O lege PSD–ALDE care, printre altele, ar facilita și aducerea gazului la Vatra Dornei a provocat dezbateri aprinse între Deputatul Cătălin Nechifor și reprezentantul Ministerului Mediului

Dezbaterile de ieri din Comisia de administraţie publică privind un proiect de lege iniţiat de parlamentari PSD şi ALDE care prevede posibilitatea ca pentru investiţii publice să se permită scoaterea temporară sau definitivă din fondul forestier de suprafeţe de pădure, a generat certuri între reprezentantul Ministerului Mediului şi membrii comisiei, după ce reprezentantul Ministerului Mediului a spus că nu susţine acest proiect, deşi Guvernul a transmis aviz favorabil.

„Un minister vine în plenul comisiei şi susţine contrar punctului de vedere al Guvernului. Ministerul joacă pe alte lungimi de undă” a spus preşedintele de şedinţă, care a adăugat că situaţia este o premieră.

În schimb, reprezentantul Ministerului Mediului a spus că punctul de vedere este emis de direcţia tehnică şi că nu are legătură cu programul de guvernare, subliniind că pe actuala legislaţie se pot face astfel de intervenţii pentru lucrări publice. Mai mult, reprezentantul Ministerului Mediului a arătat că, din 2005, au fost introduse foarte multe erori în interiorul zonelor protejate şi că acestea au fost corectate prin zonare.

În cadrul dezbaterilor, vicepreşedintele Comisiei, deputatul PSD de Suceava Cătălin Nechifor, i-a cerut reprezentantului Ministerului Mediului să spună câte astfel de situaţii au fost avizate de minister, dar nu a primit răspuns.

„Aflu că ministerul a descoperit astăzi apa caldă. Vreau să îmi spuneţi câte cazuri aţi rezolvat până acum, câte astfel de situaţii în care aţi scos temporar din fondul forestier o anumită suprafaţă şi s-au efectuat lucrări publice?” a întrebat Nechifor.

El i-a transmis reprezentantului Ministerului Mediului că este sigur că la Suceava astfel de situaţii nu au fost.

„Ştiu că la Suceava nu s-a putut. Din 2004 suntem cu o ţeavă de gaz prin care dorim să ducem căldură, într-un final, la Vatra Dornei şi din 2004 nu reuşim să trecem prin fondul forestier, pentru că suntem blocaţi în totalitate. La Suceava, acea suprafaţă de teren e deţinută, parţial, de statul român, parţial sunt proprietari privaţi, parţial e Fondul Bisericesc din Bucovina, care este în litigiu. Vă întreb cum putem rezolva prin soluţia dumneavoastră această situaţie ţinând cont că, din 2004, oamenii din Vatra Dornei – în condiţiile în care am avut finanţare, Transgaz şi-a asumat prin hotărâre de guvern continuarea lucrărilor – sunt şi acum în situaţia de fi pinguini în Vatra Dornei” a spus Nechifor.

El a mai arătat că şi la Suceviţa, care este o localitate turistică de interes naţional, se doreşte dezvoltarea unei pârtii şi nu se poate pentru că se află în aceeaşi situaţie.

„Mă deranjează că veniţi cu un punct de vedere care este în totalitate diferit de poziţia Guvernului şi vă rog să punem în prim-plan şi nevoia autorităţilor de a putea derula proiecte de interes public, de a putea face dezvoltare, ţinând cont şi de problema durabilităţii” a mai spus Nechifor.

CITEȘTE MAI MULTE PE: CraiNou.ro

INVITAȚIE la CONFERINȚA DE PREZENTARE a proiectului ”Let’s Start-up Afacerea Ta !” – Joi, 29 martie 2018, Suceava

Camera de Comerț și Industrie Suceava are plăcerea de a vă invita să participați la Conferința de prezentare a proiectului Let’s Start-up Afacerea Ta !, cod MySmis 104999, ce va avea loc Joi, 29 martie 2018, ora 15:00 la Hotel Continental Suceava, sala Balada.

Proiectul Let’s Start-up Afacerea Ta! este implementat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Botoșani în calitate de beneficiar și de Acquisition Career Management S.R.L., Asociația PartNET – Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă, Camera de Comerț și Industrie Suceava, Asociația pentru Integrare și Dezvoltare Comunitară – INDECO și Asociația Consensual, în calitate de parteneri și este cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020, Schema de ajutor de stat Romania Start Up Plus.

Obiectivul general al proiectului constă în creșterea gradului de ocupare și dezvoltarea mediului antreprenorial cu profil non agricol din zona urbană a regiunii Nord-Est, prin stimularea și sprijinirea inițiativei antreprenoriale pentru 750 de persoane, respectiv înființarea unui număr de 91 de întreprinderi (start-up-uri) și crearea de 182 de noi locuri de muncă.

Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 36 de luni, în intervalul 16 ianuarie 2018 – 15 ianuarie 2021, iar principalele rezultate preconizate sunt: o campanie de informare la nivelul Regiunii NE, 750 de persoane selectate în grupul țintă‚ care vor participa la programe de formare antreprenorială, 60 de cursuri de formare antreprenorială organizate în cele 6 județe din Regiunea NE, 6 concursuri județene de evaluare a planurilor de afaceri, 91 de planuri de afaceri aprobate, 91 de stagii de practică organizate, 91 de întreprinderi înființate și funcționale, 182 de persoane angajate, 91 de ajutoare de minimis în valoare de 171.652 lei acordate.

Valoarea totală a proiectului este de 22.252.034,98 lei, din care 18.870.838,05 lei este contribuția Uniunii Europene și 3.330.147,89 lei reprezintă contribuția din bugetul național.

Având în vedere faptul că locurile sunt limitate, vă rugăm să confirmați prezența prin completarea talonului de înscriere, anexat.

Pentru mai multe detalii ne puteți contacta la numărul de telefon 0230 521 506, prin e-mail la office@ccisuceava.ro, sau direct de la sediul Camerei de Comerț și Industrie Suceava din str. Universității nr. 15-17, etaj 1, camera 10.

Cu stimă,

Echipa Let’s Start-up Afacerea Ta !

SURSA: Camera de Comerț și Industrie Suceava

Kaufland Vatra Dornei va avea raion de pește proaspăt, începând din acest an

Kaufland România demarează un amplu proces de extindere a vitrinelor de pește proaspăt și fructe de mare în cadrul rețelei naționale de magazine, ce include și dezvoltarea sortimentelor, care vor ajunge până la 50 de articole per raion.

Astfel, compania își va tripla numărul de vitrine specializate în produse de pescărie, ajungând până la sfârșitul anului financiar 2018 la 46 de magazine dotate cu acest tip de spații cu sortiment îmbogățit.

Noile raioane se încadrează în trei formate. Cele mai mari vor fi individuale și vor oferi un total de 50 de articole, din care 15 specialități. Celelalte vor avea o mărime medie sau mică, vor fi încadrate în vitrina cu servire asistată și vor cuprinde între 45 și 25 de articole, din care 10, respectiv 5 tipuri de specialități.

