Vechii executivi din businessul Dorna au pus pe picioare fabrica Aqua Carpatica

Aqua Carpatica, cel mai nou business al omului de afaceri elveţian de origine elenă Jean Valvis, cel care a creat brandurile Dorna şi LaDorna Lactate aflate acum în portofoliul unor multi­naţionale, va aduce în luna septembrie pe piaţa apelor minerale un competitor nou pentru Dorna.

La opt ani după vânzarea apelor Dorna, Poiana Negri şi Izvorul Alb către compania grecească Coca-Cola Hellenic, Valvis revine cu un pariu nou în industria apelor minerale: un brand premium, Aqua Carpatica, pe care vrea să-l ducă şi la export. El are însă alături aceiaşi oameni-cheie care l-au ajutat să dezvolte cele două businessuri prin care elveţianul a devenit unul dintre cei mai bogaţi antreprenori locali: Dorna Apemin şi LaDorna Lactate. Cel care coordonează proiectul Aqua Carpatica este Stelian Chiforescu, prim-vicepreşedintele gru­pului Valvis Holding şi directorul fabricii de apă din Panaci (judeţul Suceava). El este unul dintre managerii cu care Jean Valvis colaborează încă din 1994, când acesta ocupa poziţia de vicepreşedinte la îmbuteliatorul de ape Dorna Apemin, precum şi fost asociat al omului de afaceri elveţian în businessul LaDorna Lactate (companie vândută în 2008 către grupul Lactalis).

Chiforescu este şi acţionar minoritar al companiei Carpathian Springs din Vatra Dornei care va lansa Aqua Carpatica, alături de Cornel Popa, un alt partener al lui Valvis din anul 1994, potrivit unor informaţii publicate în Monitorul Oficial.

Producţia a demarat în august

"Fabrica Aqua Carpatica are deja o linie funcţională pe care se testează produse, iar inaugurarea oficială va avea loc în septembrie", au declarat repre­zentanţii Primăriei comunei Panaci din judeţul Suceava. Reprezentanţii Aqua Carpatica nu au oferit informaţii pe acest subiect.

Unitatea de producţie va avea două linii de îmbuteliere în momentul inau­gurării, una pentru PET, iar cealaltă pentru ambalaje din sticlă, potrivit datelor furnizate anterior de companie. Investiţia în acest greenfield este estimată la aproape 10 mil. euro.

În momentul în care a anunţat pro­iectul de lansare a Aqua Carpatica, în urmă cu aproximativ un an, Valvis a pre­cizat că planifică investiţii de circa 12 mil. euro în construirea fabricii, crearea brandului şi promovarea acestuia în primul an de la lansare.

Aceasta este a doua mare provocare a lui Valvis din industria apelor minerale: în 1994 el a pus pe picioare compania Dorna Apemin, vândută după opt ani îmbu­teliatorului grec Coca-Cola Hellenic pentru 39 mil. euro - o tranzacţie cu o valoare record la acea dată. Brandurile din portofoliul Dorna Apemin generează în prezent producătorului Coca-Cola afaceri estimate la peste 100 mil. euro.

De ce un brand local ?

Primii trei îmbuteliatori locali de apă minerală sunt Romaqua cu Borsec (grup deţinut de Octavian Cretu), Coca-Cola HBC România şi European Drinks cu Izvorul Minunilor (grup controlat de fraţii Micula); aceştia deţin în total 8 branduri româneşti, cu o cotă cumulată estimată la peste 70% din piaţă.

Brandul Aqua Carpatica ar putea fi poziţionat puţin mai sus decât Dorna şi Borsec - principalii săi competitori - fără însă a intra în competiţie directă pe preţ cu mărcile internaţionale Perrier sau Vittel, aduse pe piaţă prin importuri.

De altfel, cotele deţinute de mărcile româneşti (peste 90% din piaţă) arată că ofensiva brandurilor străine este încă un pariu riscant. Valvis şi-a stabilit ca obiectiv atingerea unei cote de piaţă de 10% în primii doi ani cu Aqua Carpatina, potrivit datelor comunicate anterior.

SURSA: ZF.ro

Controale in spitalul din Vatra Dornei si in tot judetul Suceava

Tragedia de săptămâna trecută de la Maternitatea Giuleşti i-a pus pe jar pe reprezentanţii unităţilor medicale din judeţ. Controalele cu privire la modul de apărare împotriva incendiilor vor scoate la iveală lipsa dotărilor şi probleme administrative cu care se confruntă medicii.

Saloane pline de igrasie, pereţi crăpaţi şi câte un extinctor pentru un etaj întreg. Asta vor găsi membrii comisiei de control care încep în această săptămână verificările în spitalele din Suceava. Măsura vine după incendiul de la Maternitatea Giuleşti din Capitală, soldat cu cinci morţi.

„Dacă vine comisia la noi în control, nu ştiu sigur dacă vom depăşi cu bine vizita oficialităţilor. Nu s-au mai făcut investiţii de ani de zile pentru modernizarea aparaturii sau pentru detecţia de fum în caz de incendiu“, ne-a declarat Silviu Cotlaciuc, pediatru la Spitalul Orăşenesc din Vatra Dornei.

„De la noi vor pleca cinci asistente în Belgia şi un anestezist, singurul de fapt. Din această cauză vom fi nevoiţi să facem intervenţiile chirurgicale la spitalele din Suceava şi Câmpulung Moldovenesc“, a mai spus doctorul pediatru. Singura unitate în care măsurile de detecţie a fumului şi de prevenire a incediilor au fost discutate şi aprobate este Spitalul Judeţean „Sf. Ioan cel Nou“ din Suceava.

„Suntem pregătiţi ca în caz de incendiu să facem faţă cu bine. Avem exctinctoare pe fiecare secţie, dar în urma tragediei de la Giuleşti conducerea spitalului s-a autosesizat şi a comandat deja senzori de fum şi vor fi făcute modernizări la sistemele existente de prevenire a incendiilor“, ne-a declarat Tiberius Brădăţan, purtătorul de cuvânt al spitalului.

Acesta ne-a explicat că vor fi montate sisteme speciale în saloanele de la Terapie Intensivă şi în celelalte secţii. „Nu vom avea probleme atunci când comisia va veni în inspecţie pentru a verifica condiţiile de prevenire“, a mai spus Brădăţan. În judeţ există nouă spitale în municipii, din care două sunt în reşedinţa de judeţ.

Începând cu 1 iulie 2010 acestea au trecut în administrarea consiliilor locale şi a celui judeţean. Problemele financiare şi de invesiţii nu au fost încă discutate deoarece nu există fonduri pentru modernizări şi nici pentru plata facturilor restante.

SURSA: Adevarul.ro

Soţul, soţia şi fiul, răniţi grav în timp ce se întorceau de la o nuntă

Doi soţi şi fiul acestora au fost răniţi grav după un accident petrecut în timp ce se întorceau de la o nuntă. S-a întâmplat duminică la prânz, la câteva minute după ora 12.00, pe DN 17B, în satul Rusca, comuna Dorna Arini.

Din ancheta poliţiei rezultă că Petru M., în vârstă de 43 de ani, din municipiul Vatra Dornei, aflat la volanul unei Dacii, a adormit la volan, ieşind în afara drumului şi izbindu-se violent de un cap de pod. După impact, maşina a fost proiectată în şanţul de la marginea drumului, unde s-a răsturnat. În maşină se afla şoferul şi Liviu şi Maria B., ambii de 46 de ani, soţ şi soţie, precum şi fiul acestora, în vârstă de 17 ani, toţi cu domiciliul în Vatra Dornei.

Conducătorul auto a scăpat cu răni uşoare, în timp ce ceilalţi trei au suferit leziuni grave (fracturi sau contuzii puternice) care vor necesita zeci de zile de îngrijiri medicale.

SURSA: MonuitorulSV.ro

Flutur se declară nemulţumit de ritmul lucrărilor la drumul Panaci – Bilbor

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, s-a declarat nemulţumit de ritmul lucrărilor de modernizare a drumului Panaci – Bilbor, investiţie realizată din fonduri europene prin Programul Operaţional Regional.

Flutur a inspectat în cursul zilei de ieri lucrările de pe acest traseu, acuzând „delăsarea” firmelor care realizează investiţia. Modernizarea a 22 de kilometri de drum, pe porţiunea Panaci – Bilbor, se face printr-un proiect de 9,9 milioane de euro. După ce a inspectat stadiul lucrărilor, Flutur a spus că este nemulţumit de faptul că mai multe porţiuni din acest drum nu au fost încă betonate. „Ziua e lungă, se poate lucra, însă aici am văzut porţiuni mari de drum care nu sunt încă betonate. Sunt trei companii din Suceava care au obţinut contractul de execuţie şi în loc să fie bucuroase că au de lucru, vedem că au întârzieri foarte mari”, a spus Gheorghe Flutur. El a adăugat că în cursul acestei dimineţi va avea o întâlnire cu reprezentanţii celor trei firme, cărora le va cere să urgenteze lucrările pentru a finaliza investiţia până la termenul stabilit prin contract, respectiv luna octombrie 2010. „Vor fi suficiente pârghii pentru a-i determina să muncească mai repede. Ar trebui să muncească şi sâmbăta, şi noaptea, pentru a recupera timpul pierdut”, a spus Flutur.

Potrivit proiectului, pe lângă modernizarea drumului se vor realiza şi 47 de podeţe, 7,5 kilometri de şanţuri, 3 kilometri de apărări de maluri, 3 kilometri de albii şi torenţi şi 100 de metri liniari de ziduri de sprijin. Flutur a precizat că după finalizarea acestui drum care leagă bazinul Dornelor de Ardeal prin pasul Bilbor, distanţa dintre Vatra Dornei şi Topliţa va fi scurtată cu circa 90 de kilometri. „Este o investiţie extrem de importantă pentru această zonă. Cine va merge din Vatra Dornei spre Bucureşti va avea un drum mai scurt cu 100 de kilometri”, a spus şeful administraţiei judeţene.

SURSA: MonitorulSV.ro

Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica din Vatra Dornei

Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica prezinta fauna montana din zona Dornelor si cinegetica judetului Suceava; etnografie, cu prezentarea artei populare din Bucovina; colectii de geologie, flora si fauna din nordul Moldovei. Se remarca monumente ale naturii ca Leontopodium alpinum, Lynx lynx, Ursus arctos, Lutra lutra, Lyrurus tetrix, trofee deosebite de cerb carpatin, caprior, urs brun, porc mistret.

Sectia de stiinte naturale s-a infiintat in 1957, dar actul nasterii dateaza din 1952, cand invatatorul Dumitru Andriescu din comuna Dorna Candrenilor a donat obiecte de peste 100 de ani. In urma reorganizarii, muzeul isi prezinta exponatele in mod atractiv.

Astfel, sunt prezentate doua aspecte: bogatia floristica si faunistica a zonei dornene si cinegetica (vanatoarea). Sunt abordate si probleme de ocrotire a naturii (florei si faunei), de taxonomie, filogenie si de ecologie.

Mai sunt expuse si specii rare si foarte rare de fauna: vulturul negru (Aegypius monoclu) disparut de multa vreme de la noi, lostrita (Hucho hucho), cocosul de munte (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo) si corbul (Corvus corox). Toate sunt declarate monumente ale naturii.

Din clasa pestilor sunt expuse salmonidele: lostrita, pastravul de munte (Salmotrutta fario), pastravul curcubeu (Salmo iridaeus), mreana (Barbus barbus), zvarlocul (Cotul gabio), scobarul (Chondostroma nasus) care a invadat apele de munte in ultimul timp.

Amfibienii sunt reprezentati prin specii din grupul celor cu coada: urodele triton crestat (Triturus oristatus), triton de munte (Triturus montandana), salamandra (Salamandra salamandra). Amfibieni fara coada: anure - sunt reprezentati de broasca de padure (Rana ridibanda). Reptilele taratoare sunt reprezentate prin trei specii: soparla de munte (Lacerta agilis), vipera (Vipera berus), sarpele de casa (Natrix natrix).

Pasarile din clasa Aves, cele mai numeroase sunt cele rapitoare, de zi: sorecarul (Buteo buteo), sorecarul incaltat (Buteo logapus), acvila tipatoare (Aquila pomarina), serparul (Circaetus gallicus), soimul (Falco subbuteo). Toate sunt ocrotite de lege.

Mai sunt prezentate: cocosul de munte si iernuca (Tetraste bonasia), potarnichea (Perdix perdix), prepelita (Coturnix coturnix), cucul (Cuculus canarus), turturica (Streptopelia turtur); rapitoare de noapte: huhurez de iarna (Strix uroleresis), huhurez de padure (Strix aluco), ciuf de padure (Asio atus), cucuveaua (Athene noctun); specii care se hranesc cu insecte dar si cu seminte: lastunul mare (Apus apus), ghionoaia (Picus viridis), ciocanitoarea pestrita (Dendrocopus major); pasari precum ciocarlia de padure (Lulula arborea), stancuta (Corvus monedula), cotofana (Pico pica). Poate fi vazuta si cea mai mica specie de la noi: auselul de iarna (Regulus regulus). O specie interesanta este forfecuta (Loxia curvirestra) tipica padurilor de conifere.

Mamiferele precum ariciul (Erivaceus europaeus), cartita (Talpa europaea) prefera insectele. Alt grup de mamifere, rozatoare: sobolanul de camp (Rotus rotus), iepurele de camp (Lupus europaeus), veverita (Sciurus vulgaris). In continuare se gasesc biorame cu familia de mistret si cea de caprior si un cerb frumos, atacat de o haita de lupi.

Nu lipsesc specii de mamifere rapitoare: vulpea si lupul, ursul (Ursus arctos) - monument al naturii; animale carnivore de talie mica, cu blana scumpa: bursucul (Meles meles), nevastuica (Mustela nivalis), hermina (Mustela erminaea), jderul (Martes martes), dihorul (Mustela putorius), vidra (Lutra lutra).

La parter, este prezentata vanatoarea. Este prezentat un fides de mamut (Elaphus primigenius), corn de elan (Alces alces), craniu de zimbru (Bison bonnasus) disparut acum 200 de ani. Sunt prezentate trofee de cerb si caprior cu crestere anormala. Sunt expuse obiecte din coarne de cerb (masa, fotoliu, cuier, vioara, lustra), trofee de blana, valorificate prin articole de imbracaminte.

Tot in ultima sala sunt prezentate trofee valoroase de cerbi carpatini medaliate in Cehoslovacia in 1975 cu medalii de argint. Dintre trofeele de blana expuse, o valoare deosebita o prezinta cele de urs, lup si ras. Se mai gasesc numeroase planse cu urme de animale, texte, grafice, fotografii.

SURSA: InBucovina.ro