La Dorna Arini a răsunat din nou “Cântecul Cetinii”

Unul dintre cele mai longevive festivaluri folclorice din Bazinul Dornelor, „Cântecul cetinii”, a ajuns la cea de-a XIV-a ediţie. Cu sprijinul unor sponsori, oameni de suflet şi iubitori ai tradiţiilor, a fost posibilă organizarea ediţiei 2010 a festivalului, care s-a bucurat de o participare numeroasă.

“În anul 1994, fiind director al Căminului cultural din localitate, împreună cu viceprimarul de la acea vreme, profesorul Mihai Vleju, şi cu Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport Suceava ne-am gândit că este bine să reedităm acele serbări câmpeneşti unde lumea se simţea bine măcar o dată pe an, după o muncă istovitoare”, ne-a spus primarul comunei, Ioan Moraru. Festivalul a fost întrerupt pentru câţiva ani, pentru că s-au făcut şi serbările munţilor Giumalău, la acea vreme infrastructura permiţând acest lucru.

“În zona Dorna Arini şi cetina cântă”

“Omul care stă la umbra bradului, când are un moment de linişte, cântă. Cântă cu gândul, cântă cu sufletul, cântă cu vocea”, ne-a spus Toni Grosus, unul dintre participanţii la acest festival încă de la primele ediţii. Primele ediţii au fost organizate pe Obcioara, la cota 1.600, dar pentru că drumul este greu accesibil până în vârf de munte, festivalul folcloric “Cântecul cetinii” se organizează în localitate, respectiv pe terenul de sport al Şcolii cu clasele I-VIII din Cozăneşti. Aici poate să vină mai multă lume, şi tineri, şi bătrâni, dar vin şi mulţi turişti.

Muzică, umor şi multă voie bună

Asta au oferit celor prezenţi organizatorii festivalului, pregătind un spectacol etno-folcloric şi de umor, din care nu au lipsit ansamblurile Brăduleţul din Dorna Arini, Dorna Dorului din Vatra Dornei, Trandafir de Bucovina din Suceava, Plaiurile Dornei de la Clubul Copiilor din Vatra Dornei, Cetina Călimaniului din Şaru Dornei şi Străjerii Bucovinei din Pojorâta. Recitalurile au fost susţinute de interpreţii Laura Haidău, Mădălina Candrea, Viorica Macovei, Sorin Filip şi de trupa ETNO D’OR, iar momentele vesele au aparţinut lui Ioan Seleşi, din Zalău. Prezentarea festivalului a fost făcută de bine cunoscutul fiu al satului, Doru Bighiu.

Tarabele cu jucării, suveniruri şi caruselele au întregit atmosfera de distracţie, mai ales pentru cei mici.

Festivalul a căpătat în timp caracter internaţional

De-a lungul celor 14 ediţii, la acest festival au fost oaspeţi din Belgia, din Franţa, din Republica Moldova, care au adus cu ei trupe de dansatori ce au învăţat dansurile populare româneşti, au cumpărat costume populare din Bucovina pe care le-au dus acolo, în zonele de unde au venit. În urmă cu doi ani, un maratonist din Belgia a străbătut aproape 2.000 de km, pentru a ajunge la festivalul “Cântecul cetinii”.

În vreme de criză, “puţin şi bun”

S-a făcut în urmă cu câţiva ani şi o ediţie a festivalului muntelui Giumalău, însă în vreme de criză nu este posibilă realizarea a două festivaluri în aceeaşi localitate, de aceea, aşa cum spunea primarul comunei, Ioan Moraru, “puţin şi bun”. Organizatorii au adus în bătătură şi o stână turistică pentru ca cei care au venit aici, pe lângă muzică bună şi momente vesele, să se bucure de produse tradiţionale, de lapte acru, jintiţă (încălzirea lentă a zerului). Cei mai mulţi au preferat balmoşul, un produs pe care numai oamenii muntelui reuşesc să-l facă aşa bun, pentru că îl prepară în ceaun, la foc de lemne.

Festivalul s-a finalizat cu dans în aer liber, iar turiştii care au participat la distracţie au fost nevoiţi să-şi găsească un loc de cazare în zonă. Manifestările au fost organizate de Primăria şi Consiliul Local Dorna Arini, Căminul Cultural “Savin Alexievici” Dorna Arini, cu sprijinul unor sponsori.

SURSA: MonitorulSV.ro

Vechii executivi din businessul Dorna au pus pe picioare fabrica Aqua Carpatica

Aqua Carpatica, cel mai nou business al omului de afaceri elveţian de origine elenă Jean Valvis, cel care a creat brandurile Dorna şi LaDorna Lactate aflate acum în portofoliul unor multi­naţionale, va aduce în luna septembrie pe piaţa apelor minerale un competitor nou pentru Dorna.

La opt ani după vânzarea apelor Dorna, Poiana Negri şi Izvorul Alb către compania grecească Coca-Cola Hellenic, Valvis revine cu un pariu nou în industria apelor minerale: un brand premium, Aqua Carpatica, pe care vrea să-l ducă şi la export. El are însă alături aceiaşi oameni-cheie care l-au ajutat să dezvolte cele două businessuri prin care elveţianul a devenit unul dintre cei mai bogaţi antreprenori locali: Dorna Apemin şi LaDorna Lactate. Cel care coordonează proiectul Aqua Carpatica este Stelian Chiforescu, prim-vicepreşedintele gru­pului Valvis Holding şi directorul fabricii de apă din Panaci (judeţul Suceava). El este unul dintre managerii cu care Jean Valvis colaborează încă din 1994, când acesta ocupa poziţia de vicepreşedinte la îmbuteliatorul de ape Dorna Apemin, precum şi fost asociat al omului de afaceri elveţian în businessul LaDorna Lactate (companie vândută în 2008 către grupul Lactalis).

Chiforescu este şi acţionar minoritar al companiei Carpathian Springs din Vatra Dornei care va lansa Aqua Carpatica, alături de Cornel Popa, un alt partener al lui Valvis din anul 1994, potrivit unor informaţii publicate în Monitorul Oficial.

Producţia a demarat în august

"Fabrica Aqua Carpatica are deja o linie funcţională pe care se testează produse, iar inaugurarea oficială va avea loc în septembrie", au declarat repre­zentanţii Primăriei comunei Panaci din judeţul Suceava. Reprezentanţii Aqua Carpatica nu au oferit informaţii pe acest subiect.

Unitatea de producţie va avea două linii de îmbuteliere în momentul inau­gurării, una pentru PET, iar cealaltă pentru ambalaje din sticlă, potrivit datelor furnizate anterior de companie. Investiţia în acest greenfield este estimată la aproape 10 mil. euro.

În momentul în care a anunţat pro­iectul de lansare a Aqua Carpatica, în urmă cu aproximativ un an, Valvis a pre­cizat că planifică investiţii de circa 12 mil. euro în construirea fabricii, crearea brandului şi promovarea acestuia în primul an de la lansare.

Aceasta este a doua mare provocare a lui Valvis din industria apelor minerale: în 1994 el a pus pe picioare compania Dorna Apemin, vândută după opt ani îmbu­teliatorului grec Coca-Cola Hellenic pentru 39 mil. euro - o tranzacţie cu o valoare record la acea dată. Brandurile din portofoliul Dorna Apemin generează în prezent producătorului Coca-Cola afaceri estimate la peste 100 mil. euro.

De ce un brand local ?

Primii trei îmbuteliatori locali de apă minerală sunt Romaqua cu Borsec (grup deţinut de Octavian Cretu), Coca-Cola HBC România şi European Drinks cu Izvorul Minunilor (grup controlat de fraţii Micula); aceştia deţin în total 8 branduri româneşti, cu o cotă cumulată estimată la peste 70% din piaţă.

Brandul Aqua Carpatica ar putea fi poziţionat puţin mai sus decât Dorna şi Borsec - principalii săi competitori - fără însă a intra în competiţie directă pe preţ cu mărcile internaţionale Perrier sau Vittel, aduse pe piaţă prin importuri.

De altfel, cotele deţinute de mărcile româneşti (peste 90% din piaţă) arată că ofensiva brandurilor străine este încă un pariu riscant. Valvis şi-a stabilit ca obiectiv atingerea unei cote de piaţă de 10% în primii doi ani cu Aqua Carpatina, potrivit datelor comunicate anterior.

SURSA: ZF.ro

Controale in spitalul din Vatra Dornei si in tot judetul Suceava

Tragedia de săptămâna trecută de la Maternitatea Giuleşti i-a pus pe jar pe reprezentanţii unităţilor medicale din judeţ. Controalele cu privire la modul de apărare împotriva incendiilor vor scoate la iveală lipsa dotărilor şi probleme administrative cu care se confruntă medicii.

Saloane pline de igrasie, pereţi crăpaţi şi câte un extinctor pentru un etaj întreg. Asta vor găsi membrii comisiei de control care încep în această săptămână verificările în spitalele din Suceava. Măsura vine după incendiul de la Maternitatea Giuleşti din Capitală, soldat cu cinci morţi.

„Dacă vine comisia la noi în control, nu ştiu sigur dacă vom depăşi cu bine vizita oficialităţilor. Nu s-au mai făcut investiţii de ani de zile pentru modernizarea aparaturii sau pentru detecţia de fum în caz de incendiu“, ne-a declarat Silviu Cotlaciuc, pediatru la Spitalul Orăşenesc din Vatra Dornei.

„De la noi vor pleca cinci asistente în Belgia şi un anestezist, singurul de fapt. Din această cauză vom fi nevoiţi să facem intervenţiile chirurgicale la spitalele din Suceava şi Câmpulung Moldovenesc“, a mai spus doctorul pediatru. Singura unitate în care măsurile de detecţie a fumului şi de prevenire a incediilor au fost discutate şi aprobate este Spitalul Judeţean „Sf. Ioan cel Nou“ din Suceava.

„Suntem pregătiţi ca în caz de incendiu să facem faţă cu bine. Avem exctinctoare pe fiecare secţie, dar în urma tragediei de la Giuleşti conducerea spitalului s-a autosesizat şi a comandat deja senzori de fum şi vor fi făcute modernizări la sistemele existente de prevenire a incendiilor“, ne-a declarat Tiberius Brădăţan, purtătorul de cuvânt al spitalului.

Acesta ne-a explicat că vor fi montate sisteme speciale în saloanele de la Terapie Intensivă şi în celelalte secţii. „Nu vom avea probleme atunci când comisia va veni în inspecţie pentru a verifica condiţiile de prevenire“, a mai spus Brădăţan. În judeţ există nouă spitale în municipii, din care două sunt în reşedinţa de judeţ.

Începând cu 1 iulie 2010 acestea au trecut în administrarea consiliilor locale şi a celui judeţean. Problemele financiare şi de invesiţii nu au fost încă discutate deoarece nu există fonduri pentru modernizări şi nici pentru plata facturilor restante.

SURSA: Adevarul.ro

Soţul, soţia şi fiul, răniţi grav în timp ce se întorceau de la o nuntă

Doi soţi şi fiul acestora au fost răniţi grav după un accident petrecut în timp ce se întorceau de la o nuntă. S-a întâmplat duminică la prânz, la câteva minute după ora 12.00, pe DN 17B, în satul Rusca, comuna Dorna Arini.

Din ancheta poliţiei rezultă că Petru M., în vârstă de 43 de ani, din municipiul Vatra Dornei, aflat la volanul unei Dacii, a adormit la volan, ieşind în afara drumului şi izbindu-se violent de un cap de pod. După impact, maşina a fost proiectată în şanţul de la marginea drumului, unde s-a răsturnat. În maşină se afla şoferul şi Liviu şi Maria B., ambii de 46 de ani, soţ şi soţie, precum şi fiul acestora, în vârstă de 17 ani, toţi cu domiciliul în Vatra Dornei.

Conducătorul auto a scăpat cu răni uşoare, în timp ce ceilalţi trei au suferit leziuni grave (fracturi sau contuzii puternice) care vor necesita zeci de zile de îngrijiri medicale.

SURSA: MonuitorulSV.ro

Flutur se declară nemulţumit de ritmul lucrărilor la drumul Panaci – Bilbor

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, s-a declarat nemulţumit de ritmul lucrărilor de modernizare a drumului Panaci – Bilbor, investiţie realizată din fonduri europene prin Programul Operaţional Regional.

Flutur a inspectat în cursul zilei de ieri lucrările de pe acest traseu, acuzând „delăsarea” firmelor care realizează investiţia. Modernizarea a 22 de kilometri de drum, pe porţiunea Panaci – Bilbor, se face printr-un proiect de 9,9 milioane de euro. După ce a inspectat stadiul lucrărilor, Flutur a spus că este nemulţumit de faptul că mai multe porţiuni din acest drum nu au fost încă betonate. „Ziua e lungă, se poate lucra, însă aici am văzut porţiuni mari de drum care nu sunt încă betonate. Sunt trei companii din Suceava care au obţinut contractul de execuţie şi în loc să fie bucuroase că au de lucru, vedem că au întârzieri foarte mari”, a spus Gheorghe Flutur. El a adăugat că în cursul acestei dimineţi va avea o întâlnire cu reprezentanţii celor trei firme, cărora le va cere să urgenteze lucrările pentru a finaliza investiţia până la termenul stabilit prin contract, respectiv luna octombrie 2010. „Vor fi suficiente pârghii pentru a-i determina să muncească mai repede. Ar trebui să muncească şi sâmbăta, şi noaptea, pentru a recupera timpul pierdut”, a spus Flutur.

Potrivit proiectului, pe lângă modernizarea drumului se vor realiza şi 47 de podeţe, 7,5 kilometri de şanţuri, 3 kilometri de apărări de maluri, 3 kilometri de albii şi torenţi şi 100 de metri liniari de ziduri de sprijin. Flutur a precizat că după finalizarea acestui drum care leagă bazinul Dornelor de Ardeal prin pasul Bilbor, distanţa dintre Vatra Dornei şi Topliţa va fi scurtată cu circa 90 de kilometri. „Este o investiţie extrem de importantă pentru această zonă. Cine va merge din Vatra Dornei spre Bucureşti va avea un drum mai scurt cu 100 de kilometri”, a spus şeful administraţiei judeţene.

SURSA: MonitorulSV.ro