o universitate, România pierde aproximativ 50.000 de dolari/ persoană, mai arată documentul. Această sumă reprezintă costul a 16-20 de ani de școlarizare, bani care nu pot fi recuperați de societatea românească. Paradoxal, la nivel guvernamental, nu se acordă nicio importanță acestui subiect, fiind în general dezbătut ca parte a problemei deficitului de forță de muncă, se mai arată în studiul citat.

Dintre românii plecați în străinătate, un sfert sunt cu studii superioare, confirmă un raport al Băncii Mondiale. Exodul de creiere poate avea consecințe grave pentru dezvoltarea viitoare a României, iar multe orașe resimt această presiune de pe piața muncii.

În domeniul asistenței medicale, scurgerea de creiere a devenit o reală urgență, profesioniștii calificați devenind din ce în ce mai greu de găsit. De exemplu, în 2017, rata de neocupare a locurilor de muncă în sectorul sănătății a fost mai mult decât dublă față de media economiei.

Practic, unul din patru medici a plecat să lucreze în străinătate. Între anii 2000 și 2013, numărul medicilor români care au părăsit țara a crescut cu peste 650 la sută, depășind 14.000 în 2013 (peste 25 la sută din totalul medicilor români). Ca urmare, multe zone rurale sunt lăsate fără asistență medicală, agravând situația celor mai săraci români.

⏩ Citește continuarea pe Hotnews.ro

Cursuri suspendate pentru trei grupe de la Grădinița cu Program Normal (GPN) „Licuricii” Vatra Dornei după ce un angajat a fost diagnosticat cu COVID-19

Trei angajați din învățământul sucevean și un elev au fost confirmați cu Covid-19. Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Suceava a transmis luni, 29 martie, situația cazurilor confirmate cu Covid-19 în unitățile de învățământ preuniversitar sucevean, din care rezultă că un elev de la Liceul cu Program Sportiv Suceava a fost infectat cu SARS-CoV-2.

Cei trei angajați din învățământul sucevean confirmați cu Covid-19 sunt de la Grădinița cu Program Normal (GPN) „Licuricii” Vatra Dornei – structură a GPN „Căsuța Poveștilor” Vatra Dornei (un angajat din cadrul personalului nedidactic), de la Liceul Tehnologic „Nicolai Nanu” Broșteni (un profesor de la învățământul gimnazial și liceal) și de la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava (un profesor de la învățământul primar).

Pentru a reduce riscul infectării cu Covid-19 în rândul copiilor, s-au impus măsuri de suspendare a activității fizice din școli și trecerea la învățământul online în următoarele unități școlare sucevene: două clase de la învățământul primar de la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava și de la Liceul cu Program Sportiv Suceava și trei grupe de grădiniță de la GPN „Licuricii” Vatra Dornei – structură a GPN „Căsuța Poveștilor” Vatra Dornei.

SURSA: MonitorulSV.ro

Deputatul PSD Mirela Adomnicăi: ”Guvernul PNL-USRPLUS-UDMR a eșuat complet în sprijinirea IMM-urilor și a mediului de afaceri”

Deputatul PSD Mirela Adomnicăi susține că guvernul PNL-USRPLUS-UDMR a eșuat complet în sprijinirea IMM-urilor și a mediului de afaceri. Parlamentarul sucevean a emis un comunicat în care prezintă exemple concrete în sprijinul acestei afirmații, comunicat pe care vi-l prezentăm în continuare:

Antreprenorii români au ajuns la limita răbdării, iar actualul guvern de dreapta nu reușește nici într-un chip să vină cu soluții coerente la problemele mediului de afaceri. Măsurile economice de limitare a efectelor pandemiei după ce că au fost lansate tardiv, sunt acum gestionate catastrofal de Ministerul Economiei condus de Claudiu Năsui. În aceeași situație sunt și alte programe care ar trebui să vină în sprijinul antreprenorilor dar acestea sunt blocate sau subfinanțate.

Cum răspund guvernanții noștri la nevoile firmelor românești?

• STARTUP NATION - Din Februarie 2019 pana în noiembrie 2020 (când chiar s-a promulgat și legea privind modificările aduse programului), cel puțin 3 ordonanțe și legi, zeci de discuții, ghiduri, grile de punctaj pentru organizarea unui nou STARTUP NATION, cel puțin câte o declarație în fiecare lună cu promisiuni, că ”săptămână viitoare, luna viitoare”, dar rezultatul final în martie 2021 este zero.

• Programul Comerț - martie 2021 = zero

• Programul Micro-industrializare - martie 2021 = zero

• Programul HORECA - martie 2021 = zero

• Programul de Digitalizare - martie 2021 = zero

Situația este gravă și în cazul măsurilor economice destinate combaterii efectelor pandemiei:

• Măsura 2 – Granturi pentru capital de lucru destinat IMM-urilor – Dacă se menține ritmul actual al ministrului Năsui, ar fi nevoie de 130 de ani pentru a se semna toate cele 13.500 de dosare admise, în ultima săptămână fiind semnate doar două contracte, fără a fi procesată nici o solicitare nouă. Și ca dezastrul să fie complet, cei care au trecut de furcile caudine ale admiterii/semnării contractului sunt sufocați de o birocrație aberantă în raportarea cheltuielilor, care trebuie trecute manual în sistemul de raportare, linie cu linie. De exemplu, pentru un restaurant pot fi 200 de facturi pe o lună, a câte 30-50 de linii de cheltuieli care trebuie raportate în sistem.

