Reprezentanți ai școlilor de șoferi din Vatra Dornei, Fălticeni, Câmpulung și Rădăuți s-au întâlnit cu conducerea Prefecturii

Reprezentanți ai școlilor de șoferi din Vatra Dornei, Fălticeni, Câmpulung și Rădăuți au solicitat o întrevedere la conducerea Prefecturii Suceava, fiind primiți, miercuri 1 noiembrie, de subprefectul județului Silvia Boliacu, care exercită atribuțiile prefectului Mirela Adomnicăi, aflată în concediu de odihnă.

Tema discuției s-a axat pe mutarea la Suceava a probei practice de traseu pentru obținerea permisului de conductor auto și desființarea punctelor de examen de la Vatra Dornei, Fălticeni, Câmpulung și Rădăuți. Proba teoretică a acestui examen, se desfășoară, din anul 2008, numai la Suceava.

La întâlnirea desfășurată în sala “Nicolae Labiș” au mai participat directorul Cancelariei Prefectului, Bogdan Filip și șeful Serviciului Înmatriculări Vehicule și Eliberare Permise Auto, Radu Obreja.

Potrivit unui proiect de ordin al Prefectului Mirela Adomnicăi, examinarea la proba practică de traseu a candidaților care solicită obținerea permisului de conducere se va efectua numai în municipiul reședință de județ, începând cu data de 1 ianuarie 2018. Totodată, conform ordinului, candidații care la această dată sunt deja programați în vederea susținerii probei practice pentru obținerea permisului de conducere în localitățile menționate vor fi anunțați, de către conducerile școlilor de conducători auto, cu privire la locația unde se va desfășura aceasta, la data la care sunt programați.

Reprezentanții școlilor pentru conducători auto din cele 4 localități au înaintat Prefecturii câte un memoriu, în care atrag atenția asupra efectelor modificării anunțate. Ei menționează că desfășurarea probei practice doar în municipiul Suceava va afecta negativ, în plan financiar și social, cursanții, instructorii, școlile și familiile.

Șefii școlilor de șoferi din toate cele 4 localități ale județului spun că există mai multe impedimente în urma modificării centrului de examinare: cheltuieli mai mari pentru un consum mai mare de carburanți, pentru deplasările la Suceava în vederea instruirii și prezentării la examen, absențe de la orele de curs ale cursanților care frecventează cursurile liceale, învoiri de la serviciu ale cursanților care lucrează în câmpul muncii. La acestea se adaugă aglomerarea zilnică a municipiului Suceava prin prezența unui număr de circa 300 de autovehicule ale școlilor de șoferi din județ.

Reprezentanții școlilor de șoferi din cele patru localități solicită conducerii Prefecturii să analizeze situația și să dispună.

CITEȘTE MAI MULTE PE: Newsme.ro

Directorul medical şi cel financiar-contabil de la Spitalul Vatra Dornei reconfirmaţi pe funcţii

Directorul medical, Cristian Rusu şi cel financiar contabil, Delia Gheorghică, de la Spitalul municipal Vatra Dornei au fost reconfirmaţi pe funcţii în urma organizării concursului pentru ocuparea celor două posturi.

Pentru postul de director medical s-au înscris doi candidaţi, Cristian Rusu şi Ana Maria Teodorescu, însă doar primul candidat s-a prezentat la concurs, promovându-l cu media finală 9,50 în urma susţinerii probei scrise, a probei de susţinere a proiectului şi cea a interviului.

Pentru postul de director financiar-contabil s-a înscris doar un singur candidat, respectiv actualul deţinător al funcţiei, Delia Gheorghică, iar în urma susţinerii celor trei probe ale concursului a obţinut media finală 9,24.

De asemenea managerul Spitalului municipal Vatra Dornei, Ion Valentin Stan, a obţinut un nou mandat la conducerea spitalului în urma promovării concursului organizat în luna septembrie 2017.

CITEȘTE MAI MULTE PE: NewsBucovina.ro

O femeie a fost găsită moartă în foișorul Vilei Cembra din Vatra Dornei

La data de 31 octombrie 2017, la ora 15.13, Poliția municipiului Vatra Dornei a fost anunțată prin 112 despre faptul că în foișorul de la izvorul de apă din curtea fostei Vile Cembra se află o femeie decedată. Din cercetările polițiștilor a reieșit că în ziua de 31 octombrie a.c., în jurul orei 14.00, doi tineri din localitate au mers în curtea Vilei Cembra, unde sunt amplasate rampe skatepark pentru biciclete și role, pentru a se juca.

Când au ajuns în curtea hotelului, au început să caute sticle goale pentru a le umple cu apă și a umezi rampele. În timp ce căutau sticle, în anexa construită deasupra izvorului au observat o femeie întinsă pe pardoseala de beton. Aceștia au anunțat prima persoana aflată în zonă, care la rândul său a sunat la 112.

Pe parcursul cercetărilor s-a stabilit că Valentina T., de 61 de ani, localnică, suferea de etilism cronic și făcea parte din mediul boschetarilor, fiind plecată voluntar de acasă de la începutul lunii octombrie. Cu ocazia examinării cadavrului s-a constatat că acesta nu prezenta urme exterioare de violență, cu excepția unei echimoze la nivelul ochiului drept, despre care s-a stabilit pe parcursul anchetei că nu ar avea legătură cu cauza morții.

Cadavrul femeii a fost transportat la morga Spitalului Vatra Dornei, pentru efectuarea autopsiei medico-legale. In acest caz a fost întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.

CITEȘTE MAI MULTE PE: ObiectivDeSuceava.ro

Fotografii inedite din arhiva CNSAS despre "rezistenţa din munţi" formată și în zona Vatra Dornei

RFI România a publicat zilele acestea un foto-reportaj cu membrii a două „organizații subversive” realizate de Securitate după capturarea lor și păstrate azi la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în fondul documentar, dosarele D15171 și D22. Materialul este realizat în colaborare cu Centrul de Consultanță Istorică care a pus la dispoziție aceste fotografii. Una dintre aceste „organizații subversive”, numită "Gărzile lui Decebal”, și-a desfășurat activitatea în zona Dornelor.

Primele grupuri de rezistenţă din România împotriva bolşevizării se organizează în munţii României chiar după 23 August 1944. Totuşi acțiunile acestea iau amploare după preluarea efectivă puterii de către comunişti pe 6 martie 1945, iar mișcarea de rezistență continuă aproape 20 de ani în munţii României.

Falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, abdicarea regelui Mihai şi hăituirea legionarilor face ca numărul celor ce iau calea muntelui să crească în perioada 1947-1950, notează istoricii. Grupurile se organizează, americanii promit sprijin pentru rezistenţi, se fac planuri pentru o mişcare la nivel naţional, unii legionari refugiaţi în Germania sau în alte ţări europene sunt paraşutaţi în munţi, împreună cu ceva provizii în alimente şi arme.

Scriitorul și deținutul politic Cicerone Ioniţoiu precizează că la sfârşitul anului 1948 au început să se organizeze grupuri de partizani în Moldova de Nord, cunoscute sub denumirea de "Gărzile lui Decebal”, împărțite în funcție de raza de acțiune în trei ramuri: Vatra Dornei - Piatra Neamţ, Vatra Dornei - Fălticeni sau Vatra Dornei - Bistriţa Năsăud.

Prima ramură era condusă de Filaret Gămălău, stareţul schitului Rarău, arestat la 1 septembrie 1950, fiind denunţat de pictorul din comuna Teiul Doamnei.

A doua fracţiune îşi desfăşura activitatea de la Şarul Dornei şi Crucea, până la frontiera sovietică. Şeful acestei grupe din cuiburile Obcinilor era sublocotenentul Jenică Arnăutu, originar din satul Ungureni, comuna Mîndreni, Judeţul Botoşani, care era membru al Partidului Naţional Ţărănesc, îl cunoscusem la Bucureşti în timpul campaniei electorale din 1946, pe când venea după material de propagandă.

Dat fiind faptul că era militar însemna un mare avantaj, putând să circule nestingherit, în timp ce comuniştii căutau să împiedice orice propagandă şi mai ales circulaţia programelor partidelor. Era un om hotărât, care nu pregeta să depună toate eforturile pentru a scăpa ţara de comunism. Timpul a probat acest caracter integru al lui Jenică. Încă din timpul campaniei electorale, unii erau preocupaţi să adune oamenii de bună-credinţă în vederea unei pregătiri militare pentru o rezistenţă armată ce părea singura soluţie pentru înlăturarea dictaturii ce se instaurase cu ajutorul bolşevicilor.

Scos din armată, ca foarte mulţi ofiţeri, Jenică Arnăutu a fost arestat, în noaptea de 2 spre 3 martie 1949, în satul Ungureni de pe Jijia. Reuşind să evadeze de la Jandarmerie, a luat calea codrului, fixându-şi centrul de acţiune în Munţii Suhardului-Bistriţa şi Mestecăniş. Prezenţa partizanilor s-a făcut simţită în comunele următoare: Dorna Cândrenilor, Coşna, Coşniţa, Poiana Negri, Şarul Dornei, Arini, Crucea. Locuitorii satelor îi susţineau pe partizani, ajutându-i mai ales cu mâncare.

Printre partizanii din această regiune au putut fi identificaţi prin închisori: Radu Cacina, Strătescu, doctor Vasilache, Aurel Botnariuc, Gheorghe Petrescu, Nicolae Chelsoiu. Aceşti oameni, legaţi acum de pădure, adunaseră arme, aparate de radio, de transmisie, pe care le instalaseră în bordei.

Adăpostul n-a putut fi reperat în timp de iarnă, fiind bine camuflat. Dar cum iuda e cauza tuturor nenorocirilor, şi printre ei a fost introdus un "student", care a informat asupra poziţiei unde se găseau. Securiştii au plecat pe urmele lor şi, după o serie de hărţuieli din partea acestora, partizanii s*au retras în ascunzătoare. Aici au fost surprinşi la un moment dat. În lupta de capturare, Jenică Arnăutu a fost doborât şi lovit cu patul puştii în cap. Osul frontal i-a fost spart şi înfundat în cap. Pe drumul spre Securitate a avut dureri atroce de cap, dureri ce l-au urmărit prin puşcării câte zile i-au rămas până la exterminare.

Procesul a fost judecat la Tribunalul Militar din Iaşi, unde procurorul Puişor a cerut pedeapsa cu moartea atât pentru el, cât şi pentru ceilalţi membri ai grupului, în aşteptarea recursului au trecut prin închisoarea Suceava. Aici li s-a anunţat comutarea pedepsei în muncă silnică pe viaţă.

Jenică Arnăutu a stat la Gherla şi apoi la Aiud până în 1957, când, după o grevă declanşată împotriva condiţiilor de exterminare la care erau supuşi deţinuţii, a fost mutat la Rîmnicu Sărat, împreuna cu cei care erau socotiţi conducătorii grevei, ca o măsură disciplinară. Aici era o temniţă grea, de izolare completă, fiecare deţinut cu celula lui, şi mai ales era un regim sever de alimentaţie, însoţit de bătăi continue.

Iată ce spune Ovidiu Borcea, care a reuşit să supravieţuiască: "Jenică Arnăutu era cel care protesta cel mai vehement împotriva regimului de exterminare. La Rîmnicu Sărat se murea de foame, de frig, de bătaie. Eram înmormântaţi de vii. Cămaşa pe care o aveam era ca o apărătoare de muşte. Semănăm cu un soldat elveţian din Garda Vaticanului, căci eram îmbrăcat numai în fâşii. Cînd le-am arătat temnicerilor starea cămăşii mele, mi-au spus râzând că era mai bună decât a celui de la celula patru, adică a lui Jenică Arnăutu. El se găsea într-o grevă a foamei care dura de 132 de zile, timp în care a fost torturat, bătut, alimentat cu furtunul, pe care-l introduceau forţat în gură şi pe esofag, în aceste condiţii şi-a dat ultima suflare pe 2 noiembrie 1959."

Jenică Arnăutu a stat aproape 1.000 de zile izolat în "cavoul" nr. 4, după care a fost aruncai în groapa comună. După 7 ani, când au aflat părinţii şi li s-a permis să-l aducă acasă, l-au găsit aruncat pe burtă, dezbrăcat, şi cu încă o persoană neidentificată. Amândoi au fost înmormântaţi creştineşte.

CICERONE IONIŢOIU. Rezistenţa anticomunistă din munţii României, 1946 - 1958. Ediţia a II-a, revizuită şi completată. "Gîndirea Românească", 1993, 140 p. ISBN 973-95688-1-2.

Vă prezentăm în continuare fotografiile din arhiva CNSAS cu descrierile pentru fiecare dintre acestea:

CITEȘTE MAI MULTE PE: RFI.ro   /   ProcesulComunismului.com

LOC DE MUNCĂ : Operator Sondaj Vatra Dornei

Detalii Anunț: IWD Market Reserch, firma germana de cercetare de piata si sondaje de opinie, cauta intervievatori (studenti, femei casnice, someri, etc.) in vederea efectuarii unui studiu de piata în mai multe supermarket-uri din țară printre care și în Vatra Dornei.

Ce trebuie sa facem mai exact ? Stam in fata caselor de marcat in magazin si adresam cateva intrebari, pe baza unui chestionar, clientilor care si-au achitat cumparaturile.

Plata este de 35 Euro / zi

Daca esti interesat / ă asteptam mesaj cu numarul tau de telefon, numele si varsta, orașul pentru care aplici (Vatra Dornei)

Telefon: 0723 322 634

E-mail: bratosindaniela@yahoo.com