Vârful Ouşorul – punct de atracţie pentru turişti

Forma aparte, inconfundabilă a Vârfului Ouşorul (1639 m) îi determină pe tot mai mulţi turişti să urce pe acest munte. Sunt mai multe locuri de unde se poate pleca, din Dorna Candrenilor, Floreni sau Coşna, iar pentru cei experimentaţi în ascensiuni montane şi din Iacobeni.

Din Dorna Candrenilor, prin Izvorul Alb sau pârâul Hăşuleţ, se poate urca pe Ouşorul, munte solitar ce pare un uriaş pierdut în nori, cu baza împădurită şi cu partea terminală acoperită de păşuni. Prin poziţia sa, acest munte domină întreaga depresiune a Dornelor, fiind zărit de la Şarul Dornei şi Panaci, de la Tihuţa, Poiana Stampei şi Dornişoara sau de la Poiana Negri, Iacobeni şi Mestecăniş sau de pe Munţii Călimani.

Ouşorul – vârful care indică vremea

Pentru oamenii din localităţile situate la poalele lui, creasta reprezintă o sursă de informaţie despre cum va fi vremea. Realitate verificată. În momentul în care în judeţ erau anunţate avertizări de cod galben sau portocaliu de ploi sau vijelii, 2-3 oameni mai în vârstă, care tocmai adunau fânul cosit, au spus că ei cred că vremea se va schimba, după semnalele de pe Ouşor, că va ploua cu siguranţă, deşi afară era senin şi că vântul va sufla mai tare ca de obicei. Atunci am întrebat dacă i-a informat cineva, iar ei au spus că se uită la Ouşor şi, după cum este vârful – limpede sau nu –, îşi dau seama de vreme. Ouşorul, fiind un munte vulcanic, locul în care a fost craterul încă se mai cunoaşte şi practic desparte creasta în două. Aici privesc localnicii, între culmi la nivelul norilor dintre creste şi îşi dau seama dacă vine ploaia sau nu.

„Atunci când vârful este acoperit de nori negri, furtuna pe munte este iminentă şi recomandăm turiştilor să nu se aventureze, pentru că nu au unde se adăposti. Este cel mai sigur barometru, verificat de noi de-a lungul sutelor de ani”, ne-a spus un bătrân aflat cu animalele la păscut chiar la poalele muntelui. Tot de la acesta am aflat că trebuie asigurat necesarul de apă de la un izvor situat la baza muntelui pentru că pe creastă nu mai există alte surse de apă.

Drumul spre crucea din vârful Ouşorului

Deşi urcuşul ar trebui să dureze aproximativ patru ore, pentru marea majoritate a turiştilor acesta durează mai mult. Motivul întârzierii este acela că Ouşorul este plin în această perioadă de fragi şi zmeură. Şi la coborâre se întârzie, de data aceasta turiştii fiind atraşi de bureţi, în special gălbiori şi creasta cocoşului. Chiar dacă ne abatem lateral din traseu nu există pericol de rătăcire deoarece porţiunea împădurită pe care trebuie să o urcăm nu este prea întinsă, iar o parte din trasee coincide cu drumurile care duc la stânile din munţi, drumuri pe care de două ori pe zi circulă o maşină 4x4 (tancul rusesc, cum îi spun localnicii, fiind un autovehicul de construcţie sovietică destul de puternic pentru a urca pe munte) care colectează laptele.

După ce se iese din pădure, poteca înconjoară pe lângă gard perimetrul de protecţie a izvoarelor cu apă plată de la fabrica de apă minerală, iar peisajul este de vis.

Aparent este un munte domol, dar abia când începi să-l escaladezi, îţi dai seama cât de greu este să urci pe Ouşorul. Un perete drept de stâncă, înalt de câţiva metri, la baza căruia porneşte un coborâş abrupt îţi atrage atenţia. Este locul de unde se pleacă în zbor cu parapanta. Câţiva tineri curajoşi au ajuns până aici cu o maşină de teren şi cu toate cele necesare unui zbor, dar ploaia şi vântul puternic care s-au pornit „ca din senin” i-au determinat să renunţe la temerarul zbor. De la ei am aflat că „nu există senzaţie mai intensă decât cea de a zbura cu parapanta două – trei ore peste văile munţilor. Vârful Ouşorul oferă o diferenţă de peste 800 de metri între locul de plecare şi locul de aterizare, iar curenţii sunt ascendenţi, ceea ce te ţine foarte mult în aer”, ne-a spus unul din iubitorii acestui zbor.

După peretele stâncos drumul se abate pe un traseu clasic de urcuş. Se urcă printr-o porţiune parcă săpată de o avalanşă spre golul alpin. Peisajul este superb, iar clădirile din Iacobeni parcă sunt un joc de Lego.

Vârful Ouşorul este marcat de o cruce metalică. Aici nu găseşti decât ierburi mici şi câteva plante alpine, iar curenţii de aer sunt foarte puternici. Spectacolul oferit de na-tură de pe acest vârf este unul rar întâlnit. O ploaie puternică venită dinspre Tihuţa – Poiana Stampei, a ocolit muntele şi s-a lăsat spre Vatra Dornei. De aici, în câteva minute norii s-au îndreptat spre Iacobeni, localitate de unde a ieşit după ploaie şi un curcubeu. Cât norii şi-au descărcat apele pe localităţile din jurul acestui munte deasupra a fost senin şi un soare puternic. Ce poate fi mai frumos decât să fii deasupra norilor! Din vârful Ouşorul poteca ne poartă spre Suhard – Vf. Omul (1932 m) – Rodna.

La coborâre, dacă bucatele ţi s-au terminat, poţi face un popas la una din numeroasele stâni care îţi oferă la preţuri modice (5-10 lei) caş, urdă, brânză cu smântână şi mămăliguţă, iar în loc de apă – lapte dulce.

SURSA: CraiNou.ro

Primăria Vatra Dornei vrea rumeguş gratis pentru centrala termică

Primăria Vatra Dornei ar putea beneficia şi în cursul acestui an de rumeguş gratis de la procesatorii de lemne din bazinul Dornelor, însă doar în condiţiile în care vor plăti pentru transportul acestei materii prime necesare pentru funcţionarea centralei termice din acest municipiu. În cursul zilei de ieri, la Palatul Administrativ din Suceava a avut loc o întâlnire între preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, viceprimarul din Vatra Dornei, Mircea Rusu, şi membrii Asociaţiei Forestierilor din judeţul Suceava, tema întâlnirii fiind găsirea unor soluţii pentru asigurarea rumeguşului necesar funcţionării centralei termice din Vatra Dornei pe perioada sezonului rece. Flutur a spus că în momentul de faţă stocurile de rumeguş pe care le are Primăria Vatra Dornei pentru a asigura combustibilul necesar funcţionării centralei termice sunt suficiente pentru viitorul sezon rece.

„A apărut o problemă care mă îngrijorează foarte tare, şi anume pregătirea pentru iarnă a municipiului Vatra Dornei. Acolo avem o centrală pe rumeguş care asigură încălzirea a peste 5.000 de locuinţe, însă din păcate stocurile de rumeguş sunt foarte mici. Acum sunt în jur de 10.000 de metri cubi şi lor le trebuie vreo 35.000 - 40.000 de metri cubi”, a spus Flutur.

El a spus că în urma discuţiei de ieri cu reprezentanţii procesatorilor de lemn din zona Dornelor ar exista posibilitatea ca Primăria din Vatra Dornei să primească rumeguşul gratuit, însă doar în condiţiile în care autorităţile din acest municipiu vor putea asigura transportul acestei materii prime.

De precizat că majoritatea procesatorilor de lemn prezenţi la întâlnirea de ieri de la Palatul Administrativ au spus că în momentul de faţă livrează rumeguşul contra cost în special către firmele Egger Rădăuţi şi Kronospan din Sebeş. Procesatorii au precizat că cele două firme plătesc aproximativ patru lei pentru un metru cub de rumeguş. Asta în condiţiile în care, spun procesatorii, la Primăria din Vatra Dornei rumeguşul era furnizat gratuit, iar în ultima perioadă autorităţile din acest municipiu nu au mai trimis nici măcar maşini pentru a prelua această materie primă. Cu toate acestea, unii dintre procesatori susţin că sunt dispuşi să ofere în continuare rumeguş gratis, însă doar dacă municipalitatea din Vatra Dornei va găsi modalităţi pentru a asigura transportul.

La rândul său, viceprimarul din Vatra Dornei, Mircea Rusu, a spus că în momentul de faţă primăria are datorii de peste nouă miliarde de lei vechi către firmele care au asigurat transportul rumeguşului în anii anteriori. Rusu a spus că în perioada următoare va avea întâlniri cu procesatorii de lemn din bazinul Dornelor pentru a vedea care dintre aceştia sunt dispuşi să ofere rumeguş pentru funcţionarea centralei termice. El a mai spus că „îi roagă” pe reprezentanţii companiilor care achiziţionează rumeguş din bazinul Dornelor să analizeze posibilitatea să reducă transporturile în această perioadă, astfel încât această materie primă să ajungă şi la Primăria Vatra Dornei.

CJ Suceava a solicitat zece miliarde de lei vechi pentru termoficarea din Vatra Dornei

La finalul discuţiilor de ieri de la Palatul Administrativ, preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a spus că a înaintat o scrisoare către Ministerul Administraţiei şi Internelor prin care solicită alocarea a zece miliarde de lei vechi pentru termoficarea din Vatra Dornei.

„Din punctul meu de vedere, primăria a întârziat cu aprovizionarea cu rumeguş pentru iarnă. Eu i-am invitat în luna iulie pentru a discuta despre stadiul pregătirii pentru iarnă. Şi am crezut că până la momentul acesta se vor ocupa de această problemă. Şi vreau să spun că am făcut o scrisoare către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin care eu am cerut pentru Primăria Vatra Dornei zece miliarde de lei vechi, pentru că ei au o problemă financiară foarte mare. Şi mă surprinde că domnul primar din Vatra Dornei nu a făcut demersuri aşa cum a făcut primarul Ion Lungu la Suceava, unde s-au alocat 35 de miliarde de lei vechi pentru termoficare, sau primarul din Rădăuţi, Aurel Olărean, care a primit zece miliarde de lei”, a spus Flutur.

SURSA: MonitorulSV.ro

Război civil în Primăria Vatra Dornei

Primarul şi viceprimarul din Vatra Dornei au ajuns la limita suportabilităţii. Mircea Rusu, viceprimarul oraşului staţiune, l-a luat la întrebări pe edilul Ioan Moraru pe o serie de teme pe care le consideră de importanţă majoră pentru Vatra Dornei. Interesant este că nemulţumirile viceprimarului au fost exprimate printr-o scrisoare deschisă, care a ajuns şi la redacţia ziarului „Monitorul de Suceava”. În afara unor probleme concrete legate de încălzirea oraşului în iarna care va urma, de problemele organizatorice existente în cadrul primăriei, Mircea Rusu l-a atins pe Ioan Moraru şi cu o serie de ironii bine ţintite. Primarul nu a rămas dator şi, în replică, a afirmat că responsabilitatea pentru achiziţionarea rumeguşului îi revenea lui Mircea Rusu, care nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu.

Mircea Rusu: „Există riscul iminent ca dornenii să nu poată beneficia de încălzire la iarnă”

În opinia viceprimarului Mircea Rusu, cea mai stringentă situaţie este creată de lipsa combustibilului necesar pentru centrala care asigură căldura şi apa caldă pentru municipiul Vatra Dornei.

„Cea mai importantă problemă în acest moment, domnule primar Moraru, este legată de riscul iminent ca dornenii să nu poată beneficia de încălzire la iarnă din cauza lipsei rumeguşului. După cum bine ştiţi, de trei luni de zile vă tot spun despre competiţia din piaţa lemnului în care rumeguşul şi deşeurile din lemn au devenit , fiind foarte solicitate de agenţii economici care şi-au dezvoltat capacităţi de producţie mari şi care au ca materie primă, în principal, rumeguşul”, este opinia exprimată în scrisoarea deschisă semnată de viceprimarul din Vatra Dornei.

Pe aceeaşi temă, Mircea Rusu i-a adus şi alte reproşuri lui Ioan Moraru. „În altă ordine de idei, vă reamintesc că într-o şedinţă publică cu transportatorii de rumeguş, la începutul lunii mai 2010, le-aţi promis acestora că veţi achita toate restanţele din 2009 – aproximativ 7 miliarde lei vechi, condiţie impusă de aceştia, pentru a efectua în continuare servicii de transport rumeguş pentru primărie. Dumneavoastră ce-aţi făcut, domnule primar? V-aţi străduit să plătiţi orice altceva, dar numai transportul pentru rumeguş nu. Evident că, în aceste condiţii, furnizorii de rumeguş şi transportatorii s-au orientat rapid către firme particulare şi care, spre deosebire de dumneavoastră, se ţin de cuvânt şi plătesc la timp atât transportul, cât şi contravaloarea rumeguşului”, şi-a continuat tirul acuzator Mircea Rusu.

Ioan Moraru: „Vinovat e viceprimarul”

De cealaltă parte, primarul Moraru aruncă toată vina în spatele viceprimarului. Edilul din Vatra Dornei a declarat ieri că singura atribuţie a lui Mircea Rusu era aceea de a se ocupa de achiziţia rumeguşului, iar pentru că nu a fost capabil de aşa ceva se gândeşte să-l lase şi fără această responsabilitate.

„Singurul vinovat e viceprimarul. În mai-iunie a fost organizată o licitaţie pentru a cumpăra rumeguş, dar nici până la ora asta eu nu am văzut procesul-verbal de adjudecare. Aşa se face că acum, în pragul iernii, contractele nu sunt încheiate, iar viceprimarul vrea ca toate să mi se spargă în capul meu. Dacă nu se poate ocupa nici de acest lucru, am să-l las doar să comunice şi să scrie la ziare”, a replicat acid Ioan Moraru.

Primarul a mărturisit că întreg conflictul a plecat la începutul anului, când Mircea Rusu şi o parte dintre consilierii locali dorneni s-au opus majorării tarifului gigacaloriei, de la 105 lei, la 120 de lei, fapt ce a generat pierderi importante la bugetul local.

„Se produce scump şi nu sunt încasări, iar datoriile sunt de aproximativ nouă miliarde de lei vechi, şi nu doar de şapte miliarde de lei vechi. Cât priveşte achiziţia rumeguşului, e o problemă mai complexă, iar domnul viceprimar şi familia sa au şi ei interese în această direcţie”, a ţinut să puncteze primarul din Vatra Dornei.

Uite secretara, nu e secretara

O altă anomalie observată de viceprimarul Mircea Rusu se referă la postul de secretar al instituţiei. „Vă mai întreb, domnule primar, şi prin intermediul acestei scrisori, dacă le puteţi spune dornenilor cine este secretarul municipiului Vatra Dornei ? Veţi răspunde probabil că este doamna Albei Rodica, dar oricine vă poate contrazice, pentru că doamna Albei este şef de serviciu DSIE – Integrare Europeană şi manager la patru proiecte mari cu finanţare europeană care se derulează în oraşul nostru. Supraom să fii şi nu poţi să faci faţă corespunzător acestor solicitări. Fiind destul de multe rateuri legate de perioada de derulare şi execuţia propriu-zisă a acestor proiecte, abil cum sunteţi, poate intenţionat o „încărcaţi” pe doamna Albei cu sarcini pe care nu le mai poate duce la bun sfârşit”, a punctat viceprimarul din Vatra Dornei. Mircea Rusu îl acuză pe edilul-şef dornean că nu a vrut să intre în normalitate pentru a-şi putea face propriile jocuri.

„Aţi promis public în ianuarie 2010 că veţi organiza concurs pentru ocuparea posturilor de secretar şi de arhitect-şef al municipiului Vatra Dornei. Ca de atâtea alte ori nu v-aţi ţinut de cuvânt. Sunt două posturi vitale pentru primărie şi pentru Dorna, de aceea, vă rog, domnule primar, să nu trataţi problema ocupării lor prin concurs ca pe o chestiune lipsită de importanţă, a cărei rezolvare să depindă de cheful şi de bunul dumneavoastră plac. Secretarul primăriei răspunde, printre altele, conform legii, de legalitatea tuturor hotărârilor Consiliului Local şi avizează pentru legalitate dispoziţiile primarului. Astea ar fi motivele pentru care nu vreţi să avem un secretar numit în baza unui concurs? Niciodată, în nicio funcţie – şi mai ales într-una de conducere – interimatul nu va avea forţă şi capacitate de a face performanţă. Probabil asta şi doriţi, domnule primar!”, a concluzionat Mircea Rusu.

Primarul spune că nu sunt bani

Referitor la acest subiect, Ioan Moraru s-a declarat saturat de intervenţiile viceprimarului.

„Nu există şedinţă de Consiliu Local la care să nu ridice această problemă. Nu pot să-mi permit să angajez oameni pe criza asta, pe care să-i plătesc cu bani grei de la bugetul local. Poate că dacă el ar lucra mai bine s-ar schimba şi câte ceva prin primărie”, a spus Moraru.

Primarul din Vatra Dornei a mai ţinut să-şi exprime nemulţumirea asupra modului „anacronic” şi „complet nejustificat” în care viceprimarul Rusu a adus în discuţie problemele municipiului Vatra Dornei.

„Eu sunt permanent în primărie, uşa mea este deschisă tot timpul şi poate comunica mereu cu mine. Din partea mea există comunicare, poate doar din partea lui nu este. Singura explicaţie ar fi că vrea să iasă în evidenţă”, a concluzionat Ioan Moraru.

„Pantofii de la lac lustruiţi ireproşabil”

În scrisoarea deschisă adresată de viceprimar sunt strecurate şi ironii la adresa comportamentului lui Ioan Moraru, mai mult preocupat de ţinuta şi imaginea sa decât de problemele cu care se confruntă dornenii.

„Am recurs la acest mod de comunicare pentru că, din păcate, foarte rar vă găsiţi timpul necesar pentru a discuta problemele comunităţii în biroul de la Primărie, atât cu mine, cât şi cu majoritatea angajaţilor. Pentru a putea citi aceste rânduri, vă rog, domnule primar, să coborâţi câteva minute din sferele înalte în care gravitaţi – cum vă place să spuneţi – şi chiar cu riscul de a vă murdări un pic pantofii de lac lustruiţi ireproşabil, încercaţi să atingeţi pământul măcar cu vârfurile, pământul acesta unde trăiesc dornenii, cu mic, cu mare şi unde sunt foarte multe probleme ce nu pot fi rezolvate de acolo … de sus!

(...) Dacă tot aţi coborât pe pământ să-mi citiţi scrisoarea, vă rog să mai zăboviţi puţin aici şi să mă ascultaţi: achitaţi de urgenţă restanţele mari şi plătiţi la timp facturile ce vor veni (asta în calitatea pe care o aveţi şi la care ţineţi aşa de mult, aceea de ordonator principal de credite) – lăsaţi fudulia, aroganţa şi orgoliile nejustificate la Gura Negri, urcaţi-vă în maşină cât nu este prea târziu şi bateţi la uşile instituţiilor cărora le-aţi trimis scrisoarea pentru a fi ajutaţi”, se arată în scrisoarea lui Mircea Rusu.

Viceprimarul l-a taxat pe Ioan Moraru şi pentru faptul că este singurul primar din cei 114 primari de municipii, oraşe şi comune din judeţul Suceava „care în doi ani şi patru luni de mandat nu a călcat încă pragul preşedintelui Consiliului Judeţean sau al prefectului”.

„ doar în scaunul de primar de Vatra Dornei şi trimiţând plângeri scrise, vă asigur că nimeni, niciodată, nici de la Suceava, nici de la Bucureşti şi de nicăieri, nu va veni cu tolba plină de bani pe care să o verse cu plecăciune în faţa domniei voastre! Dacă voi avea loc pe lângă distinşii dumneavoastră consilieri şi sfătuitori, vă stau la dispoziţie pentru a vă însoţi oricând şi oriunde în scopul rezolvării acestei probleme de maximă importanţă pentru Dorna şi pentru dorneni!”, este concluzia trasă de viceprimarul Mircea Rusu.

SURSA: MonitorulSV.ro

Accident cu trei morţi, după ce şoferul a aţipit la volan

Oboseala la volan duce din ce în ce mai des în ultima perioadă la adevărate tragedii. La o lună şi jumătate după ce doi tineri proaspăt căsătoriţi şi mama fetei au murit striviţi sub roţile unui camion, la Dorna Candrenilor, după ce şoferul a aţipit la volan şi a intrat pe sensul opus de mers, tot pe DN 17, la Poiana Stampei de această dată, oboseala la volan şi-a luat acelaşi tribut imens: trei morţi.

Cumplitul accident s-a petrecut în noaptea de duminică spre luni, în jurul orei 1.50. Pe DN 17, în interiorul comunei Poiana Stampei, pe o porţiune de drum drept, în pantă, cu înclinaţie uşoară, un autoturism Opel Astra s-a înfipt pur şi simplu într-un cap de pod, de la intrarea în gospodăria unui localnic. Din ancheta poliţiei rezultă că şoferul a scăpat maşina de sub control în timp ce rula cu viteză mare, a ajuns pe sensul opus de mers şi de aici a intrat în şanţul betonat de la marginea şoselei. Câţiva metri mai încolo s-a oprit în capul de pod, toată partea din faţă a maşinii făcându-se zob. Totul s-a întâmplat într-o fracţiune de secundă, iar despre forţa impactului vorbesc de la sine consecinţele.

Găsiţi morţi între fiarele contorsionate ale maşinii

Toate cele trei persoane din maşină, şoferul, pasagerul din dreapta sa şi o femeie aflată pe bancheta din spate, au murit.

Echipajul de „Descarcerare” al Detaşamentului de Pompieri Vatra Dornei, ajuns imediat la faţa locului, i-a găsit pe toţi cei trei pasageri fără suflare, concluzia specialiştilor, având în vedere starea în care se aflau, fiind că nu aveau cum să scape cu viaţă, practic fiind striviţi între fiarele contorsionate ale maşinii şi capul de pod din beton.

Poliţiştii care au efectuat ancheta de la faţa locului nu au găsit nici o urmă de frânare, accidentul producându-se, în mod aproape cert, după ce şoferul a aţipit la volan. Mai există şi varianta ca acestuia să i se fi făcut rău, însă eventuale probleme de sănătate ar putea fi descoperite doar la autopsia cadavrului şoferului.

Avertisment: şoferii gonesc pe DN 17, pe fondul calităţii bune a asfaltului

În autoturism se aflau Petru Avasiloaie, în vârstă de 50 de ani, care se afla la volan, şi soţii Ioan şi Silvia Moisa, de 55, respectiv 57 de ani, toţi cu domiciliul în oraşul ieşean Tîrgu Frumos. Poliţiştii au aflat că cei doi soţi se ocupau cu comerţul ambulant de jucării pentru copii, iar în momentul accidentului se întorceau de la Dej, unde fuseseră, cu marfă, la Zilele municipiului. Bărbatul de la volan era şoferul angajat al acestora, cu care obişnuiau să meargă adesea prin ţară, la evenimentele la care îşi vindeau jucăriile.

În ultimele luni, numeroase accidente grave, cu răniţi grav sau morţi, au avut loc pe DN 17, mai ales pe porţiunea aflată în zona Vatra Dornei. Poliţiştii spun că după ce drumul a fost modernizat, mulţi şoferi circulă cu viteză foarte mare pe acest drum, de aici şi până la accidente fiind adesea doar un pas.

SURSA: MonitorulSV.ro

Trei răniţi, după ce şoferul s-a izbit într-un stâlp electric

Trei persoane au fost rănite în urma unui accident rutier provocat de un şofer care a derapat şi s-a izbit violent într-un stâlp electric de la marginea şoselei. Accidentul s-a produs în noaptea de luni spre marţi, în jurul orei 3.00, pe strada Calea Transilvaniei din municipiul Vatra Dornei.

Din ancheta poliţiştilor de la circulaţie rezultă că Lucian Ţ., în vârstă de 23 de ani, din municipiul Fălticeni, aflat la volanul unui autoturism, circula cu viteză neadaptată la carosabilul umed, condiţii în care a pierdut controlul asupra direcţiei de mers, ajungând în stâlpul electric.

Elena N., în vârstă de 41 de ani, din oraşul Dolhasca, Neculai P., în vârstă de 41 de ani, din municipiul Iaşi, şi o minoră în vârstă de 17 ani, din Rădăşeni, toţi pasageri în maşină, au fost răniţi, din fericire medicii diagnosticându-i cu leziuni superficiale, ce nu le pun viaţa în pericol.

Şoferul nu a fost rănit de pe urma impactului.

SURSA: MonitorulSV.ro