La Dorna Arini a răsunat din nou “Cântecul Cetinii”

Unul dintre cele mai longevive festivaluri folclorice din Bazinul Dornelor, „Cântecul cetinii”, a ajuns la cea de-a XIV-a ediţie. Cu sprijinul unor sponsori, oameni de suflet şi iubitori ai tradiţiilor, a fost posibilă organizarea ediţiei 2010 a festivalului, care s-a bucurat de o participare numeroasă.

“În anul 1994, fiind director al Căminului cultural din localitate, împreună cu viceprimarul de la acea vreme, profesorul Mihai Vleju, şi cu Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport Suceava ne-am gândit că este bine să reedităm acele serbări câmpeneşti unde lumea se simţea bine măcar o dată pe an, după o muncă istovitoare”, ne-a spus primarul comunei, Ioan Moraru. Festivalul a fost întrerupt pentru câţiva ani, pentru că s-au făcut şi serbările munţilor Giumalău, la acea vreme infrastructura permiţând acest lucru.

“În zona Dorna Arini şi cetina cântă”

“Omul care stă la umbra bradului, când are un moment de linişte, cântă. Cântă cu gândul, cântă cu sufletul, cântă cu vocea”, ne-a spus Toni Grosus, unul dintre participanţii la acest festival încă de la primele ediţii. Primele ediţii au fost organizate pe Obcioara, la cota 1.600, dar pentru că drumul este greu accesibil până în vârf de munte, festivalul folcloric “Cântecul cetinii” se organizează în localitate, respectiv pe terenul de sport al Şcolii cu clasele I-VIII din Cozăneşti. Aici poate să vină mai multă lume, şi tineri, şi bătrâni, dar vin şi mulţi turişti.

Muzică, umor şi multă voie bună

Asta au oferit celor prezenţi organizatorii festivalului, pregătind un spectacol etno-folcloric şi de umor, din care nu au lipsit ansamblurile Brăduleţul din Dorna Arini, Dorna Dorului din Vatra Dornei, Trandafir de Bucovina din Suceava, Plaiurile Dornei de la Clubul Copiilor din Vatra Dornei, Cetina Călimaniului din Şaru Dornei şi Străjerii Bucovinei din Pojorâta. Recitalurile au fost susţinute de interpreţii Laura Haidău, Mădălina Candrea, Viorica Macovei, Sorin Filip şi de trupa ETNO D’OR, iar momentele vesele au aparţinut lui Ioan Seleşi, din Zalău. Prezentarea festivalului a fost făcută de bine cunoscutul fiu al satului, Doru Bighiu.

Tarabele cu jucării, suveniruri şi caruselele au întregit atmosfera de distracţie, mai ales pentru cei mici.

Festivalul a căpătat în timp caracter internaţional

De-a lungul celor 14 ediţii, la acest festival au fost oaspeţi din Belgia, din Franţa, din Republica Moldova, care au adus cu ei trupe de dansatori ce au învăţat dansurile populare româneşti, au cumpărat costume populare din Bucovina pe care le-au dus acolo, în zonele de unde au venit. În urmă cu doi ani, un maratonist din Belgia a străbătut aproape 2.000 de km, pentru a ajunge la festivalul “Cântecul cetinii”.

În vreme de criză, “puţin şi bun”

S-a făcut în urmă cu câţiva ani şi o ediţie a festivalului muntelui Giumalău, însă în vreme de criză nu este posibilă realizarea a două festivaluri în aceeaşi localitate, de aceea, aşa cum spunea primarul comunei, Ioan Moraru, “puţin şi bun”. Organizatorii au adus în bătătură şi o stână turistică pentru ca cei care au venit aici, pe lângă muzică bună şi momente vesele, să se bucure de produse tradiţionale, de lapte acru, jintiţă (încălzirea lentă a zerului). Cei mai mulţi au preferat balmoşul, un produs pe care numai oamenii muntelui reuşesc să-l facă aşa bun, pentru că îl prepară în ceaun, la foc de lemne.

Festivalul s-a finalizat cu dans în aer liber, iar turiştii care au participat la distracţie au fost nevoiţi să-şi găsească un loc de cazare în zonă. Manifestările au fost organizate de Primăria şi Consiliul Local Dorna Arini, Căminul Cultural “Savin Alexievici” Dorna Arini, cu sprijinul unor sponsori.

SURSA: MonitorulSV.ro

Vechii executivi din businessul Dorna au pus pe picioare fabrica Aqua Carpatica

Aqua Carpatica, cel mai nou business al omului de afaceri elveţian de origine elenă Jean Valvis, cel care a creat brandurile Dorna şi LaDorna Lactate aflate acum în portofoliul unor multi­naţionale, va aduce în luna septembrie pe piaţa apelor minerale un competitor nou pentru Dorna.

La opt ani după vânzarea apelor Dorna, Poiana Negri şi Izvorul Alb către compania grecească Coca-Cola Hellenic, Valvis revine cu un pariu nou în industria apelor minerale: un brand premium, Aqua Carpatica, pe care vrea să-l ducă şi la export. El are însă alături aceiaşi oameni-cheie care l-au ajutat să dezvolte cele două businessuri prin care elveţianul a devenit unul dintre cei mai bogaţi antreprenori locali: Dorna Apemin şi LaDorna Lactate. Cel care coordonează proiectul Aqua Carpatica este Stelian Chiforescu, prim-vicepreşedintele gru­pului Valvis Holding şi directorul fabricii de apă din Panaci (judeţul Suceava). El este unul dintre managerii cu care Jean Valvis colaborează încă din 1994, când acesta ocupa poziţia de vicepreşedinte la îmbuteliatorul de ape Dorna Apemin, precum şi fost asociat al omului de afaceri elveţian în businessul LaDorna Lactate (companie vândută în 2008 către grupul Lactalis).

Chiforescu este şi acţionar minoritar al companiei Carpathian Springs din Vatra Dornei care va lansa Aqua Carpatica, alături de Cornel Popa, un alt partener al lui Valvis din anul 1994, potrivit unor informaţii publicate în Monitorul Oficial.