Pe lângă gama premium, clienții vor putea găsi și sortimente obișnuite de pește proaspăt, de proveniență locală sau internațională, fie întreg, fie tranșat file sau rondele, fructe de mare, dar și icre, salate de pește, pește afumat sau marinat. De asemenea, angajații de la raioanele de pește proaspăt vor sta la dispoziția clienților cu sfaturi și informații de specialitate cu privire la produsele disponibile.

Pe lângă magazinul din Vatra Dornei, și în alte 33 de magazine Kaufland vor fi amenajate, de-a lungul acestui an, noi raioane cu sortiment extins de pește proaspăt și fructe de mare. Hypermarket-urile vizate se află în orașe precum: Suceava, Bistrița, Reșița, Brașov, Focșani, Buzău, Bragadiru (jud. Ilfov), Buftea (jud. Ilfov), Constanța, București (cartierele Militari, Energeticienilor și în alte următoare noi magazine), Craiova, Slatina, Pitești, Baia Mare, Gherla, Timișoara, Ploiești, Sibiu, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Câmpina, Târgoviște, Arad etc.

Kaufland, parte a grupului german Schwarz, este unul dintre cei mai mari operatori din retailul alimentar european, cu peste 1.200 de magazine în șapte ţări (Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Croaţia, Bulgaria şi România). În România, retailerul deține o rețea de 118 magazine. În 2016 Kaufland a raportat o cifră de afaceri de 9,69 de miliarde de lei, marcând astfel o rată de creștere de 5,6%.

CITEȘTE MAI MULTE PE: MagazinulProgresiv.ro

Hotelul Castel Dracula din Pasul Tihuța a fost scos la vânzare ... Vezi cât costă !

Hotel Castel Dracula, prima unitate de cazare din România dedicată Contelui Dracula, ridicată în anii `80 în Pasul Tihuţa a fost scoasă la vânzare cu suma de 7 milioane de euro, cu TVA.

Complexul hotelier se întinde pe mai bine de 16.500 de metri pătraţi, doar construcţia având 4.097 de metri pătraţi. Hotelul are trei etaje, parter şi demisol şi conţine două bucătării, o cramă, un restaurant, o zonă cu biliard o terasă şi o zonă specială de agrement unde este amplasat „cavoul” contelui Dracula.

Hotel Castel Dracula are 140 de locuri de cazare, dispuse în 63 de camere şi trei apartamente. De asemenea, complexul hotelier are propria staţie de captare şi tratare a apei, staţie proprie de epurare a apelor uzate, un depozit de carburant şi terenuri de sport.

Încă din anii `80, turiştii străini au căutat acest hotel special, care coincide cu locul unde Bram Stoker a plasat casa Contelui Dracula, în romanul său cu acelaşi nume. Interesul turiştilor pentru această locaţie nu a scăzut, crescând în ultimii doi ani numărul acestora, dar şi cifra de afaceri, după cum spune administratorul hotelului Ana Maria Muscar. Aceasta spune că decizia de a vinde are legătură cu lipsa bugetului pentru dezvoltarea părţii de agrement, care este tot mai cerută de către oaspeţii castelului.

„Nu mai ţinem pasul cu pretenţiile turistice pe partea de agrement. Cerere este, însă trebuie făcute aceste investiţii şi pe partea turistică şi de agrement şi în momentul acesta nu este buget pentru aşa ceva. În ultimii doi ani a crescut numărul de turişti şi cifra de afaceri, interes este”, a explicat administratorul Hotel Castel Dracula, Ana Maria Muscar.

Printre lucrurile pe care le-ar dori turiştii care ajung la Hotel Castel Dracula se numără, conform administratorului, un SPA, o fermă turistică sau o bază sportivă, lucruri care să le asigure o activitatea şi să le ocupe timpul în zilele în care se află acolo.

Hotel Castel Dracula a organizat ani la rând evenimente dedicate turiştilor care îi călcau pragul. Cele mai spectaculoase aveau loc de Halloween, când în Pasul Tihuţa veneau turişti din toată lumea. Evenimentele erau presărate cu concerte, teatru „draculist”, show-uri cu foc şi acrobaţii.

Se pare că deja au apărut investitori interesaţi de acest obiectiv. Este vorba despre un investitor străin, care vrea să reîmprospăteze brandul, dar şi să facă investiţiile necesare.

„Sunt persoane interesate. Suntem în faza de negocieri, urmează să vină să vadă complexul. Ar vrea să reia evenimentele pe care le organizam noi, să reintre pe partea de tururi turistice. Sunt interesaţi să menţină brandul, iar pentru noi a fost foarte important să ne spună asta. Vor să investească într-o reîmprospătare a brandului”, a mai spus Ana Maria Muscar.

Anunțul de vânzare al proprietății poate fi văzut AICI !

CITEȘTE MAI MULTE PE: Adevarul.ro

Proiect european în valoare de 280 milioane de euro pentru rețele de apă și canal în Vatra Dornei și încă 13 localități sucevene

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunțat, ieri, că un proiect în valoare de 280 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Suceava este pregătit pentru a intra la finanțare europeană în 2018.

Gheorghe Flutur a precizat că acest proiect, care a intrat în linie dreaptă în vederea finanțării, este cel mai mare proiect finanțat vreodată în județul Suceava cu fonduri europene. „Este vorba despre proiectul Modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Suceava, proiect propus spre finanțare prin Programul Operațional de Infrastructură Mare (POIM)”, a spus șeful administrației județene.

El a arătat că recent s-a încheiat vizita în teren a reprezentanților organismului delegat de către Comisia Europeană, BEI și BERD pentru evaluarea proiectelor de apă și canalizare și a reprezentanților firmei care a întocmit aplicația de finanțare.

„Rezultatele evaluării au fost pozitive, prin urmare aplicația va fi înaintată Comisiei Europene cu recomandarea de a fi finanțată și, din discuțiile purtate, se estimează că în prima jumătate a anului 2018 ar putea fi semnat contractul de finanțare”, a declarat Flutur. El a subliniat că acest proiect are o importanță majoră pentru județul Suceava, urmând a se face lucrări de extindere rețele de alimentări cu apă și de canalizare, stații de alimentare cu apă și stații de epurare în 14 localități din județ, respectiv Suceava, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți, Vatra Dornei, Vicovu de Sus, Siret, Marginea, Salcea, Șcheia, Sucevița, Putna, Dolhasca și Mitocu Dragomirnei.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Cazinoul din Vatra Dornei va fi restaurat printr-un proiect cu fonduri europene depus de Arhiepiscopie

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, a semnat marți contractul de finanţare a proiectului pentru „Consolidarea şi Restaurarea Cazinoului din Vatra Dornei”. Contractul a fost semnat la Vatra Dornei de ÎPS Pimen şi de directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est, Vasile Asandei. 

Proiectul pentru restaurarea cazinoului din Vatra Dornei a fost depus de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. Astfel, după mai mulţi ani în care nu au mai fost realizate lucrări pentru restaurarea clădirii cazinoului din Vatra Dornei, acest obiectiv urmează să fie redeschis publicului.

Valoarea totală a proiectului este de aproximativ cinci milioane de euro, iar după semnarea contractului de finanţare vor fi demarate procedurile pentru licitaţiile pentru desemnarea constructorilor. După finalizarea lucrărilor de consolidare şi restaurare, cazinoul din Vatra Dornei va fi transformat în muzeu.

Proiectul de restaurare a cazinoului din Vatra Dornei va primi finanţare europeană prin Programul Operaţional Regional 2013-2020, axa 5.1 „Reabilitare clădiri de patrimoniu”.

Cazinoul din Vatra Dornei a fost construit prin subscripţie publică în timpul dominaţiei Imperiului Austro-Ungar. A fost inaugurat pe 10 iulie 1899 şi a adus laolaltă constructori, autorităţi române şi imperiale austriece, turişti şi localnici. La acea vreme rivaliza cu cazinourile din Viena sau Paris, iar în sala de dans cu trei candelabre imense în care ardeau lumânări din ceară de albine se aduna întreaga lume bună, de la ofiţeri austrieci şi până la tineri români aflaţi la studii în apusul Europei.

După Primul Război Mondial a început să-şi piardă din strălucire, iar sub comunişti a fost transformat în club muncitoresc şi centru al staţiunii balneare. Aici se ţineau şedinţe de partid sau întâlniri sindicale, dar şi campionate naţionale de şah.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

Guvernul ajută municipiul Vatra Dornei prin alocarea de fonduri pentru termoficare

Municipiile Vatra Dornei și Suceava vor primi fonduri de la Guvernul României pentru asigurarea termoficării în acest sezon rece. Guvernul României a aprobat, miercuri, o hotărâre prin care Suceava va primi o sumă de patru milioane de lei, în timp ce pentru Vatra Dornei s-au alocat 3,5 milioane de lei. 

Sumele de bani vor fi alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru asigurarea alimentării populației cu energie termică. Astfel, prin aceste fonduri se vor suplimenta sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2017.

Actul normativ a fost adoptat la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, ca urmare a solicitărilor făcute de unitățile administrativ-teritoriale care au constatat, la pregătirea activităților specifice sezonului rece, că nu au capacitatea financiară pentru a susține cheltuielile legate de asigurarea agentului termic populației.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

DJ 174C, Panaci – Bilbor și DJ 172D Teşna - Coşna printre drumurile cofinanțate de CJ Suceava

Consiliul Judeţean Suceava a aprobat alocarea unei sume de aproape opt milioane de lei pentru cofinanţarea a nouă proiecte aprobate în a doua etapă a Programului Naţional de Dezvoltare Locală. Şeful administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, a precizat că valoarea totală a celor nouă proiecte este de 232 de milioane de lei. Opt proiecte sunt pentru modernizarea unor drumuri judeţene, iar unul pentru Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă „Sf. Andrei”, din Gura Humorului.

Cea mai mare cofinanţare aprobată de plenul Consiliului Judeţean Suceava, de aproape 1,4 milioane de lei, a fost aprobată pentru modernizarea drumului judeţean 172D de la Teşna la Coşna, valoarea totală a proiectului fiind de 26,754 milioane de lei. De asemenea, pentru proiectul în valoare de 26,4 milioane de lei, pentru modernizarea DJ 174C, Panaci – Bilbor, CJ Suceava a alocat o sumă de 1,242 de milioane de lei.

Tot prin PNDL va fi modernizat drumul Talienilor, Văleni – Stânişoara – Iesle – limita cu judeţul Neamţ, cu o valoare totală de 50,784 de milioane de lei. Alte proiecte aprobate prin PNDL sunt şi cele pentru modernizarea DJ 155B Urecheni – Timişeşti – Boroaia (9,465 de milioane de lei), DJ 178C Rădăuţi – Frătăuţii Vechi – Frătăuţii Noi – Bilca – Vicovu de Sus (40,719 milioane de lei), DJ 174 Panaci – Glodu (15 milioane de lei), DJ 209A Mălini – Slatina – Găineşti şi DJ 208C Vultureşti – Hârtop (34,747 de milioane de lei). Pentru proiectul „Construire şi extindere corp clădire la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Sf. Andrei din Gura Humorului”, cu o valoare de 4,775 de milioane de lei, cofinanţarea asigurată de Consiliul Judeţean va fi de aproximativ 250.000 de lei.

Gheorghe Flutur a mai precizat că pentru toate aceste proiecte au fost depuse documentaţiile tehnico-economice la Ministerul Dezvoltării Regionale în vederea semnării contractelor de finanţare.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava

CNA a scos la licitație două frecvențe de radio FM pentru Vatra Dornei

47 de societăți din București și din țară au depus 387 de dosare pentru concursul de radio pe care Consiliul Național al Audiovizualului îl va organiza din 19 iunie.

CNA scoate la concurs pentru întraga țară 30 de frecvențe FM și două AM. Printre posturile care vor intra în concurs se numără Kiss FM, Magic FM, Virgin Radio, Rock FM, Radio Guerrilla, Smart FM, postul lui Marius Tucă, Europa FM, RFI, Radio Trinitas, Romantic FM sau National FM.

Din cele 30 de frecvențe, două sunt destinate pentru Vatra Dornei și anume: 93,9 FM pentru care s-au depus 12 dosare, printre care Europa FM, Trinitas, National FM, Smart FM și 98,2 FM care a adunat 11 dosare, printre care National FM, Smart FM, Virgin Radio (fostul Radio 21), Digi FM.

Vă prezentăm mai jos lista completă cu societățile și posturile de radio care au depus dosare pentru frecvențele disponibile în Vatra Dornei:

Mai este important de precizat pe acest subiect că o societate din Vatra Dornei (SC A2 FUTURE MEDIA SRL) a depus dosare pentru mai multe frecvențe din diverse localități din țară. În momentul de față această societate deține postul Radio Dorna, a depus acum un dosar pentru încă un post de radio în Vatra Dornei (Radio Bucovina) și a mai depus dosare pentru alte localități unde și-ar dori să înfințeze posturi de radio și anume, Iași (Ia Și FM), Suceava (Radio Suceava), Vaslui (Radio Vaslui), Toplița (Radio Toplița), Târgu Neamț (Târgu Neamț FM), Borșa (Radio Borșa) și Putna (Radio Putna). Nu putem decât să-i dorim acestei firme dornene mult succes la licitație.

Întreaga listă cu frecvențele scoase la licitație este disponibilă AICI !

CITEȘTE MAI MULTE PE: PaginaDeMedia.ro

TAROM suplimentează zborurile Suceava - București și retur

Presedintele Consiliului Judetean, Gheorghe Flutur, a anuntat ca, incepand cu data de 20 iunie, TAROM introduce încă patru curse Bucuresti - Suceava si retur, incercand astfel sa acopere si cererile pentru deplasarile de dupa-amiaza / seara ale calatorilor. Noi curse vor opera în zilele de marți, joi, sâmbătă și duminică, cu decolare de la București la ora 17:15 și aterizare la Suceava la ora 18:25, apoi decolare de la Suceava la ora 18:50 și aterizare la București la ora 20:05.

“Ca urmare a demersurilor făcute în ultima perioadă, încă o veste bună pentru suceveni și pentru cei din zonă. Este vorba despre suplimentarea curselor TAROM pe ruta Suceava – București și retur. Din 20 iunie se introduc încă 4 curse în zilele de marți, joi, sâmbătă și duminică, cu decolare de la București la ora 17:15 și aterizare la Suceava la ora 18:25, apoi decolare de la Suceava la ora 18:50 și aterizare la București la ora 20:05. Suceava este din ce în ce mai bine conectată cu capitala, dar și cu o serie de destinații externe. Reamintesc faptul că, începând cu data de 7 iunie sunt introduse curse charter pentru destinații de vacanță, în zilele de luni miercuri și vineri. Continuăm să facem demersuri pentru ca operatorii să deschidă noi curse în perioada următoare”, a declarat Gheorghe Flutur, presedintele CJ Suceava.

CITEȘTE MAI MULTE PE: ObiectivDeSuceava.ro

Fiscul sucevean vinde prin licitație 30 de mașini confiscate

Pe 11 mai, la sediul Administrației Județene a Finanțelor Publice Suceava se va desfăşura o licitaţie pentru vinderea a 30 de mașini intrate în proprietatea statului în urma unor confiscări sau executări silite.

Prețurile de pornire variază între 600 de lei și 1.400 de lei cu TVA inclus. Dacă pentru 600 de lei, s-ar putea cumpăra de la Fisc o Dacia 1310 din 1999 sau o mașină Lada din 1988, de la aproximativ 1.000 de lei în sus pot fi achiziționate mașini ca BMW sau Mercedes, unele cu o vechime mai mică de 20 de ani.

Lista maşinilor scoase la vânzare este următoarea:

Condiții de participare, atât pentru persoanele fizice, cât și juridice, sunt:

– înscrierea la licitație pe baza unei cereri; plata unei garanții de participare la licitație, reprezentând cel puțin 10% din valoarea de pornire a licitației împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant;

– pentru persoanele juridice de naționalitate română, copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerțului;

– pentru persoanele juridice străine, actul de înmatriculare tradus în limba română și legalizat;

– pentru persoanele fizice române, copie de pe actul de identitate;

– pentru persoanele fizice străine, copie de pe pașaport sau carte de identitate, după caz;

– certificate de atestare fiscala emise de creditorii fiscali, din care sa rezulte ca participantul nu are obligatii restante la bugetul de stat si la bugetul local.

Mașinile pot fi vizionate în Suceava, str. Nicolae Milescu, nr. 19, între orele 10 - 14.

CITEȘTE MAI MULTE PE: VivaFM.ro

Petiție pentru reabilitarea drumului naţional 17B, Vatra Dornei - Valea Bistriței - Jud. Neamț

Starea dezastruoasă în care se află unul dintre cele mai importante drumuri din judeţul Suceava, DN 17B, între localităţile Crucea şi Rusca, i-a făcut pe locuitorii din această zonă să-i ceară direct ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, reabilitarea de urgenţă a acestui tronson. DN 17B face legătura între Vatra Dornei şi judeţul Neamţ şi, deşi în cursul anului trecut au fost asfaltate mai multe tronsoane, pe anumite porţiuni rămase nereabilitate şoferii îşi distrug efectiv maşinile dacă îndrăznesc să aleagă această rută de circulaţie. În aceste condiţii, un grup de locuitori din zona Crucea – Rusca a iniţiat o petiţie online prin care îi atrage atenţia ministrului Transportului asupra stării deplorabile în care se află DN 17B pe acest tronson.

Vă redăm mai jos textul petiției și dacă doriți puteti și semna electronic pentru susținerea ei AICI !

În atenţia domnului ministru al transporturilor, domnul Răzvan Cuc: 

Prin prezenta petiţie, doresc să vă aduc la cunoştinţă despre starea deplorabilă în care se află DN17B pe tronsonul care leagă localităţile Rusca şi Crucea. Pentru locuitorii aceste zone este o situaţie apăsătoare. Este un ciclu anual care constă în împrăştierea de material antideparant(sare) pe timp de iarnă, după care în momentul în care începe sezonul de primăvară se trece la cârpirea gropilor, acest drum nefiind niciodată refăcut în întregime.

Cel mai apropiat oraş de aceste localităţi rurale este Vatra Dornei. Imaginaţi-vă că pentru fiecare operaţiune obişnuită: o vizită la spital, plata unei rate bancare, deplasarea la gară, etc, locuitorii trebuie să se deplaseze către acest oraş fiind nevoiţi de fiecare dată să suporte calvarul provocat de către situaţia în care se află carosabilul şi pe care o puteţi observa foarte bine în imagini. 

Suntem cetăţeni de bună credinţă, cu toate taxele auto achitate la zi, însă vă rugăm să ne aveţi şi dumneavoastră în vedere, ca reprezentant al statului în domeniul transporturilor. Gândiţi-vă la gradul de uzură care apare la autoturisme după 3-4 drumuri dus-întors, efectuate săptămânal pe aceasta rută descrisă mai sus. 

Privim cu încredere toate proiectele de infrastructură care se desfăşoară în sectorul central-vestic al ţării, însă dorim să vă aducem la cunoştinţă că acest tronson de drum este dat uitării de foarte mult timp iar reabilitarea lui începe să devină un vis îndepărtat pentru locuitorii acestei regiuni. În stilul în care se degradează de la an la an, în curând îl vom putea scoate din circuitul naţional de infrastructură şi-l vom putea trece la categoria VULCANI MONTANI.

Semnează Petiția: AICI   ;   SURSA: MonitorulSV.ro

Primăria Vatra Dornei va implementa în perioada următoare un proiect de reglementare a circulației rutiere și pietonale

În vederea asigurării siguranței și fluidității circulației, Primăria Municipiului Vatra Dornei va implementa în perioada imediat următoare un proiect de reglementare a circulației rutiere și pietonale. În cadrul proiectului se vor desfășura următoarele lucrări :

• REAMENAJARE TRECERI PENTRU PIETONI IN URMĂTOARELE LOCAŢII:

- Strada Mihai Eminescu, în zonele: Spitalul Municipal Vatra Dornei, Liceul Teoretic Ion Luca, Şcoala Gimnazială nr. 4, Intersecţia cu strada Luceafărului.

- Strada Unirii, în zonele: Centru comercial Penny, Magazin Tania, Grădiniţa.

- Strada Republicii, în zona: Şcoala Gimnazială nr. 1.

• SENS UNIC STR. UNIRII - URCARE ȘI STR. 22 DECEMBRIE – COBORÂRE

• SENS GIRATORIU LA PIAŢĂ

• BANDĂ DE PRESELECȚIE - CALEA TRANSILVANIEI (în zona interesecției cu Str. Republicii)

Lucrările de amenajare a trecerilor pentru pietoni au început pe strada Unirii (zona Market Tania) și vor continua cu celelalte străzi incluse în proiect.

În zona trecerilor pentru pietoni vor fi montate praguri pentru limitarea vitezei. În scopul prevenirii accidentelor rutiere vor fi reamenajate trotuarele în zona trecerilor pentru pietoni prin pavaje din pavele de beton sau asfalt, fapt care va determina:

- reducerea gradului de expunere a pietonilor la accidente ca urmare a reducerii lăţimii străzii, în zona trecerii pentru pietoni, (de exemplu pe str. Mihai Eminescu de la 10,50 m la 7,0 m) ;

- îmbunătăţirea vizibilităţii pieton / vehicul în mişcare ca urmare a blocării fizice a posibilităţilor de oprire/staţionare/parcare a vehiculelor în imediata apropiere a trecerilor pentru pietoni (mărirea câmpului vizual)

- îmbunătăţirea vizibilităţii indicatoarelor rutiere „trecere pentru pietoni", prin montarea acestora la noua limită dintre partea carosabilă şi trotuar.

SURSA: Primăria Vatra Dornei

Telenovela aducerii gazului metan la Vatra Dornei continuă: ”Transgaz nu a depus nici o documentație pentru traversarea fondului forestier”

Ministrul Apelor și Pădurilor, Adriana Petcu, susține într-un răspuns adresat deputatului PSD de Suceava, Cătălin Nechifor, că Transgaz nu a depus până în prezent nici o documentație pentru traversarea fondului forestier în vederea reluării lucrărilor la conducta magistrală de gaz natural care să conecteze la rețeaua națională municipiul Vatra Dornei se arată într-un articol publicat pe NewsBucovina.ro.

În răspunsul ministrului Apelor și Pădurilor se arată că Regia Națională a Pădurilor - Romsilva a emis avizul nr. 475/2016 pentru ocuparea temporară a terenului în suprafață de 12,3536 ha din fondul forestier proprietate publică a statului, în vederea realizării obiectivului “Conductă de transport gaze naturale Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei”.

”Cooperarea defectuoasă dintre Transgaz și Regia Națională a Pădurilor­ Romsilva este cauzată de refuzul Transgaz de a achita obligațiile bănești pe care le datorează mai multor direcții silvice, ca urmare a unor ocupări temporare anterioare. În acest sens, pentru rezolvarea acestor neînțelegeri au avut loc o serie de întâlniri, atât cu reprezentanții autorităților administrației publice centrale care răspund de silvicultură, cât și cu reprezentanții Guvernului. Menționăm că, până în prezent, nu s-a ajuns la o soluție, motiv pentru care există acțiuni în instanță inițiate de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva”, precizează Petcu.

Totodată, ministrul Apelor și Pădurilor subliniază că până în prezent la Ministerul Apelor și Pădurilor nu a fost depusă documentația aferentă obiectivului “Conductă de transport gaze naturale Câmpulung Moldovenesc – Vatra Domei”, în vederea avizării ocupării temporare a terenului din fondul forestier național.

Adriana Petcu arată că, potrivit legislației, competența aprobării ocupării temporare a terenurilor din fondul forestier național cu suprafețe de peste 10 ha aparține Guvernului.

Deputatul PSD de Suceava, Cătălin Nechifor, a interpelat, în Parlament, miniștrii Apelor și Pădurilor, Adriana Petcu și al Energiei, Toma Petcu, dar și Transgaz și Romsilva privind realizarea conductei magistrale de gaz spre Vatra Dornei, arătând că proiectul ”Utilităţi și mediu la standarde europene în judeţul Suceava” este coordonat parţial de Transgaz într-o cooperare defectuoasă cu Romsilva.

El a amintit că în anul 2004, Consililul Judeţean Suceava și un număr de 61 de localităţi din judeţ au semnat un acord de împrumut bancar, cu garanţii guvernamentale, în valoare de 86,3 milioane de euro, prin care s-a dorit construirea unui sistem de alimentare cu gaz natural în localităţi, dar și construirea unui număr de sisteme de termie în principalele localităţi urbane ale judeţului, respectiv Suceava, Rădăuţi, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei.

”Iată că după atâţia ani situaţia este încă neclară, paradoxal că doar municipiul Rădăuţi beneficiază de un sistem modern de termie care furnizează apă caldă menajeră, dar și agent termic pe perioada de iarnă, în timp ce Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc și Gura Humorului au fost blocate în dorinţa de a avea o gigacalorie ieftină și un sistem modern”, a spus Nechifor.

El i-a rugat pe miniștrii Apelor și Pădurilor, Adriana Petcu și pe cel al Energiei, Toma Petcu, să analizeze diferendul dintre Transgaz și Romsilva, deoarece de-a lungul timpului au fost foarte multe blocaje, în special pe tronsonul de munte al reţelei de gaz metan, între Câmpulung Moldovenesc, Pojorâta și Vatra Dornei unde lipsesc 26 de km și nu s-a reușit până acum scoaterea temporară din domeniul silvic a unei suprafeţe de 14 hectare de pădure.

”Drept urmare și astăzi, după atâţia ani, putem spune că nu avem construită reţeaua de gaz către Vatra Dornei, în condițiile în care centrala termică de cogenerare este finalizată din 2007, chiar dacă Transgaz și-a asumat construcţia acestei magistrale încă din 2009, când prin Hotărâre de Guvern, semnată de primul ministru de la acea dată, domnul Emil Boc, s-a transferat parţial către Transgaz reţeaua deja construită din fonduri împrumutate, prin proiectul coordonat de Consiliul Judeţean și localităţile asociate, cu obligaţia ulterioară a Transgaz de a face investiţiile prognozate”, a spus Nechifor.

El a arătat că în această situaţie se poate spune că în continuare la Vatra Dornei va fi ”frig și preţuri ridicate pentru gigacalorie”.

Astfel, după cum am precizat și în titlu, telenovela aducerii gazului metan la Vatra Dornei continuă și din păcate nu prea într-un sens pozitiv. Nu ne rămâne decât să așteptăm în continuare un final fericit pentru că doar asta putem face, să trăim cu speranța și cu veșnicele promisiuni ale tuturor celor care s-au tot succedat la putere și nu i-a interesat mai deloc de această problemă a dornenilor. Concluzia e simplă ... două mari companii de stat, Transgaz și Romsilva, ”se luptă între ele” și nu reușesc să ajungă odată la un acord, iar dornenii sunt cei care suferă !

CITEȘTE MAI MULTE PE: NewsBucovina.ro

Micii producători de lapte, sprijiniți cu 11 milioane de euro

Crescătorii de vaci de lapte vor primi un sprijin financiar excepțional în valoare totală de 11 milioane euro, potrivit unei hotărâri adoptate de Guvern în ședința de miercuri.

Este vorba despre acordarea de finanțare europeană, în valoare de 5,448 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă FEGA, și de finanțare națională, în aceeași sumă, pentru micii fermieri, afectați de o criză severă în sectorul laptelui din cauza prelungirii embargoului impus Rusiei până la finele anului 2017 și a scăderii cererii de produse din partea Chinei.

Actul normativ transpune Regulamentul delegat (UE) 2016/1.613 al Comisiei din 8 septembrie 2016 de prevedere a unor ajutoare de adaptare excepționale destinate producătorilor de lapte și fermierilor din alte sectoare de creștere a animalelor.

De ajutorul financiar beneficiază producătorii care dețin un efectiv de vaci de minimum 3 și maximum 9 capete, inclusiv, identificate și înregistrate în Registrul Național al Exploatațiilor la data depunerii cererii și care, totodată, au livrat/vândut direct minimum 4 tone lapte în perioada 1 aprilie 2015 – 31 martie 2016.

Suma cuvenită fiecărui producător de lapte se calculează de către A.P.I.A. prin împărțirea sumei totale la efectivul eligibil de vaci de lapte.

Pentru obținerea ajutoarelor financiare, producătorii de lapte depun solicitările la centrul județean al APIA, respectiv al municipiului București, până la data de 2 mai 2017, inclusiv.

Plățile se efectuează până la data de 30 iunie 2017, iar resursele financiare se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

SVnews.ro

De Sărbătorile Pascale se anunță turiști în județ, însă infrastructura rutieră are probleme (VIDEO)

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a prezentat miercuri, într-o conferinţă de presă, programul „Paştele în Bucovina”, aflat la cea de-a noua ediţie, precizând că acest proiect a fost iniţiat de el în primul mandat. Şeful administraţiei judeţene a arătat că programul se află în plină desfăşurare, amintind de unele acţiuni care au avut loc deja, precum Festivalul de cântece religioase „Buna Vestire” de la Fundu Moldovei, Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti sau Târgul de Paşti de la Gura Humorului.

Preşedintele Consiliului Judeţean a declarat că judeţul este pregătit să primească turiştii în număr cât mai mare, arătând că în ultima vreme s-a lucrat mult la refacerea drumurilor: „Încercăm să ne organizăm cât mai bine. Drumurile au fost cele mai afectate după perioada de iarnă grea. Am vorbit cu cei de la drumuri naţionale să înceapă reparaţiile. Noi am demarat reparaţiile la drumurile judeţene, în special la drumurile care duc la mănăstiri, Moldoviţa, Vatra Moldoviţei, Pojorâta, Fundu Moldovei, Izvoarele Sucevei, Mălini, Slatina. Acum avem ca prioritate Frasin-Stulpicani-Ostra. În unele locuri am început să turnăm şi covoare asfaltice, precum zona Horodniceni”, a spus Flutur.

El a mai menţionat că interesul turiştilor pentru zona Bucovinei este foarte mare, subliniind că gradul de ocupare în pensiunile din zona Gura Humorului este de 97%, la Suceviţa de 95%, la Câmpulung Moldovenesc de 92%, la Putna de 90%, la Vama de 85% iar la Vatra Dornei de 70%. (suntem tot mai ”la coadă”, după cum se vede) „Sper ca până de Paşte gradul de ocupare să atingă 100%”, a concluzionat şeful administraţiei judeţene.

Citește mai multe pe: MonitorulSV.ro

Vatra Dornei, exemplu negativ într-un reportaj Pro TV despre domeniile schiabile din România (VIDEO)

În cadrul Știrilor Pro TV de aseară a fost difuzat un reportaj care a avut în prim plan și municipiul Vatra Dornei. Mai exact, este vorba despre o campanie de presă desfășurată de Pro TV care își dorește să arate modul defectuos prin care s-a încercat dezvoltarea domeniului schiabil din țara noastră, fiind făcută în acest sens o comparație cu Austria care, spre diferență de noi, își valorifică la maxim acest potențial. Realizatorii precizează că am fi putut avea în România 2000 de kilometri de pârtie, pe munții noștri, dacă am înțelege că din turism putem să facem bani și mai ales dacă ne-am apuca de treabă.

Din păcate această situație aproape dezastruoasă se aplică și stațiunii Vatra Dornei, în reportajul realizat de Pro TV fiind bine reflectată lipsa de viziune și poate neputința tuturor celor care s-au tot succedat ”la putere” în orașul nostru și mai sus sau au avut legătură și încă au cu acest domeniu. Pe lângă aceasta este regretabil că există și mari probleme de comunicare care ne decredibilizează și mai mult și probabil ar trebui luată în calcul varianta ca astfel de interviuri să fie date de către cineva care să ”aibă cuvintele la el” atunci când trebuie, pentru că riscăm altfel să ne facem și mai mult de râs.

Vă prezentăm mai jos detalii despre acest reportaj, atât în format video cât și text:

Bucovina: un colt de rai. Calimani, Rarau, Giumalau, Suhard sunt munti pe care noi romanii am putea sa amenajam partii, sa schiem, sa atragem turisti, sa dam de munca oamenilor din zona. Din pacate, in nordul tarii partiile sunt putine si foarte scurte.
Vatra Dornei are cele mai lungi partii din nordul tarii. Din pacate aici se vede cel mai bine modul in care facem noi romanii turism. Sunt 3 partii paralele cu 3 proprietari care nu reusesc sa bata palma intre ei si sa uneasca partiile si sa faca un domeniu schiabil mai mare.
Cu toate ca sunt 3 partii in localitate, cu greu dai de ele. Un indicator ruginit te indreapta catre teleferic, asa cum se numea pe vremuri instalatia de urcat pe munte. Odata ajuns in parcare trebuie sa-ti urci echipamentul in carca pana la telescaun.
O instalatie construita in vremurile de glorie ale comunismului te urca pe partia Dealul Negru. Luca Bonches e administratorul telescaunului si actionar la firma care-l detine.
Ne punem pe drum spre varful muntelui. 25 de minute. Atat dureaza urcatul cu telescaunul de jos din vale pana sus in Dealul Negru. In 25 de minute ai timp sa admiri peisajul, dar si sa ingheti pur si simplu pe acest scaun de lemn plin de gheata, un scaun care are 35 de ani.
Din pacate asta este nivelul turismului care se face aici. Un turism de inceput de anii '80. In 25 de minute iti cam piere cheful de schiat. Instalatia poate cara 240 de oameni pe ora. De sarbatori, coada a fost uriasa. S-a stat o ora si jumatata pentru o urcare.
Ilie Bonches este primar in Vatra Dornei si fratele administratorului de la teleschi. Si primarul, acum la al doilea mandat, este actionar la firma care detine telescaunul si se lauda ca urca muntele de 10 ori pe zi cu telescaunul.
Bani au venit in acest loc din fonduri europene. Mai bine de un milion de euro. S-a construit o pista de tubing si doua instalatii de teleschi care zac in zapada.
Ilie Bonches, primar Vatra Dornei: "Pentru ca a fost o investitie gresita. E un fel de groapa cu lei. E pentru sportivi de performanta. Si avem prea putini turisti care vor sa schieze acolo." Prin urmare, instalatia sta nefolosita. In Austria, in Tirol, pe fiecare vale sau versant pe unde se poate schia e partie si in fiecare statiune, se construiesc instalatii noi. 1.800.000 de oameni aleg in fieacare an sa schieze in acest loc.
La Vatra Dornei, primarul nu stie clar cati turisti le calca pragul.
In localitate sunt alte doua partii: Parc si Veverita, cu administratori diferiti si separate intre ele de un sant pe care tursitii il traverseaza cu schiurile in carca. Partia Veverita apartine primarie si a fost construita pe fonduri europene: 3 milioane de euro. Este una dintre cele mai bune din Romania, dar scurta, 800 si ceva de metri.
Petru Ariciuc este seful Salvamontului din zona si se ocupa si de administrarea partiei. Se chinuie sa-i convinga pe proprietarii celor 3 partii sa le uneasca, sa faca aici un domeniu schiabil.
Puse cap la cap, partiile din localitate ajung la 5 km si jumatate. Daca le-ar uni si ar construi legaturi intre ele s-ar putea schia aici pe aproape 10 km. Legatura s-ar face prin padure si din primele calcule nu ar trebui sa coste prea mult. Deocamdata, oportunitatea e analizata.
...
Primarii nostri inca mai cauta solutii, se impotmolesc in birocratie si batalii politice, se investec bani multi degeaba, iar oamenii locului se vaita ca nu au unde sa munceasca.
In Vatra Dornei sunt 700 de someri inregistrati, in Campulung 1200, iar in tot judetul Suceava peste 15.000. In Austria, oamenii au inteles ca pot sa traiasca foarte bine din turism. La noi, nu.

La final, nu putem decât să ne exprimăm mâhnirea. Avem un potențial extraordinar dar din păcate cei care trebuiau să-l valorifice nu au fost în stare să o facă. Unii poate au impresia că suntem ”foarte tari” și se mulțumesc cu faptul că avem 2-3 pârtii, că am făcut anul ăsta cum am făcut, cu foarte mulți bani investiți, un mult lăudat și pompos numit ”Winterfest” și niște Serbări cu un program cel puțin discutabil care ne-au umplut totuși câteva zile orașul cu turiști. Când suntem însă puși în balanță cu alții ajungem la concluzia amară că suntem încă departe de turismul profesionist care se face prin alte locuri și mai avem foarte mult până să recuperăm, sigur dacă vom putea recupera vreodată, că în stilul asta de automulțumire e foarte greu atâta timp cât Vatra Dornei arată mai rău ca înainte de 1989 și trăiește mai mult din amintiri. Sperăm totuși ca acest reportaj să fie un duș rece pentru cei implicați și să primească astfel imboldul necesar de a se apuca serios de treabă cât mai urgent.

CITEȘTE MAI MULTE PE: StirileProTV.ro

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

Ziua Internațională a Muntelui, 2016, a fost celebrată la Vatra Dornei

Forumul Montan din România, organizație membră a Parteneriatului Montan Internațional (ONU), în colaborare cu “Centrul de Economie Montană — CE-MONT” Vatra Dornei / Institutul Național de Cercetări Economice “Costin C. Kirițescu” al Academiei Române, Agenția Zonei Montane (M.A.D.R.), Asociația Națională pentru Dezvoltare Rurală Montană “Romontana”, Federația Agricultorilor de Munte “Dorna”, filialele F.M.R. din județele Bistrița-Năsăud, Bacău, Dâmbovița, Neamț, Hunedoara, Sibiu — Consiliul Județean Suceava și Primăria municipiului Vatra Dornei, au organizat cea de a 12-a Conferință științifică și informală — pentru sărbătorirea “Zilei Internaționale a Muntelui”.

Tematica anului 2016 a fost: ”Cultura comunităților montane. Celebrarea diversității și întărirea identității”.

În frumoasa și moderna sală de conferințe a “CE-MONT”, au fost prezenți peste 150 de participanți, reprezentanți academici, universitari, cercetători, reprezentanți ai unor consilii județene și prefecturi, primari și consilieri din localitățile montane din județe cu zone montane, personalități din sfera culturii, preoți, ofițeri/vânători de munte, medici, profesori, reprezentanți ai asociațiilor crescătorilor de animale, scriitori și reputați maeștri-artizani.

Holul generos al “CE-MONT” a găzduit o expoziție de carte și lucrări științifice, publicații, consacrate zonelor de munte, postere cu realizări de modele concrete, economice și culturale, expoziție de artizanat de înaltă calitate.

Lucrările conferinței au fost deschise de dl. prof.univ.dr. Radu Rey — președintele Forumului Montan din România și directorul “CE-MONT”. Alocuțiuni ample, la subiect, au fost prezentate de președintele Consiliului Județean Suceava — dl. Gheorghe Flutur, de primarul orașului Vatra Dornei, dl. Ilie Boncheș. Dl. dr.ec. Avram Crăciun, prim-vicepreședinte al F.M.R. a prezentat Mesajul de încurajare primit din partea Parteneriatului Montan (ONU-FAO).

Dintre lucrările deosebit de interesante ce au fost prezentate s-au desprins:

* “Cultura civilizațiilor montane și proiectul cultural — Satul european — prezervarea arhitecturii tradiționale din Europa” (Prof.univ.dr. Corneliu Bucur).

* “Parteneriatul Montan și Forumul Montan din România. Cercetarea științifică și factorul cultural-montan” (Prof.univ.dr.h.c. Radu Rey).

* “Cultura și educația comunităților montane în contextul valorilor spirituale și întărirea identității naționale” (Prof.dr.doc. Mihai Valică).

* “Stâna montană românească — factor tradițional, milenar, de diversitate și identitate culturală”.

* “Țara Dornelor — vatră culturală a Carpaților României” (Muzeograf Minorica Dranca).

* “Cultura identitară și diversitate în zona montană a județului Mureș” (Dr.ing. Tiberiu Ștef).

* “Comuna Ciocănești — tradiții, spiritualitate și dezvoltare montană” (Prof.dr. Ilie Rusu).

* “Din cultura montană a ciobanilor din munții Vrancei: port, obiceiuri, tradiții străvechi” (cerc.șt. Gabriela Macovei).

Aportul filialelor FMR la reușita conferinței a impresionat prin calitatea lucrărilor prezentate — diversitatea culturală montană fiind evidențiată și prin ilustrații din Munții Apuseni, Mărginimea Sibiului, Munții Bistriței, Carpații Meridionali și Orientali, ca și prin aspecte din tradițiile montane maghiare, sășești sau ucrainiene, ale huțulilor.

Conferința s-a încheiat cu evenimentul emoționant al primirii în cadrul “Academiei Artelor Tradiționale” (Președinte — prof.univ.dr. Corneliu Bucur) a unor renumiți artizani, maeștri populari — din Munții Apuseni, zonele montane din Gorj, Neamț, Bucovina, Bistrița Năsăud și cu vizitarea unei bogate expoziții de carte, lucrări științifice, reviste și postere cu realizări “pilot” din zona montană.

Conținutul bogat și variat și frumusețea imaginilor ilustrând diversitatea culturală existentă în Carpații României, au încântat auditoriul, care a apreciat această manifestare ca o adevărată “regală culturală”, o demonstrație de excelență privind aportul culturii românești la cultura montană europeană și universală.

CITEȘTE MAI MULTE PE: Agerpres.ro

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

Zona Pasului Tihuţa s-ar putea transforma în staţiune turistică

Bistriţa-Năsăud este printre puţinele judeţe care nu a reuşit încă să exploateze mitul lui Dracula, asta în ciuda faptului că scriitorul Bram Stoker a plasat acţiunea din romanul său chiar aici. Aceste lucruri se vor schimba însă, autorităţile locale având în plan să transforme zona într-o staţiune turistică.

Sursa Foto: TuristDeRomania.ro

„Cât vezi cu ochii, un ocean de vârfuri de brazi, întretăiat pe ici-colo de hăuri întunecate şi de câte un fir argintiu, râurile care clocotesc prin păduri.(...) Către apus se vedea o vale adâncă şi de acolo, întinzânu-se până departe, lanţurile de munţi semeţi”, descrie Bram Stoker Pasul Tihuţa, pe atunci „Borgo Pass”, în romanul său Dracula.

În ciuda faptului că Bram Stoker plasează mare parte din acţiunea romanului său aici, această zonă nu a fost exploatată cum se cuvine. Vasile Şut, primarul comunei Tiha Bârgăului, pe teritoriul căreia se află Pasul Tihuţa, vrea să schimbe acest lucru şi să transforme zona într-o staţiune turistică. Acesta vrea însă să se alieze cu Vasile Laba, primarul comunei Bistriţa-Bârgăului, unde se află altă atracţie turistică a judeţului Bistriţa-Năsăud şi anume Colibiţa, promovată sub numele de „marea de la munte”.

„Marea de la munte” se aliază cu „Ţinutul lui Dracula”

Primăria Bistriţa-Bârgăului, sprijinită de autorităţile judeţene, deja a început demersurile pentru ca zona Colibiţa să devină staţiune turistică, lipsind doar un aviz în acest sens. S-a testat aerul, despre care se spune că este la fel de pur ca în Alpi, s-a făcut un centru de informare turistică şi chiar un punct de prim ajutor.

„Am avut o întâlnire cu autorităţile din Bistriţa-Bârgăului şi vrem cumva să le unim. Ne dorim o singură staţiune. Trebuie să facem un plan urbanistic zonal şi să vedem ce mai ne trebuie acolo. Practic e o extindere a staţiunii Colibiţa. Din câte am înţeles este posibilă o astfel de asociere între zone”, a explicat primarul comunei Tiha Bârgăului, Vasile Şut.

Titulatura de staţiune va ajuta autorităţile locale să acceseze fonduri pentru dezvoltarea sa. Şi privaţii vor avea o uşă deschisă în accesarea fondurilor europene sau guvernamentale pentru dezvoltarea serviciilor oferite în domeniul turismului. Planurile primarului Vasile Şut nu se opresc aici. Acesta vrea să pună la punct şi un parc tematic de distracţii, tocmai în zona în care Bram Stoker plasează castelul lui Dracula. Anul viitor va fi gata documentaţia, urmând ca mai apoi să se caute o sursă de finanţare, proiectul anunţându-se costisitor.

Citeste mai mult pe Adevarul.ro

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !

Proiectul reabilitării Cazinoului din Vatra Dornei a fost depus de către Fondul Bisericesc Ortodox

Speranţa reabilitării unei clădiri emblemă a Bucovinei – Cazinoul Băilor din Vatra Dornei - a redevenit de actualitate în această vară, după ce Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, prin intermediul Fundaţiei Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, a depus un proiect pentru reabilitarea preţiosului monument istoric. Având în vedere starea de degradare în care se află cazinoul de o bună bucată de timp, prioritatea principală a acestui proiect este salvarea acestui monument şi apoi restaurarea, amenajarea funcţională şi punerea lui în valoare.

Proiectul de reabilitare ce poartă numele ”Consolidarea şi restaurarea clădirii monument „Cazinoul Băilor” din Vatra Dornei, cu schimbarea destinaţiei în Centrul Muzeal ”Cazinoul Băilor” se doreşte a fi finanţat prin Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 5, privind conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. Proiectul a fost depus la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord Est miercuri, 24 august, în prezenţa Arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen.

În vederea obţinerii fondurilor europene pentru implementarea proiectului, reprezentanţii Fondului Bisericesc Ortodox au întocmit un proiect, care pentru a avea un punctaj cât mai mare la evaluarea finală, a trebuit să conţină cât mai multe cerinţe din ghidul solicitantului.

Valoarea investiţiei va fi de 21 milioane lei, cu o contribuţie la cheltuielile eligibile de 98% din partea Comisiei Europene şi a Guvernului României, restul de 2% din cheltuieli revenind Fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei.

Clădirea situată în centrul staţiunii Vatra Dornei are o suprafaţă de 2.539 de metri pătraţi. Pentru lucrările de reabilitare ce urmează a fi făcute în bătrâna clădire a Cazinoului a fost primit, în cursul lunii iulie a acestui an, Avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii. În cadrul lucrărilor de arhitectură de la clădirea Cazinoului se vor realiza revitalizarea zidăriilor de piatră şi cărămidă, refacerea planşeelor din lemn şi a şarpantelor, protejarea clădirii cu învelitori de tablă, cu izolaţii termice şi ferestre noi, lucrări de restaurare interioară a spaţiilor boltite, a scărilor masive din piatră şi alte lucrări de consolidare. Se vor reface de asemenea instalaţiile electrice, instalaţiile termice şi de ventilaţie, precum şi instalaţiile sanitare. Pentru noua destinaţie muzeală a clădirii, aceasta va fi dotată cu vitrine, panouri de prezentare şi mobilier.

Proiectarea lucrărilor de reabilitare şi restaurare a clădirii a fost încredinţată unei echipe de arhitecţi condusă de Cristian Rânjă. Amenajarea clădirii are la bază îmbinarea funcţiunilor muzeale cu cele culturale şi vine practic ca o continuare a solicitărilor Ministerului Culturii, care, printr-un protocol încheiat în anul 1988, condiţiona finanţarea lucrărilor de reabilitare a clădirii, doar dacă aceasta ar fi avut o funcţie turistică sau culturală.

Centrul Muzeal va găzdui în cele 4 săli de expoziţie obiecte din colecţia Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, iar în sala mare vor fi organizate expoziţii temporare, cu obiecte provenind din alte colecţii muzeale sau din colecţii particulare. S-au luat astfel în considerare facilitarea intrării vizitatorilor în circuitul de vizitare, echipamente moderne de informare şi de expunere, instalaţie de sonorizare şi de traducere simultană, necesare în cadrul unor conferinţe internaţionale. Pentru demisolul clădirii s-a propus înfiinţarea unei videoarhive dotate cu aparatură computerizată pentru accesare şi vizionare a documentelor de patrimoniu. De asemenea, se are în vedere dotarea clădirii cu o instalaţie de iluminat muzeistic cu spoturi şi iluminat exterior pentru punerea în valoare a faţadelor.

Citește articolul complet pe Monitorul de Suceava

CITEȘTE MAI MULTE PE: MonitorulSV.ro

Spune-ți părerea în legătură cu acest articol, mai jos sau pe facebook !