• Măsura 3 - Granturi pentru investiții – Aici situația e și mai gravă, peste 27.000 de mii de firme cheltuind timp și bani degeaba. După ce că necesarul de finanțare este de peste 6 ori mai mare decât bugetul alocat, acum întregul proces se reia de la zero după ce programul a fost suspendat în urma scandalului public al intervenției ministrului Năsui în sistem și al înscrierii masive preferențiale a mii de firme în ultima zi – aspecte cercetate de DNA.

În speranța obținerii unor răspunsuri, i-am adresat ministrului Năsui o interpelare prin care i-am solicitat în mod oficial numerele RUE aferente tuturor cererilor aprobate, respinse și plătite pentru Măsura 2 – Capital de lucru, pentru a vedea dacă s-au respectat ordinea depunerii evaluărilor și n-au fost favorizate firmele pe alte criterii decât cele corecte. De asemenea, am mai întrebat de ce sunt obligați beneficiarii programului Start-up Nation să intre în perioada de monitorizare de la momentul încasării sumelor de la oficiile teritoriale și nu de la momentul depunerii cererilor de rambursare/plată. Decalajul dintre aceste termene este în anumite cazuri mai mare de 8 luni, perioadă în care beneficiarii au fost obligați, pe timp de pandemie să își îndeplinească toate obligațiile contractuale referitoare la menținerea locurilor de muncă, grevând astfel activitatea lor economică. Aștept să demonstreze ministrul Năsui că “transparența nu e negociabilă”, după cum acesta tot susține.

Cod galben de vânt puternic și ninsori în județul Suceava, mai ales la munte

Administrația Națională de Meteorologie a emis astăzi, 23 martie, o atenționare meteo cod galben de vânt și ninsori, dar și o informare meteo privind vreme deosebit de rece ce vizează și județul Suceava, în special zona de munte.

Meteorologii atenționează că în perioada 23 martie (ora 12:00) – 24 martie (ora 18:00), în Moldova și nord-estul Munteniei va fi vânt puternic.

Astfel, în Moldova, iar pe parcursul zilei de miercuri (24 martie) și în nord-estul Munteniei vor fi perioade în care vântul va avea intensificări cu viteze de 55-65 km/h, iar pe arii restrânse peste 70 km/h. Vor fi precipitații, în general slabe cantitativ, mai ales sub formă de ninsoare, temporar viscolită.

Totodată, ANM a emis și un cod galben de ninsori în general moderate cantitativ, dar și viscol în zona înaltă în intervalul 23 martie (ora 18:00) – 24 martie (ora 21:00).

Mai exact, în Carpații Meridionali și local în Carpații Orientali va ninge, pe alocuri moderat cantitativ, iar la altitudini în general de peste 1.500 m vântul va avea intensificări, cu rafale de peste 70-90 km/h, ninsoarea va fi viscolită, zăpada spulberată și vizibilitatea redusă sub 100 m.

Pe lângă asta, meteorologii prognozează că în intervalul 23 martie (ora 12:00) – 25 martie (ora 10:00) vor fi precipitații sub formă de ninsoare și lapoviță, local intensificări ale vântului și vreme deosebit de rece.

Concret, vor fi precipitații, mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare în majoritatea regiunilor, iar vântul va avea intensificări, local și temporar, cu viteze în general de 45-55 km/h. De asemenea, vremea se va menține deosebit de rece, cu temperaturi preponderent negative în cursul nopților și al dimineților.

ACET Suceava, 90.000 lei amendă pentru lipsa avizelor de mediu la stațiile de epurare din Vatra Dornei, Gura Humorului și Siret

ACET Suceava a primit trei amenzi în valoare totală de 90.000 de lei anunță Monitorul de Suceava. Sancțiunile au fost aplicate de comisarii Gărzii de Mediu Suceava în urma unor controale efectuate la mai multe stații de epurare din județ.

Reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul Județean Suceava, au verificat patru stații de epurare, iar în trei cazuri au constatat că activitatea de colectare și epurare a apelor uzate menajere se derulează fără a deține autorizații de mediu.

Stațiile de epurare cu probleme sunt cele din Vatra Dornei, Gura Humorului și Siret. Faptele constatate constituie contravenții, amenda aplicată fiind de câte 30.000 de lei. În plus, ACET are obligația de a obține autorizație de mediu în termen de 60 de zile.

Stațiile de epurare au avut la un moment dat autorizații de mediu, numai că acestea nu au mai fost prelungite de Agenția de Protecția Mediului Suceava. Principala problemă este nămolul rezultat din procesul de epurare, pentru care nu există spații unde să fie depozitat.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava