S-au alocat bani pentru conducta de gaz Pojorâta - Vatra Dornei

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Gheorghe Flutur, a declarat presei, ieri, că Transgaz s-a angajat să aloce trei milioane de euro pentru finalizarea construcţiei la magistrala de gaz metan pe tronsonul Pojorâta - Vatra Dornei.

În urmă cu un an, compania Transgaz a preluat gratuit de la CJ Suceava conductele de gaz construite prin proiectul „Suceava - Utilităţi şi mediu la standarde europene”, respectiv tronsoanele Frasin - Pojorîta, Păltinoasa - Rădăuţi, dar şi cele din zona Fălticeni, în lungime totală de peste 100 de kilometri. Pentru aceste lucrări, administraţia judeţeană a investit 11,5 milioane de euro, bani proveniţi dintr-un credit angajat de CJ Suceava, cu garanţii guvernamentale.


Totodată, în 2010, Transgaz s-a angajat să continue investiţia în construcţia magistralei de gaz metan până la Vatra Dornei. Pînă în prezent Transgaz a investit alte trei milioane de euro pentru lucrări pe traseul Frasin - Câmpulung Moldovenesc.


SOCANT: Si-a ucis sotia cu un topor si apoi s-a spanzurat

O tragedie greu de înțeles s-a produs alaltăieri dimineață la o stână din comuna Șaru Dornei, în locul denumit “Tăieturi” unde un bătrân de 71 de ani a lovit-o cu un topor în cap pe femeia cu care și-a trăit viața și a făcut copii, i-a tăiat gâtul cu același topor și apoi s-a spânzurat, câțiva metri mai departe. Anchetatorii nu pot încă să explice motivul care a fost punctul de plecare al tragediei.

Două vieți au fost curmate în decurs de câteva minute în dimineața zilei de miercuri, 29 iunie, la o stână dintr-o poiană din Șaru Dornei, cei doi bătrâni și-au încheiat socotelile cu viață. Petru Buzilă, de 71 de ani, în urma unui conflict pe care nimeni nu îl poate explica, a lovit-o în cap cu un topor pe soția luni, Ioana Buzilă, de 69 de ani. Pentru că femeia încă mai trăia, bărbatul i-a tăiat gâtul cu același topor. După ce a săvârșit strașnica faptă, bătrânul a coborât câțiva metri înspre pădure și s-a spânzurat de un copac.

Organele de anchetă au fost anunțate despre eveniment chiar de nora celor doi, Nicoleta Pața, de 40 de ani, care a auzit strigătele de ajutor ale soacrei sale și a văzut cum Petru Buzilă o lovea cu toporul. A fugit să anunțe Poliția. Când s-a întors, era deja prea târziu – femeia era moartă, lovită în cap cu toporul și cu gâtul tăiat. În scurtă vreme l-a găsit și pe socrul său, spânzurat într-un copac din apropiere.

Petru și Ioana Buzilă erau părinții naturali ai lui Constantin Pața, soțul Nicoletei Pața. Bătrânul era cunoscut ca baci vechi în zona Tăieturi, tatăl și bunicul lui ocupându-se de această meserie încă din vechime. Băiatul fusese înfiat unui vecin care nu avea urmași, dar avea avere. Acesta a fost considerat în continuare băiatul casei, fiindcă pe lângă el familia Buzilă nu a avut decât fete.

Până anul trecut, stâna în care erau până în 20 de vite, era îngrijită de bătrânul Petru Buzilă. În acest an, a decis să o lase pe mâna fiului său Constantin Pața, dar atât el, cât și nevasta lui veneau în fiecare zi să mulgă vacile, să ajute la muncile specifice activității pastorale.

Nimeni nu știe acum, nici măcar anchetatorii, ce s-a întâmplat între cei doi bătrâni. Erau oameni gospodari, nu consumau rachiu, aveau tot ce le trebuie acasă. Cel mai probabil, a apreciat ieri procurorul criminalist, tragicul eveniment s-a produs pe fondul unei căderi psihice a bărbatului de 71 de ani. Faptul că imediat după crimă și-a luat singur viața prin spânzurare, constituie un argument în plus pentru această variantă luată în calcul de anchetatori.

Familia Buzilă este de loc din comuna vecină, Panaci, dar proprietățile pe care le au – fânețe și pășuni de circa 30 de hectare, se află pe terenul administrativ al comunei Șaru Dornei.


Potrivit IPJ Suceava, miercuri, în jurul orei 07.50, Nicoleta Pața, de 40 ani, din comuna Șaru Dornei a sesizat faptul că în dimineața aceleiași zile socrul său, Petru Buzilă, de 71 ani, localnic, a omorât-o pe soacra sa, Ioana Buzilă, de 69 ani, la stâna unde se aflau toți trei, situată în comuna Șaru Dornei, în locul numit “Tăieturi”.

Agenții Postului de Poliție Șaru Dornei s-au deplasat la fața locului și au constatat că Ioana Buzilă avea o plagă profundă în zona gâtului provocată de un topor, iar la circa zece metri de stână a fost găsit și Petru Buzilă, spânzurat de un copac. Din cercetările efectuate a rezultat că în timp ce Nicoleta Buzilă mulgea oile, a auzit-o strigând pe soacra sa, moment în care l-a văzut pe socrul său cum o lovea cu toporul. Ea a fugit către postul de poliție, iar între timp socrul său s-a spânzurat.

Fiind efectuată necropsia, doctorul legist a concluzionat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat unei hemoragii externe consecutiv unei plăgi tăiate cu secționarea coloanei vertebrale cervicale. Plăgile s-au putut produce prin lovire activă cu un obiect tăietor despicător. Moartea lui Petru Buzilă a fost violentă și s-a datorat unei insuficiențe respiratorii acute, consecutiv unei asfixii mecanice prin spânzurare. Cercetările au fost preluate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava sub aspectul săvârșirii infracțiunii de “omor calificat”.


Accident cu patru răniţi după o depăşire în curbă deosebit de periculoasă

Un şofer care a forţat o depăşire într-o curbă deosebit de periculoasă a provocat un grav accident în urma căruia el şi încă trei persoane au ajuns la spital. Evenimentul rutier s-a petrecut marţi, cu cinci minute înainte de miezul nopţii, pe DN 17, în apropiere de Poiana Stampei.

Conform anchetei poliţiei, Marius S., un şofer în vârstă de 40 de ani, din Câmpulung Moldovenesc, aflat la volanul unui autoturism, a intrat cu viteză neadaptată într-o curbă deosebit periculoasă la dreapta, pe un carosabil ud, mai mult, intrând şi în depăşirea unei autoutilitare aflate în faţa sa. Şoferul, precizează poliţia, a pătruns pe sens opus, unde a intrat în coliziune frontală cu autoturismul condus de Mihai T., de 27 de ani, din municipiul Vatra Dornei, care se deplasa regulamentar.

Ambulanţele ajunse la faţa locului au preluat şi dus la spital patru victime. Este vorba de cei doi şoferi şi de câte un pasager din fiecare maşină. O minoră în vârstă de 16 ani, aflată în maşina intrată pe contrasens, a suferit o fractură de femur, pentru care necesită zeci de zile de îngrijiri medicale. Celelalte trei victime au fost diagnosticate cu leziuni mai uşoare.

„Conducătorul primului autoturism nu a putut fi testat cu aparatul etilotest din cauza leziunilor suferite, în timp ce şoferul care se deplasa regulamentar a fost testat cu etilotestul, rezultatul fiind negativ, ulterior ambilor fiindu-le recoltate probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei”, a declarat inspectorul Bogdana Crăciun, din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava.

Accidentul vine la patru zile după un altul petrecut în zona Poiana Stampei, tot într-o curbă deosebit de periculoasă.


Poliţia avertizează că porţiunea DN 17 de la intrarea în judeţ, în zona Poiana Stampei, este una deosebit de periculoasă. Şoseaua recent asfaltată îi îmbie pe şoferi la viteze mari de rulare, ceea ce, pe un drum pe care se găsesc numeroase curbe periculoase, este echivalent cu un mare pericol.


Tineri dorneni, „pierduţi” în deşertul Qatarului

Nu au visat să locuiască la mii de kilometri de casă, în Asia, cu atât mai puţin în deşertul roşiatic al Qatarului, o mică peninsulă din Golful Persic, care pe hartă arată „ca un deget care încearcă apa mării”. Cariera i-a dus pe aceste îndepărtate meleaguri, unde soarele arde puternic, vara fiind în medie 40 de grade Celsius la umbră, unde se construieşte mult, clădiri impresionante, palate, localnicii folosind marmură de cea mai bună calitate, construcţii ornate cu dantelării în piatră, fântâni arteziene, unde răsună zilnic chemările la rugăciune, Fajr – rugăciunea de dimineaţă, urmată de celelalte patru momente de închinăciune din timpul zilei.

Lucrează pentru guvernul qatariot

În „universul” puţin cunoscut nouă numit Qatar, la graniţă cu Emiratele Arabe Unite şi Arabia Saudită, în capitala ţării - Doha, s-au stabilit Camelia Elena şi Florin Moisuc. Tânăra s-a născut în Dorna Candrenilor, acum 37 de ani, iar Florin Moisuc, soţul ei, în Vatra Dornei.


„Soţia mea, Camelia, a ajuns în Qatar în anul 2000, cu un contract din România, pentru hotelul de cinci stele Sheraton, ca recepţioneră. Acum ea lucrează pentru o companie care aparţine guvernului qatariot, Qatar Foundation", care conţine toate universităţile americane de prestigiu, plus alte centre de învăţământ şi cercetare. Camelia este administration assistant”, ne-a spus Florin.

„Qatar Foundation”, compania la care lucrează soţia lui Florin - a ţinut acesta să precizeze - va fi şi sponsor principal al echipei spaniole de fotbal FC Barcelona, începând cu acest an, echipă care a câştigat recent UEFA Champions League.

Fotomodel în Qatar, pe bani mulţi

În timp ce Camelia sau Cami, cum o alintă prietenii, lucra în hotelul Sheraton ca recepţioneră, ea a avut posibilitatea să cunoască foarte multă lume influentă. Aşa a ajuns bucovineanca din Dorna Candrenilor, frumoasă, înaltă, cu atuuri de fotomodel, să obţină o serie de contracte pentru prezentări de modă, pentru foarte multe case de modă cunoscute în toată lumea.

„Comparativ cu România, aici, în Qatar, se câştigă foarte bine din prezentările de modă. Camelia este chemată să facă şi reclame pentru diferite produse în ziare, reviste, video, toate acestea fiind realizate pe baza unor contracte avantajoase”, ne-a mai spus Florin.

Şcolit în România, supervisor în Qatar

Florin Moisuc s-a stabilit în Qatar acum trei ani, dorind să fie alături de soţie. El lucrează, momentan, ca supervisor în inspecţia muncii (health, safety & environmental), după ce a urmat cursurile unei academii din Anglia, cu locaţia în Qatar.

„La bază sunt inginer biotehnolog, licenţiat în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, şi am lucrat aproape şase ani la firma LaDorna din Vatra Dornei, ca inginer controlul calităţii. După facultate, în timp ce lucram, am urmat cursurile de master ale Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative Bucureşti, primul master fiind în comunicare şi relaţii publice, iar al doilea în management şi resurse umane. Apoi, am făcut cursurile post universitare de pregătirea personalului didactic în cadrul Universităţii <Ştefan cel Mare> Suceava şi, în cele din urmă, am început cursurile MBA, în cadrul Universităţii Britanice de Afaceri – Iaşi”, ne-a descris în câteva cuvinte, parcursul pregătiri sale profesionale Florin Moisuc.

Prieteni de toate naţionalităţile

Chiar dacă în Qatar locuiesc oameni de diferite naţionalităţi, mai mult de jumătate dintre ei fiind imigranţi, în special proveniţi din India, Pakistan şi Bangladesh, Florin şi Camelia Elena ne-au spus că se înţeleg foarte bine cu toate naţionalităţile care locuiesc în Qatar.

„Avem foarte mulţi prieteni qatarioţi, dar şi de alte naţionalităţi, proveniţi din ţări arabe, asiatici, dar şi americani, australieni, canadieni, europeni. Nu sunt foarte mulţi români aici, dar majoritatea acestora au servicii foarte bune, în domeniile petrol, gaze, construcţii, hotelier”, ne-a povestit Florin.

„Nu ducem grija zilei de mâine !”

Se spune că Qatarul este bogat în gaze naturale şi petrol, dar din ce ne-a spus Florin Moisuc, anul acesta, statul arab a ieşit şi cea mai bogată ţară din lume, având cel mai mare PIB.

„Viaţa noastră aici este una normală. O ducem bine spre foarte bine, cu alte cuvinte nu ducem grija zilei de mâine, aşa cum majoritatea oamenilor din România o fac. Ieşim foarte des în oraş, prin mall-uri, restaurante, muzee, insule în mijlocul mării, grădini zoologice, parcuri, petreceri la piscine, petreceri în deşert. Avem foarte mulţi prieteni, printre care şi câţiva şeici, care sunt foarte de treabă şi de ajutor. Avem mulţi prieteni arabi, din toate ţările arabe, şi chiar localnici qatarioţi. În timpul liber mergem la mare, plajă, jet ski, excursii pe mare cu vaporul, înot sau cu ATV-ul prin deşert. Aici sunt o mulţime de parcuri, mall-uri, chiar şi o insulă făcută în mijlocul mării, ca şi în Dubai. Ne-am acomodat bine şi nu ne gândim ca în perioada următoare să renunţăm la job-urile noastre, la viaţa de aici”, este de părere Florin.

Mănâncă româneşte şi se văd şi peste 11 ani tot în Qatar

Pentru că nimic nu se compară cu mâncarea de-acasă, cu bucatele româneşti, familia Moisuc găteşte des româneşte. Ambii parteneri sunt pricepuţi în arta culinară, ştiu să gătească, dar atunci când vor ceva special merg în oraş pentru a lua masa la restaurante cu specific arăbesc sau turcesc. Camelia pregăteşte des sărmăluţe ca-n Bucovina şi plăcinte poale-n brâu.

Printre bucuriile pe care şi le-a făcut Florin de când este în Qatar se numără şi participarea la meciurile în care joacă sau antrenează români. „Am fost la foarte multe meciuri de fotbal între cluburile din Golful Persic, ultimul meci fiind între echipa la care a jucat Rădoi, Al Hilal, şi echipa din Qatar, Al Saad, condusă, la acea vreme, de Cosmin Olăroiu.Am avut ocazia să vorbesc cu amândoi, făcând şi poze împreună. Alte meciuri amicale la care am avut ocazia să merg au fost Anglia - Brazilia şi Brazilia – Argentina”, ne-a povestit dorneanul, care cu umor, dar şi cu speranţă, ne-a spus că ţara în care locuieşte acum – Qatarul – a câştigat lupta pentru organizarea Campionatului Mondial de Fotbal din anul 2022 şi, spune el, „sperăm să fim tot aici, ca să-l vizionăm live”.

Qatarioţii nu au auzit de Bucovina

În Qatar, multă lume a auzit de Ceauşescu, de Hagi şi Nadia Comăneci, de Transilvania şi Dracula, dar nu se ştie nimic de Bucovina. Camelia Elena şi Florin Moisuc încearcă să le vorbească despre lumea din care provin, de colţul de rai numit Bucovina, loc unde revin în fiecare an, în concediu, câte o lună. El îşi aminteşte că la început a fost foarte greu să se descurce, pentru că toate sunt foarte scumpe, atât chiriile, cât şi mâncarea. Ieftin este doar combustibilul pentru maşini. Preţul este în jur de 1 leu/litru. „Am crezut în viitorul nostru, în ceea ce putem realiza aici, în oportunităţile pe care le avem şi în care nu puteam da cu piciorul. Acum este în regulă şi ducem o viaţă foarte liniştită, ca să nu zic de lux”, ne-a lămurit „qatariotul din Dorna”.

Tinerilor de pe meleagurile dornene le-a fost destul de greu să se acomodeze cu clima din Qatar. „Temperaturile sunt foarte ridicate. Săptămâna trecută au fost 48 de grade Celsius. În mijlocul verii se ajunge până la 68 de grade Celsius şi o umiditate de 100%, de multe ori. În luna decembrie sunt între 25-28 de grade Celsius. Peste tot este aer condiţionat: maşină, casă, birouri, mall-uri. Uneori, aerul condiţionat din maşină nu face faţă căldurii”, a completat Florin.

„Vrem să îi oferim copilului o educaţie aici”

Deşi fac carieră în Qatar, fiecare în domeniul lui, au bani cât să nu ducă lipsă de nimic, îşi permit concedii costisitoare şi cam tot ce le trece prin cap pot să realizeze, nimic nu se compară cu bucuria pe care le-a adus-o în viaţă fiul lor, un băieţel în vârstă de 3 ani, Darius Alexandru. Copilul a venit pe lume ca o minune pentru ambii părinţi. „Darius s-a născut în Qatar şi vrem să îi oferim o educaţie aici, deoarece în România sistemul de învăţământ este la pământ, ca şi multe alte ramuri.


Sistemul de învăţământ şi condiţiile de aici sunt la cel mai înalt nivel, cu cel puţin 50 de ani înaintea României. Aici fiind şi majoritatea universităţilor americane ca: Georgetown, Carnegie Mellon, Well Cornell, Texas AM, North Atlantic University şi multe altele”, ne-a mai spus Florin, dându-ne, în acest fel, şi un răspuns la întrebarea: „Când vreţi să vă întoarceţi definitiv în România ?”.

CITESTE ARTICOL COMPLET: MonitorulSV.ro

Festivalul Folcloric al Minorităţilor, la Cârlibaba

La Cârlibaba se va desfăşura pe data de 29 iunie Festivalul Folcloric al Minorităţilor, festival care se circumscrie proiectului transfrontalier “Dezvoltarea unei reţele de turism festiv în Bucovina”.

Festivalul este o sărbătoare a portului popular, a cântecului şi dansului specific fiecărei etnii din spaţiul bucovinean şi vine în sprijinul strategiei de dezvoltare a turismului cultural şi de evenimente a Consiliului Judeţean Suceava.

Programul manifestărilor este următorul: la ora 13:00 - Parada portului popular a minorităţilor din Bucovina; ora 13:30 - Spectacol susţinut de formaţiile artistice „Bujorul de Munte” din Cârlibaba, Ansamblul folcloric ucrainean „Kolomeika” din Siret, Ansamblul folcloric „Oberig” din Cernăuţi, Ansamblul folcloric „Bukovinski Colori” din Cernăuţi, Ansamblul folcloric „Huţulii”din Moldoviţa; ora 17:00 - Recital susţinut de Dan Doboş, Laura Ştefănescu, Cornelia Ciobanu, Petronela Rusu, Ciprian Potoroacă, Constantin Mândrişteanu, Vasile Viţelaru, Nelu Palade, Mitică Ştefan, Ioan Oloieri, acompaniaţi de Orchestra Profesionistă „Rapsozii Botoşanilor”, dirijor Ioan Cobâlă.


Invitaţi speciali sunt Sofia Vicoveanca, Pamfil Roată, Brânduşa Covalciuc, Viorica Macovei. Prezentator: Laurenţiu Ursache.

La ora 22:00 este programat, la Căminul Cultural Cârlibaba, Balul Gospodarilor.
Organizatorii festivalului sunt Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural Bucovina prin Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Primăria comunei Cârlibaba.


VatraDorneiLive.ro © Toate Drepturile Rezervate
We Vatra Dornei