Producţia a demarat în august

"Fabrica Aqua Carpatica are deja o linie funcţională pe care se testează produse, iar inaugurarea oficială va avea loc în septembrie", au declarat repre­zentanţii Primăriei comunei Panaci din judeţul Suceava. Reprezentanţii Aqua Carpatica nu au oferit informaţii pe acest subiect.

Unitatea de producţie va avea două linii de îmbuteliere în momentul inau­gurării, una pentru PET, iar cealaltă pentru ambalaje din sticlă, potrivit datelor furnizate anterior de companie. Investiţia în acest greenfield este estimată la aproape 10 mil. euro.

În momentul în care a anunţat pro­iectul de lansare a Aqua Carpatica, în urmă cu aproximativ un an, Valvis a pre­cizat că planifică investiţii de circa 12 mil. euro în construirea fabricii, crearea brandului şi promovarea acestuia în primul an de la lansare.

Aceasta este a doua mare provocare a lui Valvis din industria apelor minerale: în 1994 el a pus pe picioare compania Dorna Apemin, vândută după opt ani îmbu­teliatorului grec Coca-Cola Hellenic pentru 39 mil. euro - o tranzacţie cu o valoare record la acea dată. Brandurile din portofoliul Dorna Apemin generează în prezent producătorului Coca-Cola afaceri estimate la peste 100 mil. euro.

De ce un brand local ?

Primii trei îmbuteliatori locali de apă minerală sunt Romaqua cu Borsec (grup deţinut de Octavian Cretu), Coca-Cola HBC România şi European Drinks cu Izvorul Minunilor (grup controlat de fraţii Micula); aceştia deţin în total 8 branduri româneşti, cu o cotă cumulată estimată la peste 70% din piaţă.

Brandul Aqua Carpatica ar putea fi poziţionat puţin mai sus decât Dorna şi Borsec - principalii săi competitori - fără însă a intra în competiţie directă pe preţ cu mărcile internaţionale Perrier sau Vittel, aduse pe piaţă prin importuri.

De altfel, cotele deţinute de mărcile româneşti (peste 90% din piaţă) arată că ofensiva brandurilor străine este încă un pariu riscant. Valvis şi-a stabilit ca obiectiv atingerea unei cote de piaţă de 10% în primii doi ani cu Aqua Carpatina, potrivit datelor comunicate anterior.

SURSA: ZF.ro

Controale in spitalul din Vatra Dornei si in tot judetul Suceava

Tragedia de săptămâna trecută de la Maternitatea Giuleşti i-a pus pe jar pe reprezentanţii unităţilor medicale din judeţ. Controalele cu privire la modul de apărare împotriva incendiilor vor scoate la iveală lipsa dotărilor şi probleme administrative cu care se confruntă medicii.

Saloane pline de igrasie, pereţi crăpaţi şi câte un extinctor pentru un etaj întreg. Asta vor găsi membrii comisiei de control care încep în această săptămână verificările în spitalele din Suceava. Măsura vine după incendiul de la Maternitatea Giuleşti din Capitală, soldat cu cinci morţi.

„Dacă vine comisia la noi în control, nu ştiu sigur dacă vom depăşi cu bine vizita oficialităţilor. Nu s-au mai făcut investiţii de ani de zile pentru modernizarea aparaturii sau pentru detecţia de fum în caz de incendiu“, ne-a declarat Silviu Cotlaciuc, pediatru la Spitalul Orăşenesc din Vatra Dornei.

„De la noi vor pleca cinci asistente în Belgia şi un anestezist, singurul de fapt. Din această cauză vom fi nevoiţi să facem intervenţiile chirurgicale la spitalele din Suceava şi Câmpulung Moldovenesc“, a mai spus doctorul pediatru. Singura unitate în care măsurile de detecţie a fumului şi de prevenire a incediilor au fost discutate şi aprobate este Spitalul Judeţean „Sf. Ioan cel Nou“ din Suceava.

„Suntem pregătiţi ca în caz de incendiu să facem faţă cu bine. Avem exctinctoare pe fiecare secţie, dar în urma tragediei de la Giuleşti conducerea spitalului s-a autosesizat şi a comandat deja senzori de fum şi vor fi făcute modernizări la sistemele existente de prevenire a incendiilor“, ne-a declarat Tiberius Brădăţan, purtătorul de cuvânt al spitalului.

Acesta ne-a explicat că vor fi montate sisteme speciale în saloanele de la Terapie Intensivă şi în celelalte secţii. „Nu vom avea probleme atunci când comisia va veni în inspecţie pentru a verifica condiţiile de prevenire“, a mai spus Brădăţan. În judeţ există nouă spitale în municipii, din care două sunt în reşedinţa de judeţ.

Începând cu 1 iulie 2010 acestea au trecut în administrarea consiliilor locale şi a celui judeţean. Problemele financiare şi de invesiţii nu au fost încă discutate deoarece nu există fonduri pentru modernizări şi nici pentru plata facturilor restante.

SURSA: Adevarul.ro

Soţul, soţia şi fiul, răniţi grav în timp ce se întorceau de la o nuntă

Doi soţi şi fiul acestora au fost răniţi grav după un accident petrecut în timp ce se întorceau de la o nuntă. S-a întâmplat duminică la prânz, la câteva minute după ora 12.00, pe DN 17B, în satul Rusca, comuna Dorna Arini.

Din ancheta poliţiei rezultă că Petru M., în vârstă de 43 de ani, din municipiul Vatra Dornei, aflat la volanul unei Dacii, a adormit la volan, ieşind în afara drumului şi izbindu-se violent de un cap de pod. După impact, maşina a fost proiectată în şanţul de la marginea drumului, unde s-a răsturnat. În maşină se afla şoferul şi Liviu şi Maria B., ambii de 46 de ani, soţ şi soţie, precum şi fiul acestora, în vârstă de 17 ani, toţi cu domiciliul în Vatra Dornei.

Conducătorul auto a scăpat cu răni uşoare, în timp ce ceilalţi trei au suferit leziuni grave (fracturi sau contuzii puternice) care vor necesita zeci de zile de îngrijiri medicale.

SURSA: MonuitorulSV.ro

Flutur se declară nemulţumit de ritmul lucrărilor la drumul Panaci – Bilbor

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, s-a declarat nemulţumit de ritmul lucrărilor de modernizare a drumului Panaci – Bilbor, investiţie realizată din fonduri europene prin Programul Operaţional Regional.

Flutur a inspectat în cursul zilei de ieri lucrările de pe acest traseu, acuzând „delăsarea” firmelor care realizează investiţia. Modernizarea a 22 de kilometri de drum, pe porţiunea Panaci – Bilbor, se face printr-un proiect de 9,9 milioane de euro. După ce a inspectat stadiul lucrărilor, Flutur a spus că este nemulţumit de faptul că mai multe porţiuni din acest drum nu au fost încă betonate. „Ziua e lungă, se poate lucra, însă aici am văzut porţiuni mari de drum care nu sunt încă betonate. Sunt trei companii din Suceava care au obţinut contractul de execuţie şi în loc să fie bucuroase că au de lucru, vedem că au întârzieri foarte mari”, a spus Gheorghe Flutur. El a adăugat că în cursul acestei dimineţi va avea o întâlnire cu reprezentanţii celor trei firme, cărora le va cere să urgenteze lucrările pentru a finaliza investiţia până la termenul stabilit prin contract, respectiv luna octombrie 2010. „Vor fi suficiente pârghii pentru a-i determina să muncească mai repede. Ar trebui să muncească şi sâmbăta, şi noaptea, pentru a recupera timpul pierdut”, a spus Flutur.

Potrivit proiectului, pe lângă modernizarea drumului se vor realiza şi 47 de podeţe, 7,5 kilometri de şanţuri, 3 kilometri de apărări de maluri, 3 kilometri de albii şi torenţi şi 100 de metri liniari de ziduri de sprijin. Flutur a precizat că după finalizarea acestui drum care leagă bazinul Dornelor de Ardeal prin pasul Bilbor, distanţa dintre Vatra Dornei şi Topliţa va fi scurtată cu circa 90 de kilometri. „Este o investiţie extrem de importantă pentru această zonă. Cine va merge din Vatra Dornei spre Bucureşti va avea un drum mai scurt cu 100 de kilometri”, a spus şeful administraţiei judeţene.

SURSA: MonitorulSV.ro

Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica din Vatra Dornei

Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica prezinta fauna montana din zona Dornelor si cinegetica judetului Suceava; etnografie, cu prezentarea artei populare din Bucovina; colectii de geologie, flora si fauna din nordul Moldovei. Se remarca monumente ale naturii ca Leontopodium alpinum, Lynx lynx, Ursus arctos, Lutra lutra, Lyrurus tetrix, trofee deosebite de cerb carpatin, caprior, urs brun, porc mistret.

Sectia de stiinte naturale s-a infiintat in 1957, dar actul nasterii dateaza din 1952, cand invatatorul Dumitru Andriescu din comuna Dorna Candrenilor a donat obiecte de peste 100 de ani. In urma reorganizarii, muzeul isi prezinta exponatele in mod atractiv.

Astfel, sunt prezentate doua aspecte: bogatia floristica si faunistica a zonei dornene si cinegetica (vanatoarea). Sunt abordate si probleme de ocrotire a naturii (florei si faunei), de taxonomie, filogenie si de ecologie.

Mai sunt expuse si specii rare si foarte rare de fauna: vulturul negru (Aegypius monoclu) disparut de multa vreme de la noi, lostrita (Hucho hucho), cocosul de munte (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo) si corbul (Corvus corox). Toate sunt declarate monumente ale naturii.

Din clasa pestilor sunt expuse salmonidele: lostrita, pastravul de munte (Salmotrutta fario), pastravul curcubeu (Salmo iridaeus), mreana (Barbus barbus), zvarlocul (Cotul gabio), scobarul (Chondostroma nasus) care a invadat apele de munte in ultimul timp.

Amfibienii sunt reprezentati prin specii din grupul celor cu coada: urodele triton crestat (Triturus oristatus), triton de munte (Triturus montandana), salamandra (Salamandra salamandra). Amfibieni fara coada: anure - sunt reprezentati de broasca de padure (Rana ridibanda). Reptilele taratoare sunt reprezentate prin trei specii: soparla de munte (Lacerta agilis), vipera (Vipera berus), sarpele de casa (Natrix natrix).

Pasarile din clasa Aves, cele mai numeroase sunt cele rapitoare, de zi: sorecarul (Buteo buteo), sorecarul incaltat (Buteo logapus), acvila tipatoare (Aquila pomarina), serparul (Circaetus gallicus), soimul (Falco subbuteo). Toate sunt ocrotite de lege.

Mai sunt prezentate: cocosul de munte si iernuca (Tetraste bonasia), potarnichea (Perdix perdix), prepelita (Coturnix coturnix), cucul (Cuculus canarus), turturica (Streptopelia turtur); rapitoare de noapte: huhurez de iarna (Strix uroleresis), huhurez de padure (Strix aluco), ciuf de padure (Asio atus), cucuveaua (Athene noctun); specii care se hranesc cu insecte dar si cu seminte: lastunul mare (Apus apus), ghionoaia (Picus viridis), ciocanitoarea pestrita (Dendrocopus major); pasari precum ciocarlia de padure (Lulula arborea), stancuta (Corvus monedula), cotofana (Pico pica). Poate fi vazuta si cea mai mica specie de la noi: auselul de iarna (Regulus regulus). O specie interesanta este forfecuta (Loxia curvirestra) tipica padurilor de conifere.

Mamiferele precum ariciul (Erivaceus europaeus), cartita (Talpa europaea) prefera insectele. Alt grup de mamifere, rozatoare: sobolanul de camp (Rotus rotus), iepurele de camp (Lupus europaeus), veverita (Sciurus vulgaris). In continuare se gasesc biorame cu familia de mistret si cea de caprior si un cerb frumos, atacat de o haita de lupi.

Nu lipsesc specii de mamifere rapitoare: vulpea si lupul, ursul (Ursus arctos) - monument al naturii; animale carnivore de talie mica, cu blana scumpa: bursucul (Meles meles), nevastuica (Mustela nivalis), hermina (Mustela erminaea), jderul (Martes martes), dihorul (Mustela putorius), vidra (Lutra lutra).

La parter, este prezentata vanatoarea. Este prezentat un fides de mamut (Elaphus primigenius), corn de elan (Alces alces), craniu de zimbru (Bison bonnasus) disparut acum 200 de ani. Sunt prezentate trofee de cerb si caprior cu crestere anormala. Sunt expuse obiecte din coarne de cerb (masa, fotoliu, cuier, vioara, lustra), trofee de blana, valorificate prin articole de imbracaminte.

Tot in ultima sala sunt prezentate trofee valoroase de cerbi carpatini medaliate in Cehoslovacia in 1975 cu medalii de argint. Dintre trofeele de blana expuse, o valoare deosebita o prezinta cele de urs, lup si ras. Se mai gasesc numeroase planse cu urme de animale, texte, grafice, fotografii.

SURSA: InBucovina.ro

“Cântecul Cetinii”, ediţia a XIV-a, la Dorna Arini

Duminică, 22 august, în comuna suceveană Dorna Arini, se va desfăşura Festivalul Folcloric “Cântecul Cetinii”, ediţia a XIV-a.

Aşa cum am aflat de la primarul comunei Dorna Arini, Ioan Moraru, deschiderea festivalului “Cântecul Cetinii” va avea loc începând cu ora 13, pe terenul de sport al Şcolii cu clasele I-VIII Dorna Arini. Printre participanţi se numără Ansamblul folcloric „Brăduleţul” din Dorna Arini, ansamblurile folclorice„Doina Dorului” din Vatra Dornei,„Trandafir de Bucovina” Suceava, Ansamblul „Plaiurile Dornei” de la Clubul Copiilor Vatra Dornei. Printre invitaţi se mai numără Ansamblul folcloric „Cetina Călimaniului” Şaru Dornei, Ansamblul folcloric „Străjerii Bucovinei” – Pojorâta, Sorin Filip şi Ansamblul „Ciprian Porumbescu”, soliştii vocali Laura Haidău, Ilioara Ştefănel, Mădălina Candrea, Viorica Macovei,Marius Zgîianu.

Pe lângă muzică populară, cei prezenţi duminică la Dorna Arini vor avea parte de un spectacol de muzică etno cu trupa D’OR din Bucureşti, dar şi de momente vesele cu Ioan Seleşi din Zalău.

Seara se va finaliza cu dans în aer liber.

Manifestările sunt organizate de Primăria şi Consiliul Local Dorna Arini şi Căminul Cultural “Savin Alexievici” Dorna Arini.

SURSA: MonitorulSV.ro

Incendiu in Neagra Sarului

Luni dimineaţă, alarma a sunat îndelung la Detaşamentul de pompieri din Vatra Dornei anunţând producerea unui incendiu la o gospodărie particulară din satul Neagra Şarului.

Imediat au pornit la drum două autospeciale pentru localizarea şi stingerea incendiilor, însoţite de 10 pompieri, iar în sprijinul acestora au sărit şi patru voluntari cu o motopompă aparţinând Serviciului pentru Situaţii de Urgenţă al comunei Şaru Dornei.

Când au ajuns la faţa locului, şura şi adăpostul de animale din gospodăria lui Ioan L. se transformaseră într-un rug, iar flăcările erau de aproape cinci metri înălţime proprietarul încercând din răsputeri, ajutat şi de vecini, să stingă focul ca să nu se extindă şi la casa de locuit.

Incendiul a dat ceva de furcă şi pompierilor, aceştia luptându-se cu flăcările mai bine de două ore.

Din fericire, nu au existat victime omeneşti iar în urma cercetărilor s-a stabilit că focul a izbucnit de la furajele pe care omul tocmai le-a strâns şi le depozitase în podul şurii, acestea suferind fenomenul de autoaprindere în urma temperaturilor ridicate înregistrate în ultimele zile.

SURSA: NewsBucovina.ro

Zeci de romi şi-au făcut cartier la marginea DN 18, în Cârlibaba

O toloacă situată între râul Bistriţa şi DN 18, nu departe de ieşirea din judeţul Suceava spre Maramureş, este „colorată” de mai bine de două săptămâni de câteva zeci de familii de romi, bărbaţi, femei şi o mulţime de copii stând înghesuiţi în mai multe cocioabe din lemn. Le folosesc doar noaptea, pentru somn, în restul zilei bătând pădurile din apropiere, în căutare de ciuperci.

Turiştii care merg înspre Lacul Lala şi Vârful Ineu, pe drumul forestier care face la stânga de pe drumul naţional, dau nas în nas cu romii care şi-au ridicat un adevărat cartier ţigănesc în zonă.

Mici locuinţe din scânduri şi acoperite cu celofan şi crengi, rufe scoase la uscat, toate întregesc peisajul specific comunităţilor de romi. Seara copiii pot fi văzuţi în timp ce bat mingea chiar pe şoseaua naţională, iar cei mai mari roiesc pe la un chioşc din zonă. Nu par a fi agresivi, însă abordează imediat trecătorii ce se opresc pe teritoriul lor şi devin ameninţători dacă sunt fotografiaţi. Dimineaţa, înainte de ora 8.00, când din hornurile improvizate iese fum, semn că la munte, pe timp de noapte, frigul devine un duşman tăios chiar şi la mijloc de august, în plină caniculă, majoritatea nomazilor sunt deja plecaţi din tabără. Cutreieră pădurile din zonă, culegând bureţi şi hribi şi vor continua să o facă atâta timp vor mai avea materie primă.

Stau pe un teren privat, închiriat de liderul romilor

Prezenţa romilor culegători de ciuperci pe teritoriul comunei Cârlibaba nu este o premieră. Autorităţile locale s-au tot trezit cu aceştia în zonă pe perioade lungi de timp, astfel că acum câţiva ani, prin hotărâre de Consiliu Local, s-a interzis ca aceştia să-şi mai instaleze tabăra pe domeniul public.

„Nu avem ce să le facem, anul acesta, terenul pe care şi-au amenajat locuinţele temporare este particular, liderul lor, Virgil Pohoaţă, fiind cel care l-a închiriat. El i-a adus în zonă ca să culeagă ciuperci, aşa se întâmplă în fiecare an. Nu putem să spunem că suntem bucuroşi de prezenţa lor aici dar nici nu avem ce face, mai ales să nu au creat nici un fel de probleme, îşi văd de treabă”, ne-a spus Dorel Cormoş, secretarul Primăriei Cârlibaba, precizând că aceştia au mai bine de două săptămâni de când au ajuns în zonă.

De altfel, o parte dintre romi nu par a fi foarte săraci. Sunt îmbrăcaţi bine şi au trase pe toloacă şi câteva maşini pe care le folosesc pentru a ajunge în zone mai îndepărtate, în măsura în care drumurile forestiere accidentate permit acest lucru.

Adunaţi din Suceava, Bistriţa şi Botoşani

Contactat telefonic, liderul romilor din judeţul Suceava ne-a confirmat cele spuse de secretar şi de localnici.

„Am închiriat terenul de la un proprietar din Borşa de două săptămâni şi oamenii mai rămân acolo destul timp, depinde şi cum va fi vremea. Culegătorii sunt din Dolhasca, Vama, Vicov, din Bistriţa sau din Balta Arsă – Botoşani, culeg ciuperci şi câştigă în mod cinstit şi corect un ban, îşi asigură o parte din traiul pentru această iarnă”, ne-a spus Virgil Pohoaţă, care se ocupă de afaceri cu ciuperci de mai mulţi ani de zile.

El a garantat că aceştia nu ar reprezenta vreun pericol pentru turiştii care îşi instalează corturi pe malul râului Bistriţa, arătând că scopul prezenţei lor la Cârlibaba este doar de a strânge cât mai multe ciuperci şi a câştiga mai mulţi bani, astfel că evită orice conflict, tocmai pentru a evita riscul de a fi alungaţi din zonă.

El a mai precizat că în tabără nu sunt numai cetăţeni de etnie romă, iar mulţi au deja ani buni de zile de când trăiesc din culesul ciupercilor.

SURSA: MonitorulSV.ro

Ansamblul „Plaiurile Dornelor”, locul I la „Peştişorul de aur” de la Tulcea

În perioada 7-12 august 2010, s-a desfăşurat la Tulcea Festivalul Internaţional de Folclor pentru copii şi tineret „Peştişorul de Aur”, ediţia a XVIII-a, care constituie cea mai mare manifestare de acest gen din România şi una dintre cele mai importante din Sud Estul Europei. La ediţia din acest an au participat ansambluri folclorice din şapte ţări (Rusia, Turcia, Macedonia, Polonia, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia) şi din unsprezece judeţe ale ţării: Argeş, Brăila, Buzău, Bistriţa-Năsăud, Constanţa, Maramureş, Teleorman, Timiş, Suceava, Olt şi Tulcea.

Principalul organizator al festivalului a fost Centrul Cultural „Jean Bart” Tulcea, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Consiliul Judeţean şi Inspectoratul Şcolar al judeţului Tulcea şi Palatul Copiilor Tulcea.

Juriul festivalului a fost alcătuit din nume de marcă ale domeniului, fiind prezidat de cunoscuta realizatoare radio-TV Florentina Satmari.

Evoluţie de excepţie şi nota maximă pentru dorneni

Ansamblul folcloric „Plaiurile Dornelor”, invitat pentru a şaptea oară la acest prestigios festival, a reprezentat folclorul din Bucovina şi Moldova, fiind singura formaţie reprezentativă pentru aceste regiuni etno-folclorice prezentă pe scena Festivalului „Peştişorul de Aur”. Tinerii dorneni au susţinut un spectacol muzical coregrafic intitulat generic „Bucovina, Mândră Floare” care a cuprins suite de dansuri, o suită de orchestră, solistul instrumentist la trompetă Cătălin Talpan şi soliştii vocali Mădălina Candrea şi Ionuţ Candrea. Spectacolul a fost pregătit de către prof. Vasile Moroşan şi prof. Dorin Pardău.

Evoluţia artistică a tinerilor artişti dorneni a fost una de excepţie, toţi membrii juriului acordând nota maximă pentru Ansamblul „Plaiurile Dornelor”, ceea ce a condus în final la clasarea pe locul I.

„Acest lucru reprezintă o performanţă de excepţie având în vedere criteriile foarte stricte de selecţie a participanţilor şi standardele de calitate foarte ridicate ale festivalului, simpla participare constituind o performanţă în domeniu. Acest premiu reprezintă încununarea efortului artistic depus de către elevii care frecventează cercul Ansamblu folcloric de la Clubul Copiilor din Vatra Dornei şi confirmarea valorii Ansamblului la nivel naţional” ne-a declarat directorul Clubului Copiilor Vatra Dornei, prof. Vasile Moroşan.

Locul I la toate manifestările naţionale de folclor

Reamintim că în anul şcolar 2009-2010, Ansamblul „Plaiurile Dornelor” a obţinut locul I la toate manifestările naţionale la care a participat: Festivalul „Ambasadorii Unirii” Alba Iulia, Festivalul „Crai Nou” de la Braşov şi trofeul Festivalului „Dorna Plai de Joc şi Cântec”, Vatra Dornei.

În aceeaşi perioadă s-a desfăşurat, la Muzeul de Artă Populară Tulcea, Concursul Naţional „Tradiţii, Meşteşuguri şi Obiceiuri”, concurs organizat de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Consiliul Judeţean şi Inspectoratul Şcolar al judeţului Tulcea şi Palatul Copiilor Tulcea. Clubul Copiilor Vatra Dornei a participat şi la acest concurs cu lucrări realizate de elevii coordonaţi de către maistru instructor Vasilica Ştefănel în cadrul cercului de „Ţesături şi artă tradiţională”. Şi în cadrul acestui concurs rezultatele au fost remarcabile, două lucrări fiind apreciate de către juriu cu locul I.

SURSA: MonitorulSV.ro

Galerie Foto - Cursa de Accelerare, Aeroport Vatra Dornei, 14-15 August 2010

 

 

 

 

 

 

MAI MULTE FOTOGRAFII: Tim-Photography.com

Şoferul George Pislaru, arestat la patru zile după ce-a fost lăsat în libertate

Tânărul care s-a urcat băut la volan şi a provocat un accident soldat cu moartea unui copil în vârstă de 14 ani, care se deplasa cu bicicleta pe trotuar, a fost arestat în cursul zilei de ieri de judecătorii Tribunalului Suceava, după ce în urmă cu patru zile, magistraţii Judecătoriei Vatra Dornei îi scoteau cătuşele de la mâini şi îl lăsau să se întoarcă la domiciliu, respingând propunerea procurorilor de a-l băga după gratii.

Procurorii dorneni au făcut recurs, iar, ieri, Tribunalul Suceava a decis că locul lui George Pîslaru (25 de ani) din municipiul Vatra Dornei, este, cel puţin pentru 29 de zile, în spatele gratiilor, pentru ucidere din culpă.

Accidentul provocat de George Pîslaru s-a petrecut pe 23 iulie a.c..

Aflat la volanul unui Ford, cu o alcoolemie de peste 2 la mie, tânărul a scăpat volanul de sub control, pe strada Foresta, din Vatra Dornei, a intrat pe trotuar şi l-a izbit în plin de David A. care se deplasa cu bicicleta, după care maşina s-a izbit într-un stâlp din beton al unui gard din apropiere.

De la data accidentului şi până pe 5 august a.c., George Pîslaru s-a internat în mai multe unităţi spitaliceşti de pe raza judeţelor Suceava şi Iaşi, refuzând să dea curs unui număr de cinci citaţii procedurale, cu toate că, susţine poliţia, în anumite zile s-a aflat la domiciliu, motivând neprezentarea prin lipsa unui avocat ales.

La 5 august a.c., tânărul s-a externat din Spitalul Judeţean Iaşi, iar în dosarul penal întocmit pe numele său s-a început urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

Luni, 9 august, în jurul orei 9:30, George Pîslaru a venit însoţit de un avocat la sediul Poliţiei Vatra Dornei, iar două ore mai târziu a primit ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore.

În aceeaşi zi, însă, judecătorii dorneni aveau să respingă propunerea procurorilor de arestare preventivă a tânărului, luând faţă de acesta doar măsura interdicţiei de a părăsi localitatea de domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile.

Procurorii au făcut recurs, iar ieri după-amiază, Tribunalul Suceava a decis ca George Pîslaru să fie încarcerat în arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava.

SURSA: MonitorulSV.ro

„Vatra Dornei - Trecut şi prezent - Ediţie limitată” - 20 - 25 August 2010

Asociaţia de Artă „Nicolae Tonitza” („Tonitza Art Group” - TAG), care-şi desfăşoară activitatea sub egida Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, organizează, în intervalul 20 - 25 august a.c., o nouă ediţie a taberei de creaţie pe care o realizează, printr-un proiect de parteneriat, cu Primăria din Vatra Dornei.

Tabăra, cu genericul „Vatra Dornei - Trecut şi prezent”, cu adaosul „Ediţie limitată” (întrucât, aşa cum am aflat de la preşedintele asociaţiei, Ana-Maria Ovadiuc, în condiţii de austeritate, primăria dorneană poate asigura în acest an, pentru cinci zile, doar cazarea la Clubul Copiilor şi Elevilor, costurile pentru masa participanţilor şi o parte din materialele de lucru fiind suportate de asociaţie), va reuni un număr de 15 artişti plastici, membri ai TAG.

Ca şi la ediţiile precedente, tabăra se va încheia cu un vernisaj care va avea loc în Salonul Alb al Casei de Cultură „Platon Pardău”, în patrimoniul căreia vor intra şi o parte din lucrările realizate de artiştii participanţi.

SURSA: MonitorulSV.ro

Curse Accelerare & Tuning Show – 14-15 August 2010 – Vatra Dornei

Curse Accelerare & Tuning Show

Data desfasurare: 14-15 August 2010

Locatie: Aerodromul Floreni – Vatra Dornei
Program: Sambata ora 12:00
               Duminica ora 10:00

Startul va fi dat cu semafor.

Grupele de participare la cursa de accelerare vor fi:

A1: 75cp

A: 76cp-100cp

B: 101cp-130cp

C: 131cp-165cp

D: 166cp-200cp

E: 201cp-250cp

F: 251cp-305cp

G: 306cp-350cp

H: 351cp-420cp

J: 421cp si peste

La concursul de Tuning se vor premia:

Best Paint

Best Interior

Best Exterior

Best Weels (Cele mai tari jante)

BEST OF THE SHOW

În cadrul evenimentului vor mai fi incluse o expoziție de tuning și o demonstrație de drifturi realizată de Răzvan LKN (Suceava) și Mihai MAXIM (Suceava).

SURSA: EvenimenteAuto.ro

Fondurile europene pot umple sacul peticit al bugetului

Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, este de părere că deşi Suceava stă relativ bine la promovarea de proiecte şi accesarea de fonduri europene, în această direcţie „se poate face mult mai mult”. Şeful administraţiei judeţene s-a referit, în primul rând, la infrastructura rutieră. La Suceava sunt în curs de modernizare 200 de kilometri de drumuri (Salcea - Vereşti - Roşcani, cele în lucru, Dărmăneşti - Calafindeşti - Siret; Pojorâta - Rarău; Vatra Dornei - Panaci - Bilbor; investiţia nou promovată la drumul judeţean Gura Humorului - Poiana Micului - Suceaviţa, precum şi execuţia în finalizare la DN 17 Suceava - Vatra Dornei), toate cu fonduri europene.

Gheorghe Flutur a mai amintit programul de 120 de milioane de euro de alimentare cu apă şi extindere a reţelelor de apă la circa 100.000 de consumatori din aglomerările urbane, proiectele guvernamentale similare din circa 50 de localităţi rurale, dar şi proiectul de realizare a sistemului integrat de gestionare a deşeurilor în valoare de 50 de milioane de euro. În acelaşi context, au fost amintite lucrările de la Cetatea de Scaun (în valoare de 14 milioane euro),şi consolidarea şi restaurarea, cu 10 milioane de euro, a mănăstirilor din patrimoniul UNESCO, Dragomirna, Moldoviţa şi Suceviţa. Şeful administraţiei judeţene nu a uitat să menţioneze cele 36 de primării de comune care primesc între 2 şi 3 milioane de euro pentru modernizarea satului românesc. „Este loc de mult mai mult, acum fiind perioada de absorbţie a fondurilor europene”,a conchis Gheorghe Flutur. Trebuie doar voinţă şi profesionalism la întocmirea documentaţiilor cu care se poate intra în vistieria UE.

SURSA: Evenimentul.ro

Cercetat penal pentru că a vîndut cherestea fără acte

Un bărbat de 58 de ani din Dorna Candrenilor este cercetat penal pentru evaziune fiscală, acesta vînzînd în piaţa din comuna Vereşti cantităţi de material lemnos fără a declara fiscal veniturile realizate, cauzând bugetului de stat un prejudiciu în valoare de 2.989,71 lei.

În urma unor verificări efectuate în piaţa de cherestea din comuna Vereşti, s-a constatat că în cursul anilor 2007, 2008 şi 2009, V. Ilaria de 58 ani din comuna Dorna Candrenilor, a transportat cantitatea de 645,963 mc cherestea răşinoase pe care a comercializat-o, fără a declara organelor fiscale veniturile realizate. Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava a confirmat rezoluţia de începere a urmăririi penale faţă de V. Ilaria.

SURSA: NewsMe.ro

Şoferul, George Pîslaru, care s-a urcat băut la volan şi a omorât un copil, scăpat de arest de judecători

Autorul accidentului mortal din data de 23 iulie a.c., în urma căruia un adolescent în vârstă de 14 ani şi-a pierdut viaţa, a stat doar câteva ore în arestul poliţiei, fiind eliberat, în urmă cu două zile, de judecătorii de la Vatra Dornei.

Deşi poliţiştii şi procurori dorneni au cerut arestarea preventivă a lui George Pîslaru, în vârstă de 25 de ani, din Vatra Dornei, cel care în momentul accidentului avea o alcoolemie de peste 2 la mie în sânge şi conducea cu viteză excesivă, judecătorii nu au fost de acord şi l-au lăsat în libertate. Procurorii de caz au făcut recurs şi aşteaptă acum decizia Tribunalului Suceava.

O viaţă luată în câteva secunde de un şofer care gonea pe străzi, băut la volan

În după-amiaza zilei de 23 iulie a.c., în jurul orei 18:00, David, un băiat de 14 ani, se deplasa cu bicicleta pe strada Foresta, din municipiul Vatra Dornei. La un moment dat, un autoturism Ford scăpat de sub control a intrat pe trotuar şi l-a lovit în plin pe minor, omorându-l pe loc. Maşina s-a oprit într-un stâlp din beton al unui gard din apropiere. La volan se afla George Pîslaru, iar poliţiştii au stabilit că tânărul a intrat cu viteză într-o curbă deosebit de periculoasă şi nu a mai putut controla direcţia.

George Pîslaru a fost transportat la Spitalul din Vatra Dornei, iar ulterior a fost transferat la Spitalul Judeţean Suceava. Potrivit poliţiei, a suferit leziuni uşoare, pentru care necesită între şapte şi zece zile de îngrijiri medicale. Ulterior, au venit şi rezultatele probelor de sânge recoltate de la tânărul în vârstă de 25 de ani, rezultând o alcoolemie de 2,25 la mie –prima probă, 2,10 –la a doua.

A refuzat cinci citaţii şi a venit la poliţie după două săptămâni şi jumătate de la accident

Potrivit unui comunicat de presă al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, de la data accidentului şi până pe 5 august, George Pîslaru s-a internat în mai multe unităţi spitaliceşti de pe raza judeţelor Suceava şi Iaşi, refuzând să dea curs unui număr de cinci citaţii procedurale, cu toate că în anumite zile s-a aflat la domiciliu, motivând neprezentarea prin lipsa unui avocat ales.
La 5 august a.c., tânărul s-a externat din Spitalul Judeţean Iaşi, iar în dosarul penal întocmit pe numele său s-a început urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

Luni, 9 august, în jurul orei 9:30, George Pîslaru a venit însoţit de un avocat la sediul Poliţiei Vatra Dornei, iar două ore mai târziu a primit ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore. În aceeaşi zi, procurorii dorneni l-au dus în faţa instanţei de judecată şi au cerut arestarea preventivă a tânărului.

Judecătorul de şedinţă din cadrul Judecătoriei Vatra Dornei a respins propunerea procurorilor şi a decis să-i interzisă suspectului să părăsească localitatea de domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile.

SURSA: MonitorulSV.ro

Muzeul de Etnografie si Folclor Vatra Dornei

Un loc in care cultura si traditia orasului Vatra Dornei si a Bucovinei, in general, sint extrem de bine ilustrate, fiind prezentate unelte gospodaresti vechi, interioare traditionale de case, elemente de port.

Portul este clasificat pe cele patru zone etnografice abordate. Hainele groase, confectionate din suman, cum ar fi: mantalele, cioarecii, atele lungi de la opinci etc., ne sugereaza ca suntem in plina zona de munte.

Pentru zona Dornelor pledeaza costumele de sarbatoare din comuna Dorna Candrenilor si Panaci precum si mai multe piese de port expuse separat: zabrelnice, camasi, braie etc.din comuna Dorna Arini. In zona Dornelor, fiind o zona de inerferenta se resimt din plin influentele Ardealului, Maramuresului, Harghitei precum si a Neamtului. Croiul camasilor din Cosna si Poiana Stampei amintesc pe cel al camasilor din Bistrita Nasaud. Faptul nu este generalizat, putandu-se intalni si camasi Bucovinene, incretite pe gat cu ata iar la capatul manecilor “prinse in bratara”.

Exista in aceasta expozitie o ordonare a exponatelor pe idei majore, legate de momente bine alese: tunsul oilor, urcatul la munte, masura, inchegatul etc. Majoritatea exponatelor sunt originale, facanduse si cateva reconstituiri dupa informatiile culese din teren. Intr-un ungher a fost reprodusa, la scara normala, o vatra cu vartej, de a carei cujba (carlig) sta agatat ceaunul de urdit.

Creatia noua: Aici sunt etalate tesaturi, piese de port, obiecte de lemn, toate purtand amprenta actualului. Valorificand materia prima traditionala: lana, bumbac, lemn, aceasta creatie isi tradeaza noutatea. Astfel, camasile femeiesti si cele barbatesti renunta la paleta cromata bogata, mergand pe una mai retinuta si mai sobra (negru, cafeniu). In privinta ornamentelor, se paraseste tot mai mult “geometricul” in favoarea “florarului”.

Mastile care amintesc de noaptea anului nou, sunt destinate peretelui si nu jocului, fiind confectionate din lemn.

Muzeul este situat in cladirea Primariei, str. Mihai Eminescu nr. 17.

Program: Luni - Vineri 10-18

              Simbata, Duminica - inchis.

SURSA: JurnalDeCalatorii

Un şofer, trei dosare penale în câteva luni pentru infracţiuni repetate în trafic

Un şofer din comuna Şaru Dornei a fost prins în trafic deşi avea permisul de conducere suspendat pentru alte două infracţiuni rutiere, adunând astfel trei dosare penale în câteva luni de zile. S-a întâmplat marţi, când de la ora 8.00 dimineaţă şi până la 16.00 după-amiază, Serviciul de Poliţie Rutieră Suceava a organizat o amplă acţiune de control în trafic, pe traseul Suceava – DN 17 – Frasin – DJ 177 A Stulpicani – Ostra – Holda – DN 17B – Broşteni – DN 17B Vatra Dornei.

Printre şoferii traşi pe dreapta s-a numărat şi Dragoş Şorîndaru, în vârstă de 49 de ani, din comuna Şaru Dornei, care se deplasa pe strada Unirii, în Vatra Dornei. După ce au efectuat verificări în baza de date, oamenii legii au constatat că acesta avea deja permisul de conducere suspendat în două rânduri. Mai întâi, în primăvara acestui an, tot în Vatra Dornei, a fost depistat în timp ce conducea o maşină care nu era înmatriculată. Atunci, conform procedurilor, i s-a întocmit dosar penal, iar permisul de conducere i-a fost suspendat. Şoferul a continuat însă să circule în ciuda interdicţiei, astfel că după puţin timp a fost depistat în trafic pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud, alegându-se cu dosar penal pentru că a condus cu permisul suspendat. Nici această măsură nu l-a speriat prea tare pe acesta, el recidivând cu aceeaşi infracţiune acum două zile.

În cadrul controlul în trafic de luni poliţiştii au aplicat un total de 56 de amenzi, în valoare de 3.700 de lei, retrăgând totodată patru certificate de înmatriculare, două pentru lipsă RCA şi alte două pentru defecţiuni tehnice.

SURSA: MonitorulSV.ro

Locuinţe sociale date ilegal la Vatra Dornei

La Vatra Dornei locuinţele sociale se dau după ureche şi după cum hotărăşte primarul. Cel puţin aşa s-a întâmplat anul trecut cu 12 garsoniere dintr-un bloc construit pe strada Chilia. Edilul Ioan Moraru se scuză că nu ştia exact legislaţia privind acordarea locuinţelor sociale şi spune că vina aparţine angajaţilor Primăriei Vatra Dornei, care trebuiau să-l anunţe ce anume are de făcut. Ioan Moraru recunoaşte că există posibilitatea anulării în instanţă a contractelor încheiate cu beneficiarii acelor garsoniere, caz în care „voi respecta hotărârea care va fi luată”.

Bulibăşeală la Primăria Vatra Dornei

La Primăria din Vatra Dornei domneşte un haos de nedescris. Întrebat iniţial în ce bază a acordat cele 12 garsoniere, primarul a recunoscut că în perioada mandatului său nu a trecut aşa ceva prin Consiliul Local. Ulterior, o angajată a Primăriei Vatra Dornei, Rodica Albei, a menţionat că totul este legal, iar locuinţele s-au dat în baza Hotărârii de Consiliu Local Nr. 99 din 28 iunie 2007, prin care s-a aprobat lista de priorităţi pentru acordarea locuinţelor sociale. Din păcate, Rodica Albei a uitat, ori nu ştie acest lucru, că HG 1275/2000, cu privire la Aprobarea normelor metodologice pentru punerea în aplicare a legii locuinţelor prevede altceva. Mai exact, articolul 21, aliniatul 2 din această Hotărâre de Guvern arată că actualizarea criteriilor de acordare a locuinţelor sociale se face anual. Ori, în cazul garsonierelor de pe strada Chilia actul normativ menţionat a fost încălcat.

„Comisiile constituite vor analiza până la data de 1 noiembrie a anului în curs cererile pentru locuinţele sociale şi vor prezenta spre aprobare consiliilor locale lista cuprinzând solicitanţii îndreptăţiţi să primească în anul următor o locuinţă socială, în ordinea de prioritate stabilită”, se stipulează în articolul 21 al HG 1275/2000.

Ioan Moraru: „Îmi reproşez că nu am ştiut prevederile legale”

În condiţiile în care Consiliul Local Vatra Dornei a aprobat lista de priorităţi în iunie 2007, iar garsonierele de pe strada Chilia au fost acordate în prima parte a anului 2009, este clar că legea a fost încălcată. Primarul Ioan Moraru spune că el nu a făcut decât să finalizeze blocul cu pricina şi apoi să dea locuinţele.

„Nimeni nu mi-a spus nici cel mai mic amănunt despre legalitatea acordării locuinţelor sociale. Îmi reproşez că nu am ştiut prevederile legale în domeniu, dar în privinţa familiilor care au primit locuinţele sociale sunt convins că am procedat corect. Salariaţii care nu mi-au spus despre prevederile legale privind acordarea locuinţelor sociale vor fi mustraţi, pentru că altă sancţiune au luat deja, şi mă refer aici la diminuarea salariului cu 25%”, a spus senin primarul Ioan Moraru.

SURSA: MonitorulSV.